14,043 matches
-
creștin absolut mediocru”, a realizat pentru revista „Vatra” din Tîrgu-Mureș o suită de unsprezece interviuri cu înalți prelați (majoritatea catolici) și teologi cu scopul declarat de a afla răspunsurile Bisericii la marile provocări ale lumii contemporane. Strînse laolaltă, cele unsprezece convorbiri alcătuiesc o carte, 11 Dialoguri (aproape teologice) cu o problematică gravă, aptă să producă revelații chiar și celor care își imaginează că știu totul despre relația dintre religie și lumea contemporană. Este aici și meritul celor intervievați (GianPaolo Salvini, directorul
Laptopul și Evanghelia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13412_a_14737]
-
sticlă peste ei. mici pete/ din invidia lui mopete le vor colora lor viziunea”. Putem să micșorăm liniștiți aceste „otrăvuri” mărturisite de mopete. Am încercat să extind aceste „vinovății”, atât de puțin evidente la puținele sale exprimări publice. Într-o convorbire din „Vatra”, Mircea Ivănescu expediază într-o paranteză stările sale de spirit la vremea debutului, în care vor fi contat Matei Călinescu, Petre Stoica, A. E. Baconsky și alții - citez cu prudență numele, poetul mărturisește că: „Eu însumi am suferit
Adâncimea suprafețelor by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13416_a_14741]
-
unde trebuie poate schimba, se știe, un document de o mie de pagini. În cazul cărții lui Liviu Vălenaș, se recuperează istoria unei conjuncții care a salvat sute de mii de destine. Semnând în ultimii ani mai multe opuri de convorbiri cu figuri reprezentative ale veacului (Gheorghe Barbul, Ion Pantazi ș.a.), autorul domiciliat la Nürnberg îl întâlnește de această dată pe Alexandru Danielopol, fiul fiziologului Daniel Danielopol și al Piei Pillat, soră a poetului - moștenitor, în consecință, și al genei Brătienilor
Conjuncția salvatoare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13505_a_14830]
-
excepțională care merita cel puțin o bibliografie. Este meritul lui Liviu Vălenaș și al Editurii Vremea de a o inaugura cu volumul de față (în 1990 apărea totuși și un articol al lui Mihai Pelin în această chestiune), ce include convorbirile de la Paris cu Alexandru Danielopol pe perioada 1994-1996, o convorbire cu Romulus Cordescu (unica persoană în viață dintre cele semnatare, în noaptea de 12 spre 13 septembrie 1944, a Convenției de Armistițiu), stenograma discuțiilor din 3 martie 1945 de la Comisia
Conjuncția salvatoare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13505_a_14830]
-
Liviu Vălenaș și al Editurii Vremea de a o inaugura cu volumul de față (în 1990 apărea totuși și un articol al lui Mihai Pelin în această chestiune), ce include convorbirile de la Paris cu Alexandru Danielopol pe perioada 1994-1996, o convorbire cu Romulus Cordescu (unica persoană în viață dintre cele semnatare, în noaptea de 12 spre 13 septembrie 1944, a Convenției de Armistițiu), stenograma discuțiilor din 3 martie 1945 de la Comisia Aliată de Control, unde românii urmăresc impunerea interpretării Danielopol, câteva
Conjuncția salvatoare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13505_a_14830]
-
util la parcurgerea unor titluri de listă; impresia mi-a fost confirmată de altfel chiar de autor, în prefață). Tot astfel și titlul de format academic, perfect coerent, dar complet invizibil. Liviu Vălenaș, În culisele negocierilor cu Uniunea Sovietică, 1934-1947. Convorbiri cu Alexandru Danielopol, Editura Vremea, București, 2001 Andi Mihalache, Istorie și practici discursive în România “democrat-populară”, Editura Albatros, București, 2003.
Conjuncția salvatoare by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/13505_a_14830]
-
cel mai mare, am fost crescut într-un stil foarte conservator. Tatăl meu era profesor la Facultatea de Medicină etc. Dar, săracul, a avut multe deziluzii, căci eu nu eram deloc interesat de toate acestea. RB: Vă mulțumesc pentru această convorbire despre literatură, despre mecanismele ei care nu se lasă întotdeauna explicate. Iar, dacă așa cum spuneați, scriitorii nu-și pun probleme, cititorii și le pun, căutînd să afle ce face scriitorul de reușește să scrie romane atît de bune, cărți care
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
Istorie critică a literaturii române”, dv. ați... debutat ceva mai târziu, la 51 de ani, în 1990. Probabil, e timpul, după 13 ani, să demarați și, în următoarele trei volume dedicate perioadelor literare majore, a „marilor clasici” de la „Junimea” și „Convorbiri literare”, coordonate de T. Maiorescu, a scriitorilor interbelici și a celor care au trăit și au creat „sub comunism”, în perioada postbelică, să edificați o tetralogie monumentală. Cred că tonul și începutul unor rezonabile revizuiri critice postdecembriste se află chiar
Scrisori catre editorialist () [Corola-journal/Journalistic/13539_a_14864]
-
mulțumesc cu cît mi-o acorzi... Mă cred a fi dintre acei ce pun sămînța idealului în relațiile de afecțiune și sunt mulțumit cînd realitatea nu mă desminte cu totul”. În virtutea acestei afecțiuni, Missir îi corecta în șpalt textele încredințate „Convorbirilor”, media relațiile lui cu Iacob Negruzzi, îi era sprijin moral, confident (chiar și în chestiuni amoroase), sfătuitor juridic și reprezentant. Foarte interesantă e, de pildă, scrisoarea în care ieșeanul îi relatează autorului din București cum a decurs lectura cu glas
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13538_a_14863]
-
m-am așezat, deoarece chipul ei proaspăt și spiritual - văzut cu alt prilej, de care nu-mi amintesc, cînd mi-a rămas tot necunoscută - mi-a cîștigat simpatia, după care, în timpul acestei seri, a pierdut-o, consacrîndu-se unui număr de convorbiri inutile la telefonul portabil. Tînărul la care mă refer era, de altfel, un sanitar sau ceva asemănător, care a cărat pe scenă pe un poet paralitic. Acesta nu a citit poezii. Se pare că, încă de prin anii ’60, el
Trei încercări de-a petrece timpul la Berlin by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13556_a_14881]
-
Filip-Lucian Iorga 3000 de minute de convorbiri A fost odată “R”, prietena lui Mircea Eliade...Așa începea dedicația pe care Doamna Profira Stoicescu mi-o dăruia, acum mai bine de doi ani, pe o fotografie de altădată. Nu e o greșeală, “D”-ul mare. Cum să reprezinți
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
nu-și pierduse umorul și interesul pentru tot ceea ce o înconjura și mai ales pentru amintirile care o însoțeau mereu. O memorie ieșită din comun și un talent înnăscut de povestitor s-au concretizat în aproape 3000 de minute de convorbiri înregistrate, care sper să se constituie în material pentru un volum. Cifrele și casetele înregistrate nu spun, însă, mare lucru. Nu redau zâmbetul, lacrima, verva, mânia, bucuria, umorul, inteligența, căldura umană. Adică nu redau viața. La 30 iunie, Doamna Stoicescu
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
de autor următorilor: Mircea Zaciu, Gabriela Melinescu, Gheorghe Grigurcu, Titu Popescu, Andrei Burac, Andrei Zanca, Rodica Binder, Mircea A. Diaconu, Hélène Elli, Mihai Posada, reprezentînd o confesiune pe o tramă autobiografică. Secvențele acestei mărturii a cărei spontaneitate e favorizată de convorbirile în cauză, dinamizate, după toate probabilitățile, inclusiv de pauzele dintre ele ca și de revenirea asupra acelorași motive sub unghiuri noi, izbutesc a contura, din perspectiva subiectului, figura creatorului complex care este Alexandru Lungu, totodată poet, artist plastic, medic, cercetător
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
--- În nr. 24/2003 al "României literare", Alex. Ștefănescu prezintă pe un tânăr student la Istorie, Filip-Lucian Iorga, pasionat de interviu, această dinamică specie a jurnalisticii, dar și a istoriei literare. Două pagini din revistă cuprind fragmente din convorbirile cu Constantin Axente, Al. Paleologu, Barbu Brezianu și Neagu Djuvara. Toate interesante. Primul interlocutor este descendentul pașoptistului ardelean Axente Sever, unul din vitejii prefecți ai lui Avram Iancu, evocat cu mândrie și afecțiune. La un moment dat spune: "Am fost
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13651_a_14976]
-
la zi” sînt mai puține (și oricum numărul criticilor cu autoritate care urmăresc noile apariții a scăzut teribil). Așa că, faute de mieux, se scot din dosare materialele lăsate în așteptare ale istoricilor literari, mai răbdători prin natura lor. l În CONVORBIRI LITERARE nr. 7, ne-am oprit la Florin Faifer, totdeauna de citit atît pentru temeinicia documentării, cît și pentru că scrie bine, deloc plicticos-belferește. Articolul lui de la rubrica „pluta de naufragiu”, intitulat Benedictinul, salvează din valurile timpului un personaj demn de
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
aptitudini de romancier: o expresivitate voluntară, plăcerea de a povesti și o slăbiciune pentru portretizări. E amintit în acest sens și un volum de amintiri rămas în manuscris (poate s-ar găsi vreo editură interesată). l În același număr din „Convorbiri...”, Mircea Gheorghe semnează un articol de senzație, intitulat „Madame Solario” - o enigmă literară. Cum la sfîrșit e tipărită o notă -The Atlantic Monthly, vol. 289, no. 3, martie 2002 -, fără nici o trimitere în text, nu se înțelege dacă Mircea Gheorghe
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
totuși, simplu, previzibil: îl domesticești imediat vorbindu-i despre el însuși sau, și mai bine, întrebîndu-l: Erați urmărit? Sau și mai sigur: Erați, desigur, urmărit douăzeci și patru din douăzeci și patru. Da, răspunde dintr-o dată potolit și grav, sigur, îl urmăreau, îi ascultau convorbirile telefonice, deci informau Securitatea despre tot ce... „De ce vă urmăreau?” „Ce dracu, doamnă, astea-s întrebări, dvs. veniți la mine fără să vă informați?” Îmi dau seama că nu e vorba de data asta de eterna problemă, atunci cînd dai
Afacerea „Meditația transcendentală” by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/13582_a_14907]
-
ultimul hal..., mi-am pus în cui toate treburile, treaba mea e să-l urmăresc pe reacționarul ăsta, și’mnealui mă poartă toată ziua numai prin restaurante. M-a nenorocit...»" Nu-i așa că v-ar interesa Terfelogul? l Cartea de Convorbiri cu Ileana Mălăncioiu a lui Daniel Cristea-Enache din care au fost publicate ample extrase în "Apostrof" și "Adevărul literar și artistic" se anunță un eveniment editorial ce va stîrni valuri. Semnalăm în fragmentul din "Adevărul literar..." nr. 673 o eroare
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13728_a_15053]
-
Această slăbiciune nu e tocmai nobilă o mărturisesc, spre rușinea mea l-aș da bucuros pe Tucidide pe niște memorii autentice de ale Apaziei sau de-ale unui sclav al lui Pericle; căci singure memoriile, care sînt un fel de convorbiri intime ale autorului cu cititorul, îmi oferă mărturii despre om în măsura să-mi placă și să mă intereseze." Contemporan mai e Mérimée și în opțiunea de a se fixă asupra terorii în istorie, de-ai scruta meandrele și a
O condamnare a vanității by Mircea Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13778_a_15103]
-
că sînt totuși destui: ne-ar umple tot spațiul. Ei merită un amplu articol separat în corpul revistei. l Traducătorii, cum spuneam, sînt grav nedreptățiți. De la un timp însă, în ADEVĂRUL LITERAR ȘI ARTISTIC, Elisabeta Lăsconi publică număr de număr convorbiri cu reprezentanți străluciți ai acestei categorii de scriitori altruiști, care spun în esență adevăruri asemănătoare despre munca lor. Iată, de exemplu, ce spune în nr. 670 Irina Mavrodin: "Simt traducerea ca pe un exercițiu de creație, dar și ca pe
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13785_a_15110]
-
un tînăr primind manuscrisul la refăcut după sugestiile unui redactor meseriaș? Sau vreun literat trudind răbdător prin arhive și biblioteci pentru a scrie "la comandă" biografia unei personalități a culturii noastre, cînd e mult mai simplu să faci volume de convorbiri? Euforii și hoți În plină euforie după summit-ul de la Salonic unde României i s-a promis tot sprijinul posibil din partea Uniunii Europene, numai să vrea și Bucureștiul să-și facă temele la timp și măcar de-un cinci, ADEVĂRUL
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13808_a_15133]
-
care este aplicarea pe viu a sentimentului și a erudiției. Disciplina căutării și însușirii certitudinii datelor i-a dat lui Constantin Mohanu o identitate perfect adaptată spectacolului natural, deschis deopotrivă de documente și de paginile publicațiilor. Cele mai multe răsunătoare ca titlu, ,,Convorbiri literare", ,,Timpul", ,,Telegraful român" și ,,Albina Carpaților" ultimele două din Sibiu, ,,Vatra", ,,Tribuna poporului" (Arad), ,,Minerva" (București), ,,Adevărul literar și artistic", ,,Scena", ,,Ziua", ,,Gazeta Bucureștilor". La unele fusese doar colaborator, dar susținut, la altele conducător, înscriindu-și numele alături de al
Nuvelele lui Ioan Slavici by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13820_a_15145]
-
tip de lucrări pseudoștiințifice continuă să apară și azi pe fondul unor mentalități vechi și pernicioase. Ne bucurăm că specialiștii nu mai tac, socotind sub demnitatea lor să se implice în asemenea urîte lucruri. Așteptăm și alte comentarii. l În CONVORBIRILE LITERARE din aprilie, dl Dan Mănucă publică niște documente emoționante (valoarea literară trece, în astfel de cazuri, pe locul doi) și anume texte literare anticomuniste ale studenților ieșeni din anii ^57-^58. Ele se publicau în Cuvîntul nostru, o revistă
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13918_a_15243]
-
neclară, tulbure, echivocă". Selectat până la urmă este Dumitrașcu, tânărul doritor de ascensiune socială în care Mârzea ghicește un posibil "complice". Îi face acestuia servicii de tot felul, i se vâră în suflet, îi devine repede indispensabil, ca partener de lungi convorbiri zilnice și în cele din urmă ca sfătuitor. Nimic altceva decât să chefuiască nu poate face Mârzea pentru sine, dar poate face mult, imens, pentru celălalt, pentru "complicele" ales. Fără măcar să-i spună, îl îmbogățește pe Dumitrașcu, depunând în contul
Putere și destin by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13955_a_15280]
-
conduc turmele de oi și le apără de lupi. Păstorul se uita la el foarte sever. Nu-și mai afla locul sub privirea aceasta mustrătoare; se foia pe taburet, se simțea părăsit, uitat până și de bunica prea prinsă în convorbirea plină de vervă cu prietena ei pentru a mai lua seama la el. Încercase să le asculte, îi plăcea să tragă cu urechea la spusele celor mari, dar de astă dată nu pricepea nimic. Ceea ce-l mâhnea însă atât de
Moartea în tablou german by Nicolae Balotă () [Corola-journal/Journalistic/13904_a_15229]