454 matches
-
Things: Domestic Symbols and the Self., Cambridge, p. 140. 150 Dr. Scott P. Sells, 2005, op. cît, București, p. 69. 151 Dr. Scott P. Sells, op. cît., p. 85. 152 a) R. M. Krauss, P. Morrel-Samuels, C. Colasante, 1991, "Do conversațional gestures communicate?" Journal of Personality and Social Psychology, no. 61, pp. 743-754; b) B. Butterworth, G. W. Beattie, 1978 "Gesture and silence aș indicators of planning în speech", în R. Campbell, P. Smith (editori), Recent advances în psychology of language
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
nefavorabile comunicării vizuale (timp de noapte, emițătorul aflat la distanță mare sau în contralumină), nu se poate realiza dialogul gestual, în timp ce comunicarea verbală se poate desfășura nestingherită; același volum de informație poate fi vehiculat în aproximativ același volum de timp conversațional, cu ambele forme de limbaj. Totuși execuția gesturilor necesită, în medie, mai mult timp decât în cazul emiterii verbale a cuvintelor. de obicei sunt necesare mai puține gesturi decât cuvinte pentru exprimarea aceluiași conținut. Aceasta nu înseamnă că propoziția gesticulată
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
participativă rămâne cel mai important instrument „calitativ” de cercetare. Observarea participativă este practicată În două mari domenii de analiză: În etnografie și În sociologia aplicată pe studiile de caz (Școala de la Chicago). Analiza comunităților, studiile antropologice, etnografia comunicării sau analizele conversaționale, fenomenologia și micro-etnografia sunt tot atâtea direcții metodice de utilizare a participării observatorului la fenomenul studiat. În continuare voi Încerca „reunirea” celor trei direcții de analiză ale imaginilor și a celor trei tehnici principale de studiere a fenomenelor vizibilului Într-
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
interviurile intense (sau interviuri În profunzime, structurate sau nestructurate). Observarea participativă presupune stabilirea unor legături profunde Între cercetător și situație. Prin urmărire și chestionare, prin Întrebări și prin asistarea la fenomene analistul pătrunde În interiorul contextului. Interviurile intense constituie un proces conversațional continuu prin care analistul dobândește acces la informații detaliate despre situație (În etnografie, interviul informativ are un caracter „secundar”, fiind atribuit unor informatori autohtoni). Pătrunderea În context se poate face În două situații diferite: contexte deschise (observarea În parcuri, restaurante
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
interpretativ. Metodologiile expresiei O altă direcție importantă a analizei calitative este interpretarea discursivă. Convențiile narative sunt extrem de importante În abordarea calitativă. Definiția convențiilor narative este preluată din domeniul etnometodologiei. Scopul cercetării calitative este acela de a prezenta realitatea În mod conversațional, de a detalia modul de manifestare a oamenilor prin recursul la „poveste”. John Van Maanen 1 a identificat cel puțin trei tipuri de „voci narative” utilizabile În studiile calitative: realistă, confesivă și impresionistă. Prezența autorului În textul „naturalist” este extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
-mi Întorc capul dinspre ecran și să-i spun cu toată seriozitatea: - Draga mea, acesta este un câine. Și n-o fac, fiindcă gestul, o știm cu toții, ar fi ridicol. De ce legi ascultă, atunci, dialogul dintre noi - din moment ce competența noastră conversațională ne spune că tocmai a o corecta ar fi semnul unei stupidități aproape clinice? Îmi spun: dar toată lumea știe că e o metaforă - un joc - o glumiță - un fel de a vorbi, fiindcă e evident că Măcățel e un cățel
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lăsat deoparte și analiza poeziei (care ține, în mod tradițional, de o disciplină specifică și pentru care studenții dispuneau deja de numeroase manuale), precum și a pieselor de teatru, al căror studiu ar fi necesitat introducerea aparatului deosebit de complex al pragmaticii conversaționale. Astfel, într-o mare măsură am privilegiat textele narative, care au întotdeauna întâietate în predarea literaturii. De la prima ediție a acestei cărți, situația s-a schimbat radical, în sensul bun al cuvântului. Problematica enunțării s-a impus la toate nivelurile
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
poate fi acceptat sau refuzat de co-enunțător, însă refuzul lui va fi interpretat ca o formă de agresivitate. Va fi realizat fie printr-o respingere explicită ("Nu am păscut gâștele împreună"), fie impunându-i primului locutor un cadru de schimb conversațional diferit (vorbindu-i cu dumneavoastră, de exemplu, celui care tutuiește), astfel încât să înțeleagă că îi este refuzată intruziunea. Un exemplu elocvent este scena din Amfitryon de Molière în care sclavul Sosie își întâlnește dublura identică în persoana zeului Mercur care
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
opiniilor susținute. Dacă naratorul-"locutor" nu ar recurge la ironie, el ar trebui să-și asume spusele și deci să-l contrazică violent pe interlocutor, punând astfel capăt acestor întâlniri fictive. Folosirea ironiei permite deci în același timp: menținerea cooperării conversaționale cu iezuitul, cooperare necesară pentru a-l face să vorbească; marcarea unei distanțe față de cazuistică; valorizarea naratorului (capabil să facă apel la ironie); devalorizarea iezuitului (prea naiv și / sau prea corupt pentru a percepe divergența dintre "enun-țător" și "locutor"). Orice
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
să impună adresarea cu tu când amintește de originea lor burgheză. În această discuție, ceea ce este spus este în armonie cu felul în care este spus: conflictul se desfășoară simultan pe două niveluri: cel al "conținuturilor" și cel al "cadrului" conversațional. Dacă naratorul din nuvela lui Maupassant ar fi folosit pronumele ei al non-persoanei, ar fi realizat o ruptură între narator și personaje. Folosindu-l pe on286 "comme on dit dans la famille" ("cum se spune în familie"), se situează la
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
tărăboiul [...] fără mânie). Narațiunea aparține "povestirii" scrise la perfect simplu sau la prezentul narațiunii; instrucționale: al doilea paragraf ( Dacă vreți să știți ... copiilor îndârjiți). O serie de indicații trimite la rezultatul de a ști "ce nestrămutată hotărâre a luat Piciul"; conversaționale: scrisoarea fratelui Piciului face parte din acest tip de secvență. Cu siguranță, pare ciudat să considerăm acest tip de discurs ca fiind o "conversație" dacă lipsește co-enunțătorul. A priori, cadrul epistolar poate cuprinde orice tip de secvență: de exemplu, nimeni
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
enunțare ("timpuri" verbale, "scrisoarea aceasta"...). O analiză mai atentă arată că secvența instrucțională maschează, de fapt, o secvență narativă potrivit principiului de "dominantă secvențială": seria de indicații date cititorului permite o narațiune indirectă. Pe scurt, este vorba despre introducerea secvenței conversaționale în secvența instrucțională (care, la rândul ei, domină secvența narativă) și despre introducerea secvenței instrucționale în secvența narativă, ca ultimă însumare. ▪ 7.5 a) Folosirile lui acest la A. Daudet: Cele trei ocurențe ale lui acest apar în urma unor întrebuințări
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
p. 10. 11 Autorul demonstra astfel esența paradoxului baroc și anume funcționarea pe două planuri simultan, prezența spiritului în materie; Eugène Green, La parole baroque, Desclée de Brouwer, 2001. 12 Deoarece acesta ar necesita introducerea "aparatului foarte complex al pragmaticii conversaționale" (Avant -Propos). 13 Gustave Flaubert, Salammbô, (trad. de Demostene Botez și Alexandru Hodoș), Editura Univers, București, 1979, p. 375. 14 Gustave Flaubert, Doamna Bovary, (trad. de Demostene Botez și Alexandru Hodoș), Editura Univers, București, 1979, p. 73. 15 "Intradiegetic înseamnă
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
mari consecințe, fiindcă victima ajunge să consimtă repede"23. La nivelul interacțiunii sexuale, regăsim același lucru ce stă la baza teoriilor pragmatice ale interacțiunii verbale, "principiul de cooperare", căruia filozoful limbajului H.P. Grice i-a dat următoarea definiție: "contribuția ta conversațională trebuie să corespundă cu ceea ce ți se cere, la stadiul atins de aceasta, prin scopul sau direcția acceptată a schimbului de replici în care te-ai angajat"24. Este de-ajuns să înlocuim "conversațional" sau "vorbit" cu "sexual" pentru a
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
a dat următoarea definiție: "contribuția ta conversațională trebuie să corespundă cu ceea ce ți se cere, la stadiul atins de aceasta, prin scopul sau direcția acceptată a schimbului de replici în care te-ai angajat"24. Este de-ajuns să înlocuim "conversațional" sau "vorbit" cu "sexual" pentru a obține un principiu de cooperare aproape valid în cazul interacțiunii pornografice canonice, în care se consideră că partenerii fac orice e necesar pentru ca relația să fie reușită. Dar, spre deosebire de ce se petrece în interacțiunile
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
Linda Hagood, profesor de educație specială la TSBVI Outreach Texas, În lucrarea cu titlul “Conversația fără limbaj: Cum să construim interacțiuni de calitate la copiii cu surdo cecitate“ este de părere că pentru copiii cu abilități limitate de limbaj, interacțiunile conversaționale trebuie să includă: un format scurt de schimbare a ideilor În care un adult și copilul cu dificultăți de limbaj să se angajeze alternativ În acțiune cu sau fără a implica obiecte; atragerea copilului către conversație prin folosirea unor termeni
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
locuțiunilor pronominale alocutive, recomandările politeții de norma de protocol. Distanța socială este o relație simetrică determinată de frecvența interacțiunilor dintre subiectul vorbitor și destinatar, de natura schimburilor care au loc între ei (schimburi materiale, de servicii sau pur și simplu conversaționale) și de relația dintre grupurile cărora cei doi le aparțin. Ea se traduce în termenii de apropiere sau depărtare. Cu cât această distanță este mai mică, cu atât mai probabil este ca în timpul interacțiunii dorințele de tip positive face să
[Corola-publishinghouse/Science/85027_a_85813]
-
asigură, până la urmă, polifonia textului polemic literar. Ne întrebăm, firește, cine și cum povestește în textul polemic și observăm că, la nivel global, coerența acestuia este dată de o dominantă narativă responsabilă de ocurența și ligamentarea diferitelor secvențe: descriptive, argumentative, conversaționale (Cornel Munteanu). Intertextualitatea este modalitatea prin care autorul își regizează intervenția publică în așa fel încât eficiența sa să devină maximală. El este cel care, pretextând un dat evenimențial, pe care îl relatează sub forma unei micro-povestiri factuale, pune la
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
imediat separarea interiorului de exterior. Este vorba despre semne pe care numai inițiații le cunosc: moduri de a se comporta, de a vorbi, de a se purta în diverse ocazii ale vieții sociale. Aluzia este astfel, de exemplu, o practică conversațională care ne permite să știm dacă străinul față de grupul social posedă aceleași valori, aceleași referințe, aceeași cultură și îl autorizează pe acesta din urmă "să facă parte din grup" sau nu, ceea ce înseamnă să fie acceptat sau respins. Proust a
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
altfel decât cei din breasla noastră atât de conformistă. Ne știm de câteva decenii, e un interlocutor copleșitor, gândește și comunică Într-o viteză amețitoare, amestecă temele (totdeauna intenționat), dă impresia de causeur rafinat, dar dacă analizezi mai târziu secvențele conversaționale, găsești mesaje ascunse, reflecții grave, opinii nemascate, o psihologie subtilă, greu de descifrat cu competențele unui psiholog de laborator. Descinde din altă psihologie, clinică și culturală, cum la noi practica numai Vasile Pavelcu; sau din curentul psihosociologiei clinice de astăzi
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de politicos, francez căsătorit cu o portugheză (au un copil de 7 ani, cu dizabilități) Îmi vorbește Într-o altă zi de teza lui (e un doctorand Întârziat, are deja 39 de ani), ceva Între antropologie, sociologie și lingvistică: analiză conversațională. El a făcut antropologie la Paris V cu Paul Stahl, Îl invocă adesea ca cel mai iubit profesor al lui; directorul lui de teză de aici e un sociolog care lucrează Într-o catedră de lingvistică. Pare foarte competent, are
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
fundamentale a unui domeniu de cunoaștere; ¾ selecție a conceptelor și principiilor cu o mare putere de extindere; ¾ abordare inter și trans disciplinară, ceea ce constituie fundamentul unei învățări adecvate noilor cerințe și noilor realități social-economice. 8. Promovarea inter-învățării sau a învățării conversaționale bazate pe relația om-om, om calculator etc., este un principiu de bază al unui învățământ modern ce are la bază formarea competenței de învățare a învățării. 9. Învățarea în grup, bazată pe dialoguri și interogații inteligente, stimulează creativitatea, schimbul
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
gen subliniază rolul dialogal al construcției identitare în rețelele sociale, în care semnificația este construită în interacțiunea cu "celălalt", printr-o negociere comună, contextuală a sensului. Virulența și expresivitatea descrierilor narative ad-hoc evocă nevoia de rost și de clarificare identitară conversațională pe care jocul interpersonal dintre cercetătorul specializat, cel naiv și subiectul analizat o poate lămuri mai adînc și mai autentic decît investigația standardizată, cu metodologii cantitative. Toate aceste simptomatologii identitare mărturisesc despre ceea ce am putea califica, în analogie cu descrierea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ghiduri turistice etc. 3. expozitiv (explicativ) - discursul științific, didactic etc. 4. argumentativ - discurs științific, publicitar, didactic 5. prescriptiv (injonctiv) - rețete culinare (cărți de bucate), prospectele la medicamente, diverse instrucțiuni de folosire etc. 6. predictiv - buletinul meteorologic, horoscopul, profeția etc. 7. conversațional - interviul, dialogul etc. 8. retoric - poem, rugăciune, slogan, proverb, maximă etc. Din perspectiva lingvisticii limbilor s-ar putea face studii extrem de interesante care să urmărească modul în care aceste tipuri universale capătă anumite particularități semantico-expresive pentru limbi particulare sau pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
predat sociologia în colegiile americane. Este autorul unor excelente manuale de inițiere în sociologie (An Introduction to Sociology, An Introduction to Sociological Thinking). Experiența la catedră l-a apropiat de studenți. În scrierile sale, inclusiv în acest dicționar, practică stilul conversațional, cuceritor prin claritate. Septimiu Chelcea Philip Zimbardo The Lucifer Effect. Understanding How Good People Turn Evil New York, Random House, 2007, 531 p. Să relatezi despre proiectul (cristalizarea ideilor și a planului de acțiune, cu toate frământările și îndoielile creatoare) și
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]