140 matches
-
metalică. Ideea inițială a fost aceea ca bucățile de hârtie să circule în locul monedei metalice, reprezentând-o. Evoluțiile ulterioare au fost complexe, după cum știm. Bancnota sub forma sa convertibilă poate fi asimilată monedei reprezentative. Bancnota neconvertibilă are un caracter de convenționalitate în sensul că circulația sa nu este acoperită cu metal prețios sau alte valori. Hârtia monedă sau moneda de hârtie convențională "este aceea emisă și pusă în circulație de către stat sau de către o instituție financiară anumită, din ordinul și pe
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
cu apariția monedei metalice. Iată ce spune: "Moneda a apărut mai întâi în Grecia". Vezi Nicolae Iorga, Originea formelor vieții contemporane, Tipografia Datina Românească, Vălenii de Munte, 1933, p. 135. 377 În toată această cronologie există un clar element de convenționalitate. Am folosit ca surse părerile lui Imanuel Geiss, Marx, dar și Encyclopedia Universalis, Corpus (Messiaen-Natalité), Editeurs à Paris, pp. 668-700, "Monnaie", unde se vorbește despre cea mai veche trimitere istorico-documentară cu privire la folosința monedei metalice care aparține Codului lui Hammurabi. La
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Ibidem, p. 164. 544 Jesús Huerta de Soto, Moneda, creditul bancar și ciclurile economice, www.mises.ro., p. 314. 545 În fapt este vorba despre combaterea crizelor economice specifice economiei care se bazează pe folosința monedei metalice. Am păstrat însă convenționalitatea titlului din motive de înțelegere și exprimare mai facilă. 546 "Economia din Occidentul medieval are drept scop subzistența oamenilor. Ea nu trece dincolo de aceasta. Sau dacă poate să treacă dincolo de satisfacerea acestei nevoi stricte, este desigur pentru că subzistența este o
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
pe un set de texte, de obiecte favorite și de metodologii interpretative, adunându-le și asamblându-le dintr-o perspectivă interdisciplinară. Într-unul din textele de referință în prezentarea scopului și caracteristicilor studiilor vizuale, James D. Herbert pune în discuție convenționalitatea desemnării studiilor vizuale ca o disciplină academică care are ca obiect de studiu cultura vizuală 112. Privite, totuși, ca forme de exercitare a unei analize culturale critice, aplicate istoric și social, studiile vizuale ar funcționa într-o relație deschisă cu
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
naturală a numărului de consumatori și a consumului, asociată cu o creștere a numărului de indivizi din aceeași generație care intră în curentul social al majorității. Acestea indică, după cum susține autorul, o creștere a traiectoriei temporale către o mai mare convenționalitate atât la bărbați cât și la femei. Teoria pseudo-maturității sau a dezvoltării precoce (Newcomb, M.D., 1996, pp. 477-504; Windle, M., Davies, T.P., 1999, pp. 181-193) reunește informațiile disponibile asupra teoriei pseudo-maturități sau a dezvoltării precoce la adolescenți cu privire la consumul de
Devianța socială la tineri. Dependența de substanțe by Mihaela Rădoi () [Corola-publishinghouse/Science/84967_a_85752]
-
reușește mai mult sau mai puțin); refuză realitatea empirică, în numele unui vis personal pe care-l crede realizabil prin „minciună” și seducție. 2. Biografia - opera literară poate reprezenta o mască a artistului, o convenționalizare dramatizată; (!!) dar ea este adesea o convenționalitate a propriilor experiențe, a propriei lui vieți; - raportarea la biografie poate explica numeroase aluzii (sau chiar cuvinte) din opera scriitorului; - ajută la studierea evoluției artistice (dezvoltare, maturizare, eventual declin, etc.); - în cunoașterea universului criitoricesc: lecturi, călătorii, oameni și localități cunoscute
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
recepta undă lirica [s.n.]"40. Modelata mai ales după necesitățile unui sensus communis, limba, spune Bergson, a devenit un fel "voal" care se așază între noi și lume - "generalitățile, simbolurile, chiar tipurile, sunt moneda de schimb a percepției cotidiene"41 - convenționalitatea ei deformând, ca o oglindă strâmba, percepția pură, individuală, spre care țintește, dintotdeauna, arta: În sfârșit, pentru a spune totul, noi nu vedem lucrurile așa cum sunt; ne mărginim, cel mai des, să citim etichetele lipite pe ele. Această tendință, născută
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
le indică opțiuni socio- profesionale "atipice" pentru femei (prin raportare la norma general acceptată) și traiectorii în care independența și asumarea unor poziții subiect să fie prioritare. Însuși gestul administrativ de schimbare a numelui prin mariaj, devenit "banal"/"normal" prin convenționalitatea sa, însoțit de schimbarea apelativului "domnișoară" în "doamnă", indică maniera diferențiată/inegală de construcție a identității de gen pentru femei, care prin aceste ritualuri sociale devin "bunuri de schimb simbolic" trecând, astfel, din "proprietatea" și protecția tatălui/a familie de
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
la cerințele dogmatice ale catolicismului, căci, în general, scolastica a urmărit folosirea filozofiei pentru a motiva și sistematiza dogmele religioase. S-a manifestat sub forma a două curente opuse, realismul și nominalismul, pornind de la disputa în legătură cu realitatea sau cu nominalitatea (convenționalitatea) ideilor generale ("universaliilor") și a generat discuții îndelungate care au condus la dezvoltarea tehnicilor de argumentare și la diversificarea posibilităților de explicare a fenomenelor. În Est, unde evoluția socială a fost în mare parte diferită, s-au creat orientări spirituale
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
greșite diagnosticările bolii (lues, alienație mintală, paralizie generală) și a fost contraindicat tratamentul cu mercur". Încadrarea unui scriitor într-un curent, într-o mișcare artistică, într-o școală sau grup de creatori uniți prin idee, într-o... generație, ține de convenționalitate, e de părere Mihai Cimpoi și pe această linie își conduce discursul critic în secțiunea Integrări tipologice și categoriale. Eminescu este în bună măsură un clasic ("Clasicitatea eminesciană se identifică azi cu canonicitatea"); coordonatele acestei apartenențe sunt expuse în subcapitolul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cam privează de tradiționalele satisfacții narative și dramatice ale epopeii satisfacția de a vedea un personaj crescînd, o sămînță de conflict împlinindu-și promisiunea. Poate că lucrurile astea i se par prea tradiționale și, într-adevăr, poate că relativa lor convenționalitate ar fi tăiat din puterea expresivă a imaginilor. Dar lipsa lor se simte. Filmul are destul suflu vizionar, dar nu destul suflu dramatic pentru a fi o mare epopee ; în comparație cu America, America de Elia Kazan sau cu Emigranții de Jan
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
colectiv are de aceea un caracter istoric implicit, pentru că reflectă și relația dintre fapte concrete, idei, valori, repere simbolice ale timpului sau moștenite odată cu tradițiile comunității și cu cele ale instituțiilor puterii. El este caracterizat însă și de o anumită convenționalitate, pentru că procesul colectiv de memorare utilizează scheme arhetipale, scenarii mitice, relații simple de confruntare sau de complementaritate, structuri stereotipe, care îl compun și îi asigură continuitatea și eficiența. Temele cu caracter politic (analizate, printre mulți alții, de Valentin Al. Georgescu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
mă poate enerva Dan Petrescu (wordpress.com) 3.1.3.Prezentativele "mediatice" Un caz particular de funcționare îl constituie interjecțiile prezentative în textele mediatice vorbite (prezentativele "mediatice"). Ceea ce distinge discursul public de alte tipuri de discurs, este, în primul rând, convenționalitatea sa24. În aceste condiții, este justificat faptul că formațiunea specifică pentru realizarea prezentării mediatice este interjecția "cultă" iată. Asociată inițial textelor scrise, mai apoi expunerilor orale oficiale, iată pătrunde cu funcțiile menționate (vezi supra) mai întâi în textele radiofonice clasice
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
procuror și făcea parte dintr-o suită de acte necesare instituirii curatelei pentru a se ridica pensia de 25o lei lunar; nu credem că este ceea ce s-ar putea numi un „text-manechin”, dar se prea poate să fie și multă convenționalitate în termenii lui. Se poate discuta și acest „...constată din nou”, care pentru bucureșteni înseamnă mai mult „a doua oară”, cu trimitere la 28 iunie 1883 când s-a decretat prima oară în mod oficial boala lui Eminescu. Ar fi
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
scris-o după „liberalizarea” de la Începutul anilor ’60. Ceea ce m-a frapat atunci și ulterior a fost extrema simplitate a contactului cu marele compozitor, dublată de atenția sa lipsită de efort În a intra pe „unda” interlocutorului, dialog cordial, fără convenționalitate. Confirmând promisiunile Ninei, l-am interesat, probabil, de vreme ce l-am revăzut la conferința despre Blecher, pe care am ținut-o, după câțiva ani, la comunitatea evreiască, Într-o sală În care mă ascultau, cred, mai puțin de zece persoane. Un
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
rezultă din interviul nostru, opusă celei pe care i-o atribuia lectorul român. Tot ceea ce s-a Întâmplat În America după răzmerița anilor ’60, cu ecou prelungit și deviat azi În clișeul politic al „corectitudinii” (termen care și-a impus convenționalitatea de „stânga”, dar care merită o discuție ne-partizană mai profundă și mai onestă, care să țină seama de contrastele sociale abisale ale Americii de ieri și de azi), nu solicită decât dezaprobarea lui Bellow. Prietenia cu Alan Bloom ( În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
interpretări arbitrare și în ceea ce privește "natura și conținutul pedepselor și tratamentelor inumane ori degradante, ceea ce este contrar definiției date de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza B. contra Franței". De altfel, instanța europeană face, în această materie, un control de convenționalitate a legii interne, în sensul respectării caracterului absolut al protecției instituite de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Judecătoria Sectorului 5 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin
DECIZIE nr. 162 din 27 februarie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186581_a_187910]
-
cauza B. contra Franței, hotărârea din 25 martie 1992)". Se precizează că, "cel mai adesea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului se abține a face aprecieri cu privire la dispozițiile legii naționale", însă în ceea ce privește calitatea legii interne, această instanță exercită "un control de convenționalitate" asupra respectivei legi, iar constatarea nerespectării acestui criteriu din prisma încălcării caracterului absolut al protecției instituite de art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale "o determină să declare ca neconvențională o lege represivă". În continuare
DECIZIE nr. 345 din 28 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 pct. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/170252_a_171581]
-
și convenționale arătate". Referitor la acest aspect se arată că "includerea riscului de pedepse inumane sau degradante ca motiv de acordare a protecției umanitare [este] unul din puținele cazuri în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului face un control de convenționalitate a legii interne. În condițiile în care cel mai adesea Curtea Europeană se abține de a face aprecieri cu privire la dispozițiile legii naționale, caracterul absolut al protecției instituite prin art. 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale
DECIZIE nr. 244 din 10 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168560_a_169889]
-
cele de persecuție pentru motivele definiției". Învederează Curții Constituționale că includerea riscului de pedepse inumane sau degradante ca motiv de acordare a protecției umanitare reprezintă "unul dintre puținele cazuri în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului face un control de convenționalitate a legii interne". În acest sens, precizează că, "în condițiile în care, cel mai adesea, Curtea Europeană se abține de la a face aprecieri cu privire la dispozițiile legii naționale, caracterul absolut al protecției instituite prin art. 3 din Convenția europeană a drepturilor
DECIZIE nr. 281 din 7 iunie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 5 pct. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 102/2000 privind statutul şi regimul refugiaţilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168864_a_170193]
-
Cât privește susținerea încălcării drepturilor la un proces echitabil, a dreptului la apărare și a prezumției de nevinovăție, reprezentantul Ministerului Public menționează faptul că instituția procedurii simplificate (într-o reglementare similară celei din dreptul național) a fost supusă controlului de convenționalitate exercitat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, când, prin Hotărârea din 30 noiembrie 2000, pronunțată în Cauza Kwiatkowska împotriva Italiei, nu a identificat elemente de încălcare a art. 6 paragrafele 1, 2 și 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului
DECIZIE nr. 1.470 din 8 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 320^1 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236996_a_238325]
-
statului, iar lipsirea lor de temei legal s-a datorat, așa cum s-a arătat anterior, nu intervenției intempestive a legiuitorului, ci controlului de constituționalitate. Față de toate considerentele expuse, raportate nu numai la cadrul normativ intern, ci și la blocul de convenționalitate, reprezentat de textele Convenției europene a drepturilor omului și de jurisprudența instanței europene creată în aplicarea acestora, se concluzionează că efectele deciziilor nr. 1.358 din 21 octombrie 2010 și nr. 1.360 din 21 octombrie 2010 ale Curții Constituționale
DECIZIE nr. 12 din 19 septembrie 2011 privind recursul în interesul legii, referitor la existenţa unei divergenţe jurisprudenţiale determinate de efectele deciziilor Curţii Constituţionale , prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art. 5 alin. (1) lit. a) teza întâi din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236358_a_237687]
-
și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unele instanțe au apreciat că există o încălcare a art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenție, exclusiv sau împreună cu art. 14 din Convenție, în timp ce alte instanțe, chiar realizând analiza de convenționalitate, au conchis în sensul că nu există o încălcare a blocului de convenționalitate. A. Controlul de constituționalitate a Legii nr. 119/2010 și efectele deciziilor Curții Constituționale Înalta Curte constată că Legea nr. 119/2010 a făcut obiectul controlului a
DECIZIE nr. 29 din 12 decembrie 2011 privind recursul în interesul legi, referitor la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului ��i art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
există o încălcare a art. 1 din Protocolul adițional nr. 1 la Convenție, exclusiv sau împreună cu art. 14 din Convenție, în timp ce alte instanțe, chiar realizând analiza de convenționalitate, au conchis în sensul că nu există o încălcare a blocului de convenționalitate. A. Controlul de constituționalitate a Legii nr. 119/2010 și efectele deciziilor Curții Constituționale Înalta Curte constată că Legea nr. 119/2010 a făcut obiectul controlului a priori de constituționalitate, exercitat în temeiul art. 146 lit. a) din Constituție, Curtea
DECIZIE nr. 29 din 12 decembrie 2011 privind recursul în interesul legi, referitor la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului ��i art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]
-
drepturilor lor fundamentale prevăzute și garantate de Convenția europeană a drepturilor omului. Pe de altă parte, Înalta Curte reține că în sistemul de drept românesc nu există nicio prevedere legală expresă care să atribuie Curții Constituționale exclusivitatea unui control de convenționalitate, după cum nimic nu validează punctul de vedere potrivit căruia, odată ce Curtea Constituțională a confirmat aptitudinea abstractă a unei legi de a fi compatibilă cu Convenția, instanțele de drept comun nu ar mai fi îndreptățite să analizeze nemijlocit convenționalitatea acelei norme
DECIZIE nr. 29 din 12 decembrie 2011 privind recursul în interesul legi, referitor la aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului ��i art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237721_a_239050]