132 matches
-
că mișcarea oxigenului prin anumite țesuturi este prea rapidă pentru a fi atribuită difuziunii pasive simple; este posibil să fie implicat, în anumite condiții, procesul de difuziune facilitată; în miocite un transportor ar putea fi mioglobina. Alte posibilități sunt procesele convective (de amestec) care au loc la scară redusă. Schimbul de gaze are loc la nivelul capilarelor tisulare (fig. 89, după West D. J.), după cum urmează: sângele arterial cedează O2 necesar activităților celulare și preia bioxidul de carbon rezultat în urma metabolismului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
închidere prin cădere liberă a orificiilor de vizitare) precum și prin măsuri de exploatare rațională. 2 - Eficiența sistemelor de recuperare primară Recuperatoarele de la cuptoarele de încălzire, sunt în marea lor majoritate amplasate în canalul colector de gaze arse, fiind de tip convectiv sau mixt, realizate din tubulaturi metalice funcționând în schema “contracurent - curenți încrucișați”. Eficiența sistemului se poate analiza numai dacă există aparate de măsură a temperaturii și debtului de gaze arse, precum și a aerului preîncălzit. Totodată, periodic, trebuie controlată starea de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Caţarschi Vasile, Caţarschi Smaranda () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92837]
-
că mișcarea oxigenului prin anumite țesuturi este prea rapidă pentru a fi atribuită difuziunii pasive simple; este posibil să fie implicat, în anumite condiții, procesul de difuziune facilitată; în miocite un transportor ar putea fi mioglobina. Alte posibilități sunt procesele convective (de amestec) care au loc la scară redusă. Schimbul de gaze are loc la nivelul capilarelor tisulare (fig. 89, după West D. J.), după cum urmează: sângele arterial cedează O2 necesar activităților celulare și preia bioxidul de carbon rezultat în urma metabolismului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
ordinii din dezordine, din haos. Apare o ordine nouă care se menține numai prin consum de energie din exterior. Aceste structuri apar ca rezultat a două tendințe opuse: efectele disipative care conduc la o stabilitate prin mărirea dezordinii și efectele convective care conduc la o destabilizare, în urma căreia sistemul execută tranziția de fază spre starea ordonată. Lichidul se autoorganizează sub forma unor prisme hexagonale pe axa cărora lichidul coboară, iar pe fețele laterale lichidul urcă (Fig.IV.10). Dacă gradientul de
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
în jurul Pământului (acesta pierde din viteză sau se aprinde). Este utilizată, de asemenea, împărțirea atmosferei în atmosferă joasă și atmosfera înaltă. Prima coincide cu troposfera, iar a doua cuprinde toate straturile situate deasupra tropopauzei. Având în vedere raportul ponderilor proceselor convective și de difuziune în atmosferă, regiunea în care predomină echilibrul convectiv poartă numele de turbosferă și se întinde de la suprafața Pământului până la circa 100 km, fiind separată de restul atmosferei printr-un strat de tranziție, turbopauza, deasupra căruia predomină echilibrul
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
de asemenea, împărțirea atmosferei în atmosferă joasă și atmosfera înaltă. Prima coincide cu troposfera, iar a doua cuprinde toate straturile situate deasupra tropopauzei. Având în vedere raportul ponderilor proceselor convective și de difuziune în atmosferă, regiunea în care predomină echilibrul convectiv poartă numele de turbosferă și se întinde de la suprafața Pământului până la circa 100 km, fiind separată de restul atmosferei printr-un strat de tranziție, turbopauza, deasupra căruia predomină echilibrul difuziv.. Troposfera reprezintă pătura atmosferică cea mai joasă, care vine în
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
0 C. În mezosferă (considerată la început ca al treilea strat, stratul superior, rece, al stratosferei), cuprinsă aproximativ între 50 și 85 km, temperatura scade rapid cu înălțimea (în medie, până la 180 K la limita superioară), favorizând astfel dezvoltarea mișcărilor convective și amestecarea pe verticală a aerului. Înspre limita superioară a mezosferei, în zonele temperate și subpolare, temperatura ia valori, în timpul verii, în jur de -80, -90 0C. În această pătură se creează condiții analogice acelora din troposferă, fapt pentru care
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
mari la altitudini ridicate. Această situație este întâlnită în atmosferă la altitudini de peste 100 km, unde difuzia este rapidă în aerul rarefiat, iar agitația este relativ slabă. În cazul unei coloane înalte de aer, în care agitația mecanică sau convectivă este predominată în raport cu difuzia, intensitatea procesului de amestecare a diferitelor specii moleculare va fi net superioară (datorită aceluia de separate a lor, de către difuzia moleculară în câmp gravitațional. Pentru a face lucrurile mai clare, să considerăm ciclul de
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
dintre mișcarea conservativă și cea de separare-amestecare, repetată încontinuu în volum de aer cât timp persistă agitația, duce la o repartizare uniformă a concentrațiilor masice, care este caracteristică echilibrului convectiv- termen aplicat echilibrului de agitație menținut de către agitația mecanică sau convectivă, sau ambele. Întrucât volumul turbionului crește în cursul ascensiunii acestuia, când presiunea exterioară scade, și se micșorează în coborâre, stratificarea verticală a speciilor moleculare în cazul echilibrului difuz este înlocuită, în cazul echilibrului convectiv, prin stratificarea verticală după densitate a
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
agitație menținut de către agitația mecanică sau convectivă, sau ambele. Întrucât volumul turbionului crește în cursul ascensiunii acestuia, când presiunea exterioară scade, și se micșorează în coborâre, stratificarea verticală a speciilor moleculare în cazul echilibrului difuz este înlocuită, în cazul echilibrului convectiv, prin stratificarea verticală după densitate a amestecului, altfel uniform. După cum o atestă uniformitatea concentrațiilor masice ale componentelor atmosferei până la altitudinea de circa 100 km (tabelul 3.1), 40 partea cea mai compactă a atmosferei se află într- un echilibru mai
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
stratificarea verticală după densitate a amestecului, altfel uniform. După cum o atestă uniformitatea concentrațiilor masice ale componentelor atmosferei până la altitudinea de circa 100 km (tabelul 3.1), 40 partea cea mai compactă a atmosferei se află într- un echilibru mai degrabă convectiv decât difuz. Regiunea în care predomină echilibrul convectiv poartă numele de turbosferă și se întinde de la suprafața Pământului până la circa 100 km, fiind separată de restul atmosferei printr-un strat de tranzițieturbopauza, deasupra căreia predomină echilibrul difuz. Agitația în turbosferă
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
După cum o atestă uniformitatea concentrațiilor masice ale componentelor atmosferei până la altitudinea de circa 100 km (tabelul 3.1), 40 partea cea mai compactă a atmosferei se află într- un echilibru mai degrabă convectiv decât difuz. Regiunea în care predomină echilibrul convectiv poartă numele de turbosferă și se întinde de la suprafața Pământului până la circa 100 km, fiind separată de restul atmosferei printr-un strat de tranzițieturbopauza, deasupra căreia predomină echilibrul difuz. Agitația în turbosferă este întreținută prin mișcările atmosferice turbulente de toate
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
gradienții de concentrație crescând evident cu viteza de cădere a particulei și scăzând cu intensificarea agitației atmosferice. În fapt, situația seamănă mai degrabă cu distribuția speciilor gazoase în cazul echilibrului difuz, chiar dacă în raport cu moleculele de gaz se realizează un echilibru convectiv. Distribuțiile de mai sus sunt rezultatul efectelor de omogenizare ale amestecării convective și difuzive și al efectelor selective ale gravitației ce acționează asupra diferiților constituenți. Există desigur și alte procese selective care operează în atmosferă, incluzând o largă gamă de
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
scăzând cu intensificarea agitației atmosferice. În fapt, situația seamănă mai degrabă cu distribuția speciilor gazoase în cazul echilibrului difuz, chiar dacă în raport cu moleculele de gaz se realizează un echilibru convectiv. Distribuțiile de mai sus sunt rezultatul efectelor de omogenizare ale amestecării convective și difuzive și al efectelor selective ale gravitației ce acționează asupra diferiților constituenți. Există desigur și alte procese selective care operează în atmosferă, incluzând o largă gamă de reacții chimice. În numeroase cazuri, procesele selective nu sunt suficient de intense
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
stratului limită este determinată de interacția dinamică și termică dintre aerul atmosferic în mișcare și suprafața Pământului. Grosimea acestui strat și structura sa verticală sunt direct determinate de distribuția verticală a temperaturii aerului în acest strat. Pentru a caracteriza mișcările convective ale aerului în acest strat, determinate de existența unor gradienți verticali de temperatură pozitivi, se folosește numărul lui Reyleigh. Acesta se exprimă prin raportul dintre forțele ascensionale, ce determină convecția, și forțele de viscozitate care se opun acestor mișcări. Pentru
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
mărimilor fizice ce caracterizează stratul sunt direct influențate de forțele ce acționează în strat și de existența și distribuția surselor de căldură. Se disting trei tipuri de strat limită ideal, diferențiate între ele prin rolul pe care îl au forțele convective (sau ascensionale) sau prin semnul fluxului de căldură la suprafața Pământului. 1) Stratul limită neutru (fig. 4.3.) În acest caz, temperatura la suprafața Pământului este egală cu temperatura aerului aflat imediat deasupra, iar fluxul de căldură la suprafață este
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
caracterizat prin mișcarea turbulentă redusă și o stratificație de temperatură foarte stabilă. Valorile medii ale parametrilor fizici tind rapid către valorile din atmosfera liberă. Frecvent, in interiorul stratului limită instabil se pot identifica anumite structuri dinamice coerente: termice calde, pene convective, celule hexagonale de dimensiuni medii s.a., ce pot fi studiate separat. 3) Stratul limită stabil (fig. 4.5) Acest strat se formează când temperatura la suprafața Pământului este mai mică decât temperatura aerului situat imediat deasupra, iar fluxul de căldură
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
să rămână statistic staționară. Sursa principală a turbulenței în stratul limită depinde în mod decisiv de structura profilelor de vânt și temperatură din apropierea suprafeței Pământului. Dacă gradientul vertical al temperaturii este instabil, atunci turbulența în stratul limită este generată pe cale convectivă. Dacă acesta este stabil, atunci generarea turbulenței în stratul limită este datorată instabilității asociate cu forfecarea vântului. Rolul comparativ al acestor procese poate fi mai bine înțeles prin examinarea bilanțului energiei cinetice turbulente. Pentru a investiga producerea turbulenței, vom scădea
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
masă al atmosferei. Acesta are forma Producția de energie ascensională pozitivă apare atunci când există o încălzire la suprafață astfel încât în apropierea solului se dezvoltă un gradient vertical al temperaturii corespunzător unei stratificări instabile și poate apărea spontan o circulație convectivă. Așa cum este prezentat schematic în fig. 4.6, turbioanele convective au viteza verticală corelată pozitiv cu fluctuațiile temperaturii potențiale și astfel reprezintă o sursă de energie cinetică turbulentă și de flux de căldură pozitiv. Aceasta reprezintă sursa predominantă dintr-un
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
pozitivă apare atunci când există o încălzire la suprafață astfel încât în apropierea solului se dezvoltă un gradient vertical al temperaturii corespunzător unei stratificări instabile și poate apărea spontan o circulație convectivă. Așa cum este prezentat schematic în fig. 4.6, turbioanele convective au viteza verticală corelată pozitiv cu fluctuațiile temperaturii potențiale și astfel reprezintă o sursă de energie cinetică turbulentă și de flux de căldură pozitiv. Aceasta reprezintă sursa predominantă dintr-un strat limită convectiv instabil. Pentru o atmosferă static stabilă termenul
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
prezentat schematic în fig. 4.6, turbioanele convective au viteza verticală corelată pozitiv cu fluctuațiile temperaturii potențiale și astfel reprezintă o sursă de energie cinetică turbulentă și de flux de căldură pozitiv. Aceasta reprezintă sursa predominantă dintr-un strat limită convectiv instabil. Pentru o atmosferă static stabilă termenul PPA este negativ și astfel va contribui la reducerea sau eliminarea turbulenței. Atât la stratul limită static stabil cât și în cel instabil, turbulența poate fi generată mecanic prin instabilitatea dinamică datorită forfecării
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
presiune dar termenii fluxului turbulent trebuie să fie luați în considerație. Așadar, într-o primă aproximație, ecuațiile stratului limită planetar exprimă echilibrul dintre forța Coriolis, forța gradientului de presiune și divergența fluxului turbulent de impuls: 54 0) Dacă stratul limită convectiv este limitat superior de un strat stabil, atunci amestecul turbulent poate conduce la formarea unui strat bineamestecat. Astfel de straturi limită apar în mod obișnuit deasupra uscatului în timpul zilei, atunci când încălzirea la suprafață este puternică și deasupra oceanelor, atunci când aerul
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
sudul zonei (cca.20șC). Precipitațiile atmosferice anuale au valori din ce în ce mai scăzute pe măsura îndepărtării de ocean, înregistrând un maxim în anotimpul de vară. Precipitațiile de la sfârșitul primăverii și din timpul verii sunt fie de origine frontală (ciclonică), fie de origine convectivă. c. Climatul temperat continental este cel mai bine reprezentat în zonele interioare ale Eurasiei și este caracterizat prin frecvența mare a maselor de aer polar continental tot timpul anului, care generează variații mari de temperatură. Mediile termice ale lunii celei
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
închidere prin cădere liberă a orificiilor de vizitare) precum și prin măsuri de exploatare rațională. 2 - Eficiența sistemelor de recuperare primară Recuperatoarele de la cuptoarele de încălzire, sunt în marea lor majoritate amplasate în canalul colector de gaze arse, fiind de tip convectiv sau mixt, realizate din tubulaturi metalice funcționând în schema “contracurent - curenți încrucișați”. Eficiența sistemului se poate analiza numai dacă există aparate de măsură a temperaturii și debtului de gaze arse, precum și a aerului preîncălzit. Totodată, periodic, trebuie controlată starea de
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Caţarschi Vasile, Caţarschi Smaranda () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92831]
-
că mișcarea oxigenului prin anumite țesuturi este prea rapidă pentru a fi atribuită difuziunii pasive simple; este posibil să fie implicat, în anumite condiții, procesul de difuziune facilitată; în miocite un transportor ar putea fi mioglobina. Alte posibilități sunt procesele convective (de amestec) care au loc la scară redusă. Schimbul de gaze are loc la nivelul capilarelor tisulare (fig. 89, după West D. J.), după cum urmează: sângele arterial cedează O2 necesar activităților celulare și preia bioxidul de carbon rezultat în urma metabolismului
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]