715 matches
-
Abia mai încoace, prețuirea este aproape unanimă în rândul cititorilor profesioniști, de la Perpessicius la Matei Călinescu, de la T. Vianu la Nicolae Balotă, de la Ion Pop la Corin Braga. Genul proxim și diferența specifică: absurdul și fantasticitatea, dinamitarea formelor consacrate, sfidarea conveniențelor cu înțelesul mai adânc al neliniștii existențiale, al "exasperării creatoare" (Geo Bogza), gen Jarry, Kafka, Beckett, Ionesco etc. Mai puțin a fost relevat comicul umoristic absurd de tip caragialesc, precum acela din, bunăoară, Căldură mare. Iată, asociațiile automate, dereglarea sensului
Înainte-mergătorul fără voie by C. Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/7550_a_8875]
-
Gheorghe Grigurcu Deci nu Oase de sepie precum Eugenio Montale, ci Oase de înger. Numai că Nicolae Tzone e un înger rebel prin superbie, printr-un narcisism grefat pe un sine hipertrofic, ofensiv, gata a sfîsia toate conveniențele, a depăși toate opreliștile. Candoarea prezumată se supralicitează pînă la un spectacol al grandorii. Voind parcă a răzbuna resignarea mioritică, poetul nu șovăie a opera dezinvolt cu noțiunea de geniu, deplîngînd „alergia la genii" a poporului român: „desfid pe oricine
Un înger rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6215_a_7540]
-
se transformă într-un subtil magician, un magister ludi, punând în scenă o fabulă, punându-se în scenă deopotrivă. Practicând un joc de mare finețe cu umbrele, noaptea lui Jim Jarmusch se dovedește a fi scena pe care eliberat de conveniențe, actorul obscur din fiecare își face apariția preț de o singură, anonimă și magnifică reprezentație.
Singurătatea taximetristului de cursă lungă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6218_a_7543]
-
oarecum tăinuită până atunci a lui S. Damian: aceea de a încuraja experimentele, inovările, revoltele față de clișee, față de normele neclintite. Oniricii îi dobândesc girul ( D. Țepeneag, Vintilă Ivănceanu, Iulian Neacșu, Florin Gabrea) și în general tinerii care inovează, desfid canoanele, conveniențele. Deci nu doar pe onirici îi încurajează, ci și pe alți tineri în ale căror texte deslușește un sunet nou: Ștefan Bănulescu, Nicolae Velea, Sorin Titel, George Bălăiță, D. R. Popescu, Sânziana Pop. Toți aceștia reprezintă pentru el cursul nou
Deja uitatul S. Damian by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4390_a_5715]
-
pe care, citindu-le, avem senzația că le-am scris chiar noi, fiecare dintre noi și toți împreună. Bucuria participării solidare, a comuniunii de simțire și a înfrățirii în experiențe esențiale înfruntate cu bărbăție, dincolo de fățărnicii, pioșenii dulcege și orice conveniențe, ne inundă calm și statornic, binefăcător. E de ajuns să numim lucrurile care îi populează universul, devenit acum și al nostru, și pe care adeseori la strânge el însuși în mănunchiuri enunțiative, cum este bunăoară poemul Cauzele, pentru a ne
Jorge Luis Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/3168_a_4493]
-
crea?” (To: williamshakespeare@ co.u.k). După cum vedem, în cerneala autoarei picură stropi sarcastici. Aceștia îi dictează și o autoscopie necomplezentă. Clapa profundă pe care o apasă e totuși cea a ireversibilului înaintării ființei în timp: „Bătrînețea - acest mariaj de conveniență/ Fără divorț posibil/ Cu care trebuie să conviețuiești/ La bine și la rău” (Mariaj de conveniență). La șaisprezece ani există o atît de solidară relație între identitatea corporală și cea sufletească, încît orice dereglare a ei pare cu neputință. Un
O poetă din Israel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3186_a_4511]
-
dictează și o autoscopie necomplezentă. Clapa profundă pe care o apasă e totuși cea a ireversibilului înaintării ființei în timp: „Bătrînețea - acest mariaj de conveniență/ Fără divorț posibil/ Cu care trebuie să conviețuiești/ La bine și la rău” (Mariaj de conveniență). La șaisprezece ani există o atît de solidară relație între identitatea corporală și cea sufletească, încît orice dereglare a ei pare cu neputință. Un supraeu care-și proclamă iluzia eroică: „La șaisprezece ani știam: noi sîntem altfel./ Noi ne vom
O poetă din Israel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3186_a_4511]
-
valuri/ Fetița de șaisprezece ani/ Apare, dispare, reapare/ Totuși” (ibidem). Și ca o scuză amar-grațioasă a unei asemenea dialectici, concluzia apoftegmatică: „La orice vîrstă ești uneori prea tînăr” (Lampagiii). Apar cîteva consecințe deloc lipsite de importanță ale acestui „mariaj de conveniență” care e bătrînețea. Mai întîi un statut privilegiat al amintirii. Amintirea e un soi de imaginar afectiv menit a consola decepția declinului (prezentă măcar în subsidiar). Domiciliată acum în Israel, medic oftalmolog de internațional renume, Riri Sylvia Manor își prefiră
O poetă din Israel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3186_a_4511]
-
care nu erau ale strămoșilor ei, el va fi un parizian adevărat. Fructul unei iubiri deopotrivă bolnăvicioase și izbăvitoare. Delicat și trist, atent la detalii și împrăștiind, cu finețe, multă nefericire, Cathérine-Paris rezumă fără cusur o epocă. A balurilor și conveniențelor, a strălucirii fără trăire, ca frumusețea fără trup a unei impecabile pagini de latină. Prin viața unei prințese care, neaparținând profund nici unei istorii ajunge să le aparțină, superficial și diplomatic, tuturor, trec nenumărate file de poveste, comploturi, trădări, războaie, mari
Viețile Parisului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3143_a_4468]
-
unii eroi căzuți pradă seducției ajung, astfel, la o renaștere spirituală și, în fond, la autenticitatea ființei (de pildă, Apostol Bologa ori Gavrilescu). Circularitatea, asociată, în general, cu erosul platonician, cu regăsirea „centrului“, nu este, uneori, decât cercul strâmt al conveniențelor și al falselor certitudini (cazul Bologa, pentru că rătăcirea lui Gavrilescu se dovedește, până la urmă, tot o odisee, prin regăsirea Hildegardei, iubirea abandonată în tinerețe). Plecând de la seducția frontierelor, incursiunile literare ale Corinei Ciocârlie ajung, de fapt, la coordonatele fundamentale ale
Fascinația (absenței) frontierelor by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/3369_a_4694]
-
ori, dimpotrivă, aprofundînd asemenea stări, consfințindu-le în ficțiunea eliberatoare și totodată înrobitoare aidoma unui destin..." Și după acest ocol să ne întoarcem la întrebarea: în ce chip l-am putea socoti matein pe Barbu Cioculescu? Lăsînd la o parte conveniențele, dar, evident, fără a face rabat prețuirii ce i-o purtăm, avem impresia că și d-sa e, în bună măsură, un ,fin diletant". Fiu al unei celebrități literare, a început să publice mai susținut într-un tîrziu, după o
Un matein între mateini by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11141_a_12466]
-
oprire, Valeriu Bârgău manifestă, instinctiv, tendințe de evadare. Codul ancestral de comportament liric se complică, se înavuțește cu referințe culturale, semn că opoziția sat-oraș poate funcționa, paradoxal, și în maniera unei ,colaborări". Satul originar, opus orașului execrat ca topos al conveniențelor mortificatoare, al compromisurilor dureroase, al alienării umanului, nu mai e singur, putînd avea de partea sa perspectivele insolite, tensionate de necunoscut, purificatoare prin aventură, ale lumii largi. Astfel putem vorbi, în cazul poetului în cauză, de un soi de simbolism
Simbolismul rustic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11032_a_12357]
-
Gheorghe Grigurcu Degajată, mai-mult-decît-degajată, scriitura lui Liviu Georgescu se învecinează, pe una din laturile sale, cu avangarda. Se află într-însa o năzuință a eliberării de conveniențe precum ridicarea unui zăgaz ce dă drumul euforicului flux asociativ, un flux puternic, în stare nu doar a înlătura toate piedicile ci și a antrena materiale eterogene, a-și contura identitatea cu ajutorul acestora. Un vertij vizionar biruitor în pofida oricăror reguli
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
curs fortuit de avangardistă ținută. Figurile abstracte nu reprezintă decît stavile relative împotriva unei erupții de imagini care constituie fenomenul originar al producției în cauză și în raport cu care ele n-ar putea avea o altă calificare decît cea a unor conveniențe. Oricît de nobile, asemenea figuri bat în retragere. Răzvrătirea în contra convențiilor semnifică o căutare a sufletului, a lui anima, care nu acceptă tutela, cenzura, suveranitatea spiritului, a lui animus. Drept care predomină un imaginar baroc, construcție spontană a vitalului debordant, în ciuda
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
zeflemeau lui Caragiale"), ori decepția lui Mircea Eliade potrivit căruia caragialismul ar fi inhibat ,geniul etnic românesc". Aci nu e în chestiune cinismul antic, cu aspectul său pozitiv pe care l-a constituit cultul sobru al virtuții, ci disprețul față de conveniențe împins pînă la amoralism. Oricît l-am admira ca scriitor - și-l admirăm nespus, ca pe o paradigmă sui generis -, nu-i putem atribui lui Caragiale efigia unui mare caracter (moștenirea Momuloaiei, comportarea față de Mateiu ș.a.). Și oare este complet
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
cu bărbați infideli și inutili este depășită. Eliberarea care e miza din Volver este, astfel, o funcție a imaginației, însă nu neapărat într-un sens tragic, pentru că nu avem deloc de a face cu o comedie amară. De la minciunile de conveniență pînă la scenariile complicate pe care le compun ca să iasă din situații imposibile, toate personajele fabulează tot timpul în peliculele lui Almodóvar, iar Volver nu este o excepție, însă cu adevărat fabulos este că uneori povestea ține, iar situația se
Femeile lui Almodovar by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10143_a_11468]
-
Fontaine. - Așa s-ar zice, deși, ca să fiu eu ceva mai sincer decât Îmi păreți dumneavoastră, mă Îndoiesc profund că acea premoniție a revederii noastre are vreo legătură cu intuiția - fie ea feminină, masculină sau hermafrodită... - Nu vă pierdeți În conveniențe: ofensiv și la obiect! - E un elogiu sau un reproș? - Nici una, nici alta; o modestă constatare științifică: genul de comportament propriu timizilor congenitali, care Încearcă să-și ascundă slăbiciunea afișând verbal o directețe ce oscilează incontrolabil Între politicos și agresiv
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
readus în minte, și noua senzație că micile bucurii cu care era deprinsă lipseau acum, i-a adus brusc un junghi în inimă. Și-a dat seama că viața de altădată s-a sfârșit definitiv. Era imposibil să mai menținem conveniențele sociale. — Presupun că ați prefera să plec, i-am spus colonelului, ridicându-mă. Bănuiesc că ai auzit că ticălosul ăla a părăsit-o, izbucni el. Am șovăit puțin. Apoi am răspuns: — Știți și dumneavoastră cum bârfește lumea. Mi s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
aleile parcului, spre apa râului Guerlante, privind ferestrele căsuței unde locuia tânără învățătoare. Nu era o noutate ca un bărbat care se apropie de moarte să se prindă în mrejele dragostei. O poveste veche de când lumea! În aceste cazuri, toate conveniențele se duc pe apa sâmbetei. Numai ceilalți mai văd ridicolul, cei care nu înțeleg niciodată nimic. Dacă până și Destinat, cu chipul său rece ca marmura și mâinile de gheață, căzuse în capcana frumuseții și a inimii ce bate nebunește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
un tânăr swinburnian păgân, pentru ale cărui sărutări pătimașe și conversații nesentimentale simțise o evidentă aplecare. Discutaseră problema pro și contra, cu o romanțare intelectuală total lipsită de dulcegărie. În cele din urmă ea se hotărâse să se mărite de conveniență, iar tânărul păgân din Asheville trecuse printr-o criză spirituală, se convertise la catolicism și era acum... Monsignor Darcy. — Într-adevăr, doamnă Blaine, el e și acum un interlocutor Încântător - mâna dreaptă a cardinalului. — Amory Îl va căuta Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
gândite astfel încât să producă efecte pedagogice. Ce semnificație are așadar această anecdotă despre un Aristip care vine parfumat în agora? Mai mult decât aparenta provocare a deturnării unui artificiu feminin de către un filosof bărbat. Bineînțeles, acest comportament semnifică și desconsiderarea conveniențelor, indiferența față de judecata semenilor, recurgerea la metoda ironică, teatralizarea ludică și alte opțiuni dragi filosofilor din triunghiul subversiv, dar nu este indiferent faptul că în această istorioară e vorba de miros, de nas și de registrul asociat în mod obișnuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
își astâmpără foamea și setea culegând măsline din copac sau răcorindu-se cu apă la izvor când le vine pofta. Lecția de înțelepciune: și în acest caz e bine să urmezi natura, să refuzi cultura, să nu-ți pese de conveniențe și, mai ales, să nu te sinchisești de privirea și de judecata aproapelui, primă condiție pentru a ajunge la o adevărată înțelepciune. Ca buni discipoli, Crates și Hipparhia se execută și, în chip de lucrări practice, se împreunează în piața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
creativ. De sentimente umane nu mai vorbim că nu le poate înțelege. Asemenea inși se autointitulează insensibili la aceste „slăbiciuni” și „mai practici”. Oamenii tind să-și asume doar drepturi în relațiile cu semenii (starea de adrept) sau una de conveniență ori toleranță dar care nu este legală (nondrept) sau își folosesc drepturile încălcându-le ale altora (abuzul de drept). Cu mulți ani în urmă am citit o carte despre management și acolo scria că viitorul omenirii va fi marcat de
DESPRE REALŢIILE SOCIALE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364444_a_365773]
-
acum... Dar, oare, chiar contează?!... Dacă acum am spune: domnule Iustin... Icsulescu, ce a fost în căpșorul acela frumos al tău să-mi zici toate alea la telefon... m-aș simți mai bine? Aș ști cumva răspunsul la întrebare? Prostii! Conveniențe. Ei bine, ne vom cunoaște în noaptea aceasta, dragul meu. Te voi aștepta cu brațele deschise și îți voi oferi iubire adevărată cu porția, așa.... să te înveți minte, domnul meu! Am să îmbrac altceva, mai sobru, dar delicat. Hai
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
tăcerile lor căpătau grai; iar ea lăsa țesutul, și-i răspundea cu ochi plecați. Din păcate, cu toate aceste clipe frumoase, suntem martorii unei cumplite drame, căci Vlad Dracul, la cei 34 de ani ai săi, era deja căsătorit (din conveniență). Incă un motiv ca familia fetei să nu vadă cu ochi buni insistența prea îndrăznețului principe. In plus, Catharina fusese promisă altcuiva, iar destui tineri vrednici și-nstăriți ar fi dorit și ei să fie printre preferați... Vlad Dracul a
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]