234 matches
-
27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 Fig. 26.1-26.52. Exemple de pediculi de insertie la cazuri de meningioame de convexitate. ORIGINEA PEDICULILOR DE INSERȚIE Originea pediculilor de inserție poate fi în: 1. Artera carotidă externă și ramurile sale (Fig. 26 și 27): A.M.M., A. faringiană ascendentă sau A. occipitală. 1.a. A.M.M. are un teritoriu vascular întins la
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
parietal, duramater a scoicii occipitalului, în zona fosetelor occipitale iar, în sus, depășește cortul cerebelului și ajunge la nivelul joncțiunii parieto-occipitale. Fig. 27. Fig. 28. Fig. 27 și 28, scheme: Vascularizația meningioamelor, pediculi de inserție, baza craniului (Fig. 27) și convexitatea craniului (Fig. 28): 1. A. M.M.; 2. A.M. A.; 3. A. M. P.; 4. Artera cortului; 5. Ram meningeal al clivusului; 6. Ram meningeal al coasei; 7. Artera faringuană ascendentă; 8. Ram arterial petromastoidian. 2. Artera carotidă internă, care irigă meningele
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
irigă mica aripă a sfenoidului. - Din arterele etmoidale (colaterale ale A. oftalmice): A. etmoidala posterioară, pentru duramater a jugumului sfenoidal, a tuberculului selar și a porțiunii posterioare a șanțului olfactiv; - Din A. etmoidală anterioară, prin A. M. A., irigă duramater a convexității, a regiunii frontale și a 1/3-ii anterioare a coasei creierului. - Din A. pericaloasă ramuri ce irigă marginea liberă a coasei creierului. 3. A. vertebrală care trimite și ea un ram meningeal sub nivelul găurii occipitale și care, după ce pătrunde
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
vertebrală care trimite și ea un ram meningeal sub nivelul găurii occipitale și care, după ce pătrunde în craniu, se distribuie dureimater a periferiei posterioare a găurii occipitale, părții posterioare a coasei creierului și în vecinătatea teascului lui HEROPHIL. În concluzie, convexitatea craniului (duramater cerebrală) este irigată din A.M. M. (ram din A.C.E.) la care se adaugă, în porțiunea anterioara, A.M.A. (ram din A. etmoidală anterioară, ce provine din A. oftalmică) iar în porțiunea posterioară, A.O. (ram din A.C.
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
ce provine din A. oftalmică) iar în porțiunea posterioară, A.O. (ram din A.C.E.) A. cortului (ram din A.C.I.) și A. M. P. (ram din A. vertebrală). Fig. 29 Fig. 30 Fig. 29 și 30: Schema vascularizației dureimater a convexității: 1. Teritoriul A. M. M.; 2. Teritoriul A. M. A.; 3. Teritoriul A. M. P. Fig. 31 Fig. 31. Schema vascularizației dureimater la nivelul bazei craniului: 1. Teritoriul etmoidal; 2. Teritoriul A.M.M.; 3. Teritoriul ramurilor meningee provenind din sifonul carotidian; 4. Teritoriul
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
cele ce urmează (fig. 32, 33, 34, 35, 36, 37) exemplificăm cele arătate mai sus cu cazuri din colecția personală. Fig. 32 Fig. 33 Fig. 32. Angiografia A.C.C. dr., profil dr.: Hipertrofia A. M. M. care alimentează un meningiom de convexitate. Fig. 33. Angiografie A.C. E. dr., profil dr: Ramurile A.M.M. au un traiect sinuos și calibrul crescut cu ~ 50% față de normal. Ele alimenteaza un meningiom parasagital dr. Fig. 34 Fig. 35 Fig. 34 și 35: Angiografie A.C.I. dr.
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
normal) irigă un meningiom olfactiv. A. P. este are direcție concav spre anterior în segmentul său bazal delimitând posterosuperior tumoarea. Fig. 37 Fig. 37. Angiografie A.C.I. stg: Ramuri din A. pericaloasă stg. cu calibrul crescut ce irigă un meningiom de convexitate parasagital. Angiografia digitală poate stabili sursa pediculului vascular, din experiența autorilor, în aproape toate cazurile de meningioame de convexitate. Noi am constatat că, deși rolul A.M.M. în vascularizația meningioamelor de convexitate este predominant, nu este și exclusiv, după cum vom
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
Fig. 37 Fig. 37. Angiografie A.C.I. stg: Ramuri din A. pericaloasă stg. cu calibrul crescut ce irigă un meningiom de convexitate parasagital. Angiografia digitală poate stabili sursa pediculului vascular, din experiența autorilor, în aproape toate cazurile de meningioame de convexitate. Noi am constatat că, deși rolul A.M.M. în vascularizația meningioamelor de convexitate este predominant, nu este și exclusiv, după cum vom vedea mai jos. A. La meningioamele parasagitale, pediculul arterial are originea, de obicei, în: A.I. A.M.M. (ram din
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
cu calibrul crescut ce irigă un meningiom de convexitate parasagital. Angiografia digitală poate stabili sursa pediculului vascular, din experiența autorilor, în aproape toate cazurile de meningioame de convexitate. Noi am constatat că, deși rolul A.M.M. în vascularizația meningioamelor de convexitate este predominant, nu este și exclusiv, după cum vom vedea mai jos. A. La meningioamele parasagitale, pediculul arterial are originea, de obicei, în: A.I. A.M.M. (ram din A.Maxilară Internă, al doilea ram terminal din A.C.E.). A.II. A.M.
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
A.II. A.M.A. (ram din A.Etmoidală Anterioară, ram din A.O.) Fig. 38a (față) Fig. 38b (profil dr.) Fig. 38 (a și b). Angiografie A.C.I. dr.: Ramuri din A.P. stg. cu calibrul crescut irigă un meningiom de convexitate parasagital. B. În cazul meningioamelor coasei creierului, aportul arterial poate proveni: B.I. La-meningioamele-din-1/3-a-anterioara,-din: B.I.a. A.Pericaloasa (ram terminal al A.C.M., care are originea în segmentul A2 = subcalos sau bazal (după Lindgren) B.I.b. A. M. A. (ram
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
posterioară a coasei creierului, deși se evidențiază cel mai adesea cu mare greutate prin angiografie digitală (vase foarte subțiri), din A. pericaloasă (ram terminal din A.C.A., segment A2 - subcalos, ram din A.C.I.). C. În sfârșit, la meningioamele de convexitate propriu-zisă, aportul arterial poate proveni din: C.I. A.M.M. (ram din A. M. I., al doilea ram terminal din A.C. I.) C.II. A.T. S.(ram terminal, superficial și extern, continuând A.C.E.) C.III. A.O.(ram din A.C.
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
T. S.(ram terminal, superficial și extern, continuând A.C.E.) C.III. A.O.(ram din A.C.E. care are originea pe fața posterioară a A.C.E. aproape de emergenta A.F.) Pe lângă descoperirea surselor de aport arterial pentru meningioamele de convexitate, angiografic, se mai evidențiază la nivelul acestora: 1. Central, o zonă necrotică (aparent avasculară) care era, inițial, hipervascularizată; 2. O zonă intermediară, reprezentată de o rețea vasculară densă, legată de vasele trombozate din centrul tumorii; 3. O zonă peritumorală, de
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
și pediculi de inserție, venele de drenaj, blush vascular (mai ales în cazul meningioamelor maligne). II.8. Efecte de masă (Fig. 40). Meningiomul poate determina deplasarea formațiunilor anatomice vecine și compresiuni pe ventriculii cerebrali. Fig. 40 Fig. 40. Meningiom de convexitate parietal drept. Ex CT axial, contrast: calcificări intratumorale ( ) edem peritumoral (cap de săgeată negru), invadarea osului din vecinatate ( ). Efect de masă asupra ventriculului lateral drept la nivelul cornului anterior al acestuia. II.9. Edemul peritumoral, ce poate fi de trei
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
asupra ventriculului lateral drept la nivelul cornului anterior al acestuia. II.9. Edemul peritumoral, ce poate fi de trei grade (ca extindere): - Gradul I, extins pe 1-2 cm de la marginea tumorii. (Fig. 39, 40) Fig. 41 Fig. 41. Meningiom de convexitate, frontal stâng. Ex CT axial, nativ: edem peritumoral (săgeată albă) (și calcificări în masa tumorală (săgeată neagră). - Gradul II, de la 2 cm până la ~1/2 din hemisfera cerebrală. - Gradul III, extins la peste jumătate de hemisfera cerebrală. În figura 42
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
săgeată albă) (și calcificări în masa tumorală (săgeată neagră). - Gradul II, de la 2 cm până la ~1/2 din hemisfera cerebrală. - Gradul III, extins la peste jumătate de hemisfera cerebrală. În figura 42 (1-30) sunt prezentate o serie de meningioame de convexitate examinate CT și unde regăsim elementele care caracterizează CT meningioamele de convexitate. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
2 cm până la ~1/2 din hemisfera cerebrală. - Gradul III, extins la peste jumătate de hemisfera cerebrală. În figura 42 (1-30) sunt prezentate o serie de meningioame de convexitate examinate CT și unde regăsim elementele care caracterizează CT meningioamele de convexitate. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Fig. 42 (1-30). Exemplificarea caracterelor meningioamelor benigne și maligne de
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 Fig. 42 (1-30). Exemplificarea caracterelor meningioamelor benigne și maligne de convexitate. CAPITOLUL IX REZONANȚA MAGNETICĂ (RM) ȘI ANGIOGRAFIA PRIN REZONANȚĂ MAGNETICĂ (ARM) ÎN EXAMINAREA CREIERULUI GENERALITĂȚI Sunt trei tehnici folosite în mod curent în ARM: 1. TEHNICA TOF. 2. TEHNICA PC. 3. ARM CU CONTRAST (bazată pe 3DGRE), cu TE și
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
împiedica obstrucția prin pierderea tonicității lor, indiferent de poziția care se dă capului accidentatului. Introducerea pipei orofaringiene se execută în doi timpi: Se întredeschide gura victimei și se introduce pipa Guedel cu vârful spre bolta palatină și concavitatea inversă față de convexitatea limbii. Se rotește apoi pipa astfel ca vârful ei să alunece spre faringe, iar concavitatea să se muleze pe convexitatea limbii Limba rămâne sub pipă, nemaiexistând pericolul obstrucției căilor respiratorii . Lungimea pipei Guedel pentru fiecare caz în parte se află
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
doi timpi: Se întredeschide gura victimei și se introduce pipa Guedel cu vârful spre bolta palatină și concavitatea inversă față de convexitatea limbii. Se rotește apoi pipa astfel ca vârful ei să alunece spre faringe, iar concavitatea să se muleze pe convexitatea limbii Limba rămâne sub pipă, nemaiexistând pericolul obstrucției căilor respiratorii . Lungimea pipei Guedel pentru fiecare caz în parte se află prin măsurarea distanței între tragus și comisura labială. Ea se individualizează cu mare atenție.(fig 30) Sonda nazo - faringiană (Wendl
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
WHO din 1979 includea hemangiopericitomul în grupul meningeoamelor sub numele de meningeom hemangiopericitic (grd II), clasificarea din 1993 îl distinge ca entitate în grupul tumorilor mezenchimale nonmeningotheliale [25,27]. Localizare și manifestare clinică. HPC au localizare preferențială supratentorială predominat pe convexitate și parafalcin. Majoritatea HPCs au implantare durală deși s-au raportat tumori cu localizare pineală, selară, paraselar și excepțional localizări pur intraparenchimatoase, ventricul lateral, orbită, ventricul trei [25,28]. HPC este o neoplazie mezenchimală cu creștere rapidă, vascularizație bogată, capacitate
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
la nivelul meningelor, de o manieră difuză, cu mase nodulare distribuite aleator, malignitatea fiind demonstrată de invazia neurală, pleiomorfismul celular, numărul mare de mitoze și prezența unor forme particulare de celule gigante multinucleate. Creșterea tumorală are loc uzual la nivelul convexității cerebrale, invazia parenchimului determinând apariția de depozite intranevraxiale. De asemenea, pot să apară arii de necroză intratumorală și arii de hemoragie intratumorală (tumora este bine vascularizată). Ca și structura histopatologică este identic cu melanomul malign primar din alte țesuturi, testele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
punerea în scenă a luminii accentuate de contrastul puternic între umbra și lumina din partea centrală a picturii și prin proximitatea maximă a grupului de fugari și spectatorului, tabloul tinde să construiască un spațiu curbat, pare să creeze un efect de convexitate care evidențiază, în plan vizual, zona în care se află personajele principale ale narațiunii vizuale. În felul acesta, tabloul construiește o strategie enunțiativă care plasează observatorul sub aceeași boltă cerească sub care sunt plasați și actorii poveștii din pictura lui
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
desfășurată deasupra ansamblului terestru reprezentat într-o vizibilitate descrescândă, la felul în care lumina ramificată rimează în trei manifestări diferite sunt puse în evidență elementele plastice ale imaginii. Prin observațiile despre jocurile de linii, culori, volume și lumini, de contururi, convexități și concavități, de saturații și luminozități ale discursului sunt sintetizate conceptualizări greimasiene ale eideticului și cromaticului. Prin parcursul călătoriei care-și va găsi desăvârșirea într-un alt spațiu decât cel reprezentat în pictură, este recuperat modelul modificării de stare, este
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
creștere, toate acestea se manifestă ca forme procesuale. Curba dinamică a unui val oceanic este rezultatul presiunii ascendente a apei, opusă forței contrare a gravitației. Urmele valurilor pe nisipul umed al unei plaje sunt rezultatul contururilor sinuoase ale mișcării apei. Convexitățile norilor și linia zimțată a lanțurilor muntoase sunt urme ale forțelor mecanice care le-au generat. Formele șerpuitoare, răsucite, bombate ale tulpinilor, ramurilor, frunzele lor și florilor rețin și repetă mișcările creșterii. Ceea ce percepem ca formă statică este rezultatul, trecător
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
evolutivă, gonartroză, artritele acute sau cronice, sechele de poliomielită etc. (fig. 27). GENU RECURVATUM (latinism) - Diformitate a genunchiului în care gamba nu este plasată în prelungirea coapsei în timpul extensiei maxime, ci face o arcuire mai mică sau mai mare, având convexitatea spre înapoi. Apare în hiperlaxitățile capsuloligamentare, în sechelele de poliomielită, în genunchiul balant posttraumatic (fig. 28). GENU VALGUM (latinism) - Diformitate a genunchiului în plan frontal constând în devierea gambei în lateral față de axa femurului; astfel se formează o curbă cu
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]