1,252 matches
-
de la castel înspre oraș. În stânga se află stânca albă, protectoare, un fel de Olimp al Balcicului pe care zeul cerului conviețuiește cu cel al apelor, al pădurii și al pietrei. În dreapta liziere de copaci verzi, în care esențe de foioase conviețuiesc cu cele de conifere, pe deausupra lor sau printre ei se zărește marea. Aerul este umed, proaspăt, cu miros vegetal. În spatele și deasupra stâncilor pe cer se profilează un spectacol diafan. Pământ și cer par a se completa și sincroniza
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1432139899.html [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
animale și unelte de muncă, unde se desfășurau activități productive și se întăreau obștile, de-abia în asemenea condiții ei erau utili Imperiului Roman. Căci încotro se îndreptau popoarele migratoare? Nu în căutarea de populații sedentare cu care ajungeau să conviețuiască - și pe care le apărau de alți năvălitori! - grație rolului vital pe care îl aveau în producerea hranei? Faptul că pe teritoriul României de azi s-au perindat multe trâmbe de migratori: goții, gepizii, avarii, pecenegii, cumanii, slavii etc., din
ISTORIA ROMÂNILOR SCRISĂ PRIN PROCURĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_istoria_romanilor_scr_george_petrovai_1336719078.html [Corola-blog/BlogPost/354423_a_355752]
-
au fost înregistrate și semnate. In¬divizii, astfel, în sclavi au fost transformați, pentru că pe viață au rămas îndatorați și erau obligați pe brânci să muncească, cel puțin dobânda s o plătească și astfel mai departe în valea vieții să conviețuiască“. Autorul, prin recursul la parabolă, aduce în pagină tră¬iri autentice, profunde, extrem de bine nuanțe, sen¬timente redate în stare nudă, fără ipocrizie, fără a încerca mă¬car clipă să simuleze pudoarea. Pentru cititor este evi¬dent că Mir este
PLANETA INSULARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 by http://confluente.ro/Drmircea_pavel_morariu_plane_al_florin_tene_1372401304.html [Corola-blog/BlogPost/346189_a_347518]
-
a ceea ce este și înseamnă CELĂLALT, recte ce primim de la operă, valoare sau nonvaloare, ideie roditoare pentru sufletul colectiv (...) -tot astfel, prin vârste, ne vom înțelege propriul Sine și avem a ne oglindi în mentalul - activ al Umanului și a conviețui, prin înțelegere - armonie spirituală, - cu Ceilalți. Nu doar cu cei dragi, ci, in extenso, cu lumea. Poetul, atunci când ESTE, ne poate transmite,comunica- cumineca, starea benefică, de reconfort, Fericire, de la Feeric, sau, la extrema bacoviană - a.e. baconsky-ană, oribila stare
DESPRE HISTRIONISM ŞI EFECTUL CATHARTIC REVIGORATOR de EUGEN EVU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_evu_1400737060.html [Corola-blog/BlogPost/346887_a_348216]
-
despre virtuțile stilistice ale scrisului lui Roni Căciularu. Practică, mai ales, un stil colocvial, convivial, familiar, interogativ, exclamativ. Monologal, dialogal. Auto-interogativ. Recurge la interviuri imaginare, dialoguri ficționale, formule de adresare către cititor și, uneori, chiar către sine însuși. Stilul abstract-conceptual conviețuiește de minune cu cel concret, hiperdescriptiv, senzual, obiectual. Stilul e străbătut de afectivitate, dar niciodată sentimentaloid. Roni Căciularu e un pasionat lucid. Niciodată sec, rece și distant. Relația cu cititorul e menținută mereu într-o permanentă tensiune emoțional-ludică. Îl invită
UN DAR DE LA RONI CĂCIULARU de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Zoltan_terner_un_dar_de_la_r_zoltan_terner_1386231073.html [Corola-blog/BlogPost/362509_a_363838]
-
vecinilor disperați? Eram sătuli de demagogi și ocoleam politica. În schimb, abia așteptam să experimentăm pe propria piele binefacerile economice ale capitalismului, pornind bineînțeles de la premiza libertății absolute. În Transilvania eram obișnuiți cu conceptul de... transhumanță. Multiplele națiuni cu care conviețuisem nu exagerau patriotismul sub aspect geografic; se vehicula conceptul că ești ceea ce ești în suflet, nu pe adresa din buletin. Refrenul „uteciștii de azi, refegiștii de mâine” nu avea conotații de dezertare... „Am furnici pe toată talpa,/ Frige podeaua ca
ŞI ZILNIC NE UITĂM LA ŞTIRI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_gabriela_calutiu_sonnenberg_1393233223.html [Corola-blog/BlogPost/343458_a_344787]
-
cu mine și cu care mă aflu într-un conflict cvasi permanent. știu că are o putere egală cu a mea dar poartă un semn contrar. nu sunt sigur însă la cine se află plusul și la cine minusul. uneori conviețuim, alteori ne războim, fiecare dând vina pe celălalt dar și pe restul lumii (a se citi soartă dacă vreți!) și nici care dintre noi va învinge, nu știu. de fapt, acela care va fi hrănit mai bine. siguranța îndoielii se
ORIGINALITATE (CU ORICE PREŢ)? de ION UNTARU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Originalitate_cu_orice_pret_ion_untaru_1358420774.html [Corola-blog/BlogPost/342387_a_343716]
-
vremii, fiind convins de iminența prăbușirii sistemului comunist. El recunoaște necesitatea discursului dublu afișat de Biserica ortodoxă pentru a reuși supraviețuirea în contextul politic de atunci, căci, în mod normal, normele credinței creștine și ideologia marxistă nu pot interrelaționa și conviețui. Autorul concluzionează că afirmațiile episcopului conduc spre ideea inexistenței unei comunizări a Bisericii, cum susțin mulți, și că discursul oficial al Bisericii din perioada respectivă trebuie privit critic și cu prudență. În capitolul al II-lea intitulat Clerul ortodox și
GEORGE ENACHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 by http://confluente.ro/Recenzie_george_enache_.html [Corola-blog/BlogPost/367149_a_368478]
-
cu volumele ei în care versurile sunt însoțite, în alt compartiment, de proză. Și de data aceasta, volumul intitulat „ În căutarea fericirii" aste subnotat „pagini de proză și poezie". De altfel, proza este încărcată de muzicalitate, de armonie, de inefabil conviețuind firesc cu versurile. Poeta și-a așternut sentimentele pe hârtie în vremurile când nu puteau fi încredințate tiparului și, iată, ele apar editorial acum, însoțite de poezii mai noi, actuale dar și de amintiri (în proza )care ar putea foarte
DOUĂ CĂRŢI DESPRE FERICIRE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Dorel_schor_doua_carti_de_dorel_schor_1388744823.html [Corola-blog/BlogPost/361635_a_362964]
-
lucrarea fizică încredințată, ci și linia orizontului sufletesc și, deopotrivă, al unei mentalități mănăstirești aparte, ideea ei pornind de la faptul că Omul, o dată diagnosticat cu o boală gravă (în speță, cancerul), trebuie încurajat pentru a lupta și a învăța să conviețuiască, până la urmă, cu aceasta, căci experiența Crucii tocmai aici își află conținutul vast. ”Cancer... Da!... Cancerul e o mare șansă de a te descoperi pe tine și pe Domnul. Părintele Paisie Aghioritul spunea că boala asta a umplut Raiul.” După ce
MAICILE SILUANA ŞI EVLOGHIA, NEVOITOARELE ÎNTRU CRISTOS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1461556981.html [Corola-blog/BlogPost/380812_a_382141]
-
Festivităților Pascale proprii spațiului catolic hispanic. E foarte probabil ca fastul neobișnuit al Sărbătorii Paștelui la spanioli să se datoreze concurenței latente a autotprezentei credințe Islamice, practicate cu ardoare de-a lungul secolelor de numeroșii supuși musulmani cu care au conviețuit. Mai puțin interesează însă cauzele, cât fenomenul în sine, care fascinează atât de tare încât puhoaie de gură-cască de pe întreaga Planetă asaltează an de an marile orașe spaniole, venind special să contemple Minunea. Fără îndoială, Sărbătoarea Paștelui e peste tot
SEMANA SANTA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Gabriela_calutiu_sonnenberg_1397837922.html [Corola-blog/BlogPost/360184_a_361513]
-
ani de teatru românesc la Târgu-Mureș. Încă de la Cuvântul introductiv autoarea întâmpină cititorul cu aspecte despre așteptările culturale ale populației târgumureșene, împărțită în două, români și maghiari. Este o primă explicație de ce două companii teatrale, Tompa Miklós și Liviu Rebreanu, conviețuiesc decent în același spațiu. Autoarea nu doar evidențiază, ci și confirmă importanța interculturalității regionale. Vocile creatorilor de teatru, afirmate aici, converg spre același context al posibilităților de nemuritoare colaborare, ce sprijină construirea dialogală a cunoașterii în comunitățile multiculturale. Mai mult
Scena târgumureşeană. Construire dialogală (Anca Rotescu, Scene în dialog, Ed. UArtPress, Tg. Mureş, 2012). Cronică, de Daniela Gîfu by http://revistaderecenzii.ro/scena-targumureseana-construire-dialogala-anca-rotescu-scene-in-dialog-ed-uartpress-tg-mures-2012-cronica-de-daniela-gifu/ [Corola-blog/BlogPost/339287_a_340616]
-
politică a lumii, amintește de era sovietelor. În colț, o chiuvetă de porțelan a căpătat o nuanță ruginie. Sub ea, o pânză de păianjen părăsită strălucește în lumina palidă ce pătrunde prin gratiile ferestrei mici. Nici măcar păianjenul nu reușește să conviețuiască într-un loc în care moartea era la ordinea de zi... Epilog După „marea amnistie” a deținuților politici de la mijlocul deceniului șase, penitenciarul Jilava a mai funcționat timp de 10 ani, timp în care între zidurile reci ale fortului au
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/46143-2/ [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
mi-a împărtășit anumite lucruri, printre ele este și acela că în toate întâmplările și trăirile care ți le rezervă viață sunt două părți, cea bună și cea rea, tu trebuie doar să o alegi pe cea cu care poți conviețui, uneori râul e necesar pentru a încheia anumite etape ale vieții, alteori binele poate face rau.Cert este că sunt tare încurcate căile Domnului.De multe ori mi s-a întâmplat mie, si sunt sigură că și vouă , să vreți
PRIMA PARTE) de DIANA ILIA în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ca_de_la_femeie_la_femeie_al_doilea_capitol_prima_parte_.html [Corola-blog/BlogPost/351460_a_352789]
-
patriotic trebuie să fie însoțit de asumarea unui risc care stă într-un echilibru fragil: fie exprimi, fie faci cunoștință cu eșecul. Așadar, scriu, am tahicardie și picături de sudoare îmi inundă fruntea și palmele. Nu îmi este ușor să conviețuiesc cu posibilitatea ce tinde vertiginos spre probabilitate a eșecului. Plecând la drum cu asumarea riscului în rucsac, am decis să prezint întâi de toate tabloul pe care l-aș picta dacă mâine dimineață m-aș trezi Nicoleta G. Nu, în
PREMIUL ÎNTÂI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 150 din 30 mai 2011 by http://confluente.ro/Romania_mea_te_iubesc_premiul_intai.html [Corola-blog/BlogPost/342997_a_344326]
-
am învățat cu pasiune Teoria Relativității. Mi-a fost dat să înțeleg câte ceva esențial despre om și lume. Să-ți spun sincer, n-am urmărit reușite materiale sau sociale. N-am alergat cu limba scoasă după bani sau obiecte. Am conviețuit cu Don Quijotte. Dar, din păcate, n-am fost îndeajuns de nebun să mă bat cu morile de vânt. Am avut întrebări comune cu Micul Prinț. I-am fost părtaș de nedumeriri lui Alisa înțara Minunilor . In mine au sălășluit
UN OM NEBUN ŞI-ATÂT DE OM ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 by http://confluente.ro/Un_om_nebun_si_atat_de_om_roni_caciularu_1328390687.html [Corola-blog/BlogPost/346626_a_347955]
-
ceea ce apare nou în viața Bisericii noastre și răspund la fel ca și credincioșii celorlalte eparhii provocărilor acestor vremuri. Cu alte cuvinte, venirea mea în această zonă n-aș putea să spun că a fost un șoc. Eram obișnuit să conviețuiesc cu oameni de altă etnie și de altă confesiune. Religia noastră creștină, prin definiție, are ca bază iubirea de Dumnezeu, de semeni, de întreaga natură creată de Dumnezeu. Ziditorul ne-a așezat în Raiul cel pământesc. De aceea, când am
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicistic_o_can_stelian_gombos_1328191394.html [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
autorul este decis să ne-o împărtășească. Poezia lui Teodor Dume este un fel de spovedanie în fața omului care îi lipsește. De parcă așa își ușurează sufletul de amărăciune! O destăinuire acută ca o boală cu care îi este dat să conviețuiască și pe care o strunește în felul său, cu diplomație. Este dezvăluirea dibace a celor mai fine și totodată a celor mai răvășitoare trăiri. Poate fi numit poetul confidențelor. Sobrietatea stărilor îmbracă haină de mătase. Un impact liric asupra cititorului
MOARTEA, UN FLUTURE ALB DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1664 din 22 iulie 2015 by http://confluente.ro/teodor_dume_1437581677.html [Corola-blog/BlogPost/372614_a_373943]
-
pripit localitățile prin care trec, realizând că toate au mai multe fețe, care uneori se chiar pot contrazice între ele. Totuși, un lucru îl au în comun toți locuitorii de capitale: sunt toleranți și deschiși, probabil din cauză că sunt obișnuiți să conviețuiască în bună pace pe un spațiu relativ restrâns. De pildă, în mijloacele de transport în comun nu se sfiesc să se înghesuie, reușind însă, în același timp să păstreze o mină demnă, de nezdruncinat. Știu că acum, privită din afară
BUCUREŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 by http://confluente.ro/In_vizita_acasa_bucuresti_gabriela_calutiu_sonnenberg_1343997263.html [Corola-blog/BlogPost/340894_a_342223]
-
pe care nici nu mai credem că le vom vedea împlinite. Cu multe răni cicatrizate dar și cu altele noi, proaspete, încă deschise. Urmează un noiembrie molcom și blând ca un balsam, peste o durere de suflet, cu care ai conviețuit fără să știi. Haine groase, mâini bătucite și, renunțare. Lumea satelor îmbătrânește din ce în ce mai mult. Dintre cei tineri, rămân numai cei care reușesc să prindă câte un post la primărie, la școală, la vreun privatizat. Restul aleargă după pâinea cea de
E GREU SĂ NE MÂNTUIM? de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/E_greu_sa_ne_mantuim_ion_untaru_1326704384.html [Corola-blog/BlogPost/362111_a_363440]
-
în mișcare așa încât ceea ce azi pare că satisface gustul și gradul de confort, mâine poate deveni neconform cu standardele și ,”pretențiile” impuse de un anume stil de viață... Uităm, din păcate, că printre aceste lucruri, noi oamenii nu trăim, nu conviețuim, nu comunicăm și, ceea ce e mai grav, nu aruncăm o privire în noi, în interiorul nostru, acolo unde sălășluiește comoara cea mai de preț, sufletul. Și constatăm, la un moment dat, că am uitat să invităm în casa sufletului nostru cuvântul
ÎN NUMELE IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 587 din 09 august 2012 by http://confluente.ro/_in_numele_iubirii_marian_malciu_1344537539.html [Corola-blog/BlogPost/355025_a_356354]
-
și găinațul din coteț. • Dumnezeu e primul regizor al comediei umane. • Într-o lume în care nimic nu e curat, a spăla rufele în familie e și inutil. Și păcat • Cum să caracterizezi această lume în care sublimul și absurdul conviețuiesc ca doi frați gemeni. Într-o lume unde totul se vinde și se cumpără pe bani, o conștiință face doar câțiva gologani. Suntem în așteptarea unei lumi mai bune, clopotul ei tace, poate goarna să ne sune? ------------------ Harry ROSS 12
GÂNDURI REBELE (16) – LUMEA ÎN CARE TRĂIM de HARRY ROSS în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/harry_ross_1452676019.html [Corola-blog/BlogPost/369615_a_370944]
-
piramidei. Abia atunci am înțeles că evaluatorii noștri sunt toți cei cu care zi de zi intrăm în contact. Ne privim, vorbim unul cu celălalt, de multe ori dăm impresia că suntem de acord cu ceea ce face cel cu care conviețuim: familie, colegi de școală, de serviciu, colaboratori ocazionali. Cât de falși suntem. Într-un tren Rapid ascultam istorisirea a două doamne, trecute cu mult peste patruzeci de ani. Înconjurat de patru femei și un bătrânel nostim, pus pe glume, răsfoiam
AMINTEŞTE-ŢI CĂ VEI MURI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Aminteste_ti_ca_vei_muri.html [Corola-blog/BlogPost/366962_a_368291]
-
populară care, în egală măsură, salva viața, dar provoca și moartea. Tot un vechi obicei, întâlnit în unele sate din estul țării noastre, ne arată cum femeile obișnuiau să atingă un bărbat străin de familia sau de satul în care conviețuiau, pentru a fi drăgăstoase întreg anul. Fetele mari însă strângeau de cu seara ultimele rămășițe de zăpadă, numită zăpada zânelor, iar apa topită din omăt era folosită pe parcursul anului pentru înfrumusețare și pentru diferite descântece de dragoste. Bărbații nu trebuiau
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1472283804.html [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
a unui număr egal de desene, este relevată marea valoare a cercetării sale, desfășurate în climatul artistic unic al Parisului de la începutul secolului al XX-lea. Modigliani este o mărturie a efervescenței artistice și culturale a acelor ani în care conviețuiau și se întâlneau marii mecena și negustori de artă, ca Paul Alexandre, Paul Guillaume și Léopold Zborowsky, cu scriitori precum Max Jacob, Jean Cocteau, Guillaume Apollinaire și cu artiști ca Diego Rivera, Henri Laurens, Léopold Survage, Juan Gris, Pablo Picasso
"Prințul din Montparnasse", Modigliani, la Palazzo Ducale by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105654_a_106946]