31,784 matches
-
la baza economiei țărăniștilor lui Ion Mihalache, dar îl regăsim și în modurile populare de guvernare din tradiția zemstovului rusesc, evocate de marele gânditor ortodox Alexandr Soljenițîn și funcționează cu succes, azi, în multe locuri de pe glob. Două exemple concludente: cooperativele Mondragón din Țara Bascilor, cu cei 100.000 de proprietari-lucrători și 50 de ani de activitate încununată de succes, și economia civică a Emiliei-Romagna, unde 40% din PIB provine de la firmele care lucrează în sistem partenerial și asociativ. Este o
„ROMÂNIA SĂ ÎNCETEZE SĂ MAI APLICE MODELE DIN IMPORT!“ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 by http://confluente.ro/Ovidiu_hurduzeu_crede_ca_ascetismul_ortodox_este_un_antidot_impotriva_consumismului_american_romania_sa_inceteze_sa_mai_aplice_modele_din_import_.html [Corola-blog/BlogPost/344342_a_345671]
-
la 17 ani, cât aveam pe vremea aceea, visam la „craiul din poveste, care o sa vină pe un cal alb să îmi cucerească inima!”. A doua perioadă de lucru în artizanat a început după arestarea tatălui meu. Aveam 19 ani. Cooperativa se numea „Arta aplicată” și era vis-" -vis de Biserica Stavreopoleos. Îmi plăcea teribil ceea ce lucram, făceam pictură pe lemn. Lemnul este ceva „viu”, iar eu am găsit o metodă de a-i scoate în valoare frumusețea fibrei, lucrând numai
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_doamna_liana_s_george_roca_1342650597.html [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
iar eu am găsit o metodă de a-i scoate în valoare frumusețea fibrei, lucrând numai cu baiț - culori pentru lemn. Nici aici nu era o atmosferă ușor de suportat dar, era de altă natură. Majoritatea celor care erau în Cooperativă erau „foști” și ca să se mențină umblau des la „cadre” să dea informații despre unul sau celălalt. Deseori eram chemată (și eu) la „cadre” pentru a face o „completare la autobiografie”. Nu reușeau să mă sperie - probabil că moștenisem de la
INTERVIU CU DOAMNA LIANA SAXONE- HORODI – ARTIST PLASTIC, PERSONALITATE LITERARĂ, MILITANT PENTRU ARMONIE... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_interviu_cu_doamna_liana_s_george_roca_1342650597.html [Corola-blog/BlogPost/355963_a_357292]
-
persane. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi lipit pe jos în locul dușumelei, covoare de iută cumpărate din magazinele sătești numite pe atunci „Cooperativă”, sau țesute la război. Așa se „tencuiau” și casele la țară, peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală. Cum spunea, tata a construit bordeiul, ne-a instalat patul și ne-a asigurat cele necesare unei
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
lui Ceaușescu era să devină orașe toate localitățile cu o populație mai mare de zece mii de locuitori), altul spre diferite loturi ale țăranilor din comuna noastră sau din satele din apropiere. Pământul nostru și al bunicilor se învecina cu loturile Cooperativei Agricole Colective „Gheorghe Doja” din comună, cultivat la capătul dinspre movilă, cu lucernă. Erau peste o sută de hectare semănate cu lucernă. Aici aduceau să pască cei de la “ceape” (cum îi spuneam noi pe scurt la gospodăria colectivă de producție
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
pe la închisoare o parte dintre ei, confundând proprietățile, pe cea colectivă dată în administrare, considerând-o una personală, înfruptându-se din ea, așa că nu cunosc în ce împrejurări, prin 1952 - 1953, a ajuns acest cioban intrat în partidul comunist președintele cooperativei agricole. Nu-l recomanda nimic, să ocupe această funcție de răspundere, dar așa era pe atunci, nu expertiza te recomanda, într-o funcție importantă, ci condiția umilă în care te aflai. Când a fost băgat tata cu forța în G.A.P.
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1443959421.html [Corola-blog/BlogPost/381745_a_383074]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DIRECTORUL, TATA, RAȚIUNEA, COOPERATIVA „DESERVIREA” ȘI CONCETĂȚENII Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 365 din 31 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului DIRECTORUL, TATA, RAȚIUNEA, COOPERATIVA „DESERVIREA” ȘI CONCETĂȚENII Uneori, prin decor se descriu toate personajele. Există și decoruri ambuscadă. Pipăind drepturile omului, nu
DIRECTORUL, TATA, RAŢIUNEA, COOPERATIVA „DESERVIREA” ŞI CONCETĂŢENII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Directorul_tata_ratiunea_cooperativa_deservirea_si_concetatenii.html [Corola-blog/BlogPost/351184_a_352513]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > DIRECTORUL, TATA, RAȚIUNEA, COOPERATIVA „DESERVIREA” ȘI CONCETĂȚENII Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 365 din 31 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului DIRECTORUL, TATA, RAȚIUNEA, COOPERATIVA „DESERVIREA” ȘI CONCETĂȚENII Uneori, prin decor se descriu toate personajele. Există și decoruri ambuscadă. Pipăind drepturile omului, nu îți vine să crezi că pot să încapă într-o căsuță modestă, pe Strada Iancu Jianu nr. 838 bis. Te-ai aștepta
DIRECTORUL, TATA, RAŢIUNEA, COOPERATIVA „DESERVIREA” ŞI CONCETĂŢENII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Directorul_tata_ratiunea_cooperativa_deservirea_si_concetatenii.html [Corola-blog/BlogPost/351184_a_352513]
-
securist. Directorul este securist. Primarul este securist. Bunicii, turnători. Scriitorul, paranoic. Tinerii revoluționari, fără locuință. Să fim multumiți că suntem bine, sănătoși, mătușă Europa! Unchiule Sam, bine ai venit! Tata este un personaj defunct. De cancer. Tata a lucrat la Cooperativa „Deservirea“. 72 de secții. Câți oameni? Tâmplari, mecanici auto, tinichigii, vopsitori, tapițeri, geamgii, giuvaergii, necalificați. Familii. Munca de-a Drepturile Omului. Audiențe nesfârșite pe „Romain Rolland“. Lângă „Ciufulici“. Producție. Export. Inginer șef. Comunist. Venea din ce în ce mai des acasă cu dureri de
DIRECTORUL, TATA, RAŢIUNEA, COOPERATIVA „DESERVIREA” ŞI CONCETĂŢENII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Directorul_tata_ratiunea_cooperativa_deservirea_si_concetatenii.html [Corola-blog/BlogPost/351184_a_352513]
-
oameni, o cameră 6/7 goală, cu o sobă, în care doi tineri care au norocul să lucreze la morgă, nu dorm pe scările unui bloc. Uneori, prin decor se descriu toate personajele. Ianuarie 2003 Referință Bibliografică: DIRECTORUL, TATA, RAȚIUNEA, COOPERATIVA „DESERVIREA” ȘI CONCETĂȚENII / Jianu Liviu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 365, Anul I, 31 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Jianu Liviu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DIRECTORUL, TATA, RAŢIUNEA, COOPERATIVA „DESERVIREA” ŞI CONCETĂŢENII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Directorul_tata_ratiunea_cooperativa_deservirea_si_concetatenii.html [Corola-blog/BlogPost/351184_a_352513]
-
tulpini de trestie, mărăcini și măceși, crengi și tulpini de caiși sau meri sau, pur și simplu în loc de gard cu vecinii, baloți de paie amestecați cu mărăciniș, brusturi și tufe de rădăcinoase ale câmpului, ce mai prisoseau pe tarlalele noii cooperative. Petecul de casă și grădină erau străjuite de stâlpi și gard din lemn și sârmă ghimpată, poarta de intrare în curte din fier forjat, cea din urmă dădea într-un fel fasonul „înoirilor” dar și „rangul” cu care nea Ilie
AMINTIRI DE LA COLECTIVIZAREA DOBROGEI...(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 337 din 03 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_de_la_colectivizarea_dobrogei_ii_.html [Corola-blog/BlogPost/351470_a_352799]
-
serviciilor de piață” - în 2016 acest program are un buget alocat de 21,049 milioane de lei. Se estimează că 156 de operatori economici vor beneficia de acest program, al cărui obiectiv este sprijinirea operatorilor economici, societăți comerciale și societăți cooperative, prin facilitarea accesului la finanțare, în scopul îmbunătățirii performanțelor economice și tehnice ale operatorilor economici, urmărind adaptarea la cerințele determinate de statutul României ca stat membru al Uniunii Europene, prin creșterea nivelului de competitivitate, crearea și menținerea locurilor de muncă
Primele patru programe de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii, finanțate de la buget by http://uzp.org.ro/primele-patru-programe-de-sprijin-pentru-intreprinderile-mici-si-mijlocii-finantate-de-la-buget/ [Corola-blog/BlogPost/92466_a_93758]
-
persane. Cele mai înstărite familii din comună aveau întinse direct peste dușumea sau peste pământul galben amestecat cu balegă de cal ori pleavă și apoi lipit pe jos în locul dușumelei, covoare de iută cumpărate din magazinele sătești numite pe atunci „Cooperativă”, sau țesute la război. Așa se "tencuiau" și casele la țară, peste care lipitură se dădea cu var stins și albăstrit cu sineală . Cum spuneam, tata a construit bordeiul, ne-a instalat patul și ne-a asigurat cele necesare unei
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
lui Ceaușescu era să devină orașe toate localitățile cu o populație mai mare de zece mii de locuitori), altul spre diferite loturi ale țăranilor din comuna noastră sau din satele din apropiere. Pământul nostru și al bunicilor se învecina cu loturile Cooperativei Agricole Colective „Gheorghe Doja” din comună, cultivat la capătul dinspre movilă, cu lucernă. Erau peste o sută de hectare semănate cu lucernă. Aici aduceau să pască cei de la “ceape” (cum îi spuneam noi pe scurt la gospodăria colectivă de producție
PUNŢI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1417430211.html [Corola-blog/BlogPost/371961_a_373290]
-
un "monument"de seriozitate și sârguință didactică, profesorul de matematică model. A desfășurat și munci pe tărâm cultural-obștesc din dragoste și pasiune, dar și în funcții neretribuite (cenzor Ateneul cultural, membru în consiliile de conducere ale băncii "Piscul Mânăstirii"și Cooperativei Frăția) , etc. Spre senectute a servit mulți ani, pentru o retribuție modică, în sectorul financiar (contabilitate și casierie) al fostei întovărășiri agro-zootehnice "Drumul lui Lenin "(!) din Rucăr. ...Arma „bășcăliei” adesea neprelucrată și inoportun folosită ar putea fi pentru „purtător” un
GHEORGHE CONSTANTIN de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Profil_de_dascal_gheorghe_constantin.html [Corola-blog/BlogPost/371210_a_372539]
-
unde dormi, dar viitorul ce i se arată în față îl descumpănește; încearcă să fugă; însă nu are unde fugi [...]; totul e tulbure» - p. 14), apoi sărăntocul credul (v. infra, Ilarion Bujdea: «în „Decorația“, un sărăntoc e mințit de președintele cooperativei agricole că a fost decorat; tânărul crede, mai ales că-l credea prieten pe președinte; totul e o farsă; e o lume măruntă de tineri, în general, care-și caută un rost în viață; locul de muncă, mâncarea, țigările, hainele
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
la montarea junincilor, doar se specializase în acest domeniu în C.A.P.- ul din Dobrogea. Acum la rândul ei pregătea o tânără absolventă a liceului agricol din Oltenița pentru a-i prelua atribuțiile avute la colectiv - cum îi spuneau țăranii cooperativei agricole. În această zi se afla cu îngrijitorii într-o mică ședință de lucru la ora prânzului, când s-a pomenit cu inginerul șef în grajdul unde avea loc întâlnirea. La vederea șefului său nu s-a gândit la nimic
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Destine_paralele_roman_cont_stan_virgil_1393312933.html [Corola-blog/BlogPost/353735_a_355064]
-
mai mult, fiind Șfredelu angajat la primărie ca director tehnic, toți începură să-și dea seama ce om priceput este acesta și cum le rezolvă el pe toate, numai cu vestita sa unealtă, pe care de fapt o furase de la cooperativă, ceva mai de mult și acum se prescrisese cazul... Că mde, mai greșește omul... Ce-o să-i luăm gâtul, ce n-am fost și noi tineri!? Ca director tehnic al primăriei se ocupa de bunul mers al curentului electric prin
UN ET ÎN RURAL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1466 din 05 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1420477231.html [Corola-blog/BlogPost/352220_a_353549]
-
Nichifor Crainic (în anul 1941 și-a reprimit catedra de mistică) s-a îmbolnăvit grav: dublă otită, dublă mastoidită, meningită și pneumonie; se zbate între viață și moarte, fiind salvat miraculos după șase operații. Între anii 1942 - 1944 devine președintele cooperativei „Filmul românesc”, prin care călătorește în Germania și Italia pentru achiziționare de filme (cf. eseul „Filmul german”, din anul 1943). Ortodoxismul tot mai strict al lui Nichifor Crainic și opțiunile politice afișate au condus în timp la abandonarea revistei de
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
unul care ducea prin comuna Tătaru spre comuna Negru Vodă, atunci reședință de raion, altul spre diferite loturi ale țăranilor din comuna noastră sau din satele din apropiereși spre satul Arsa, aparținător de comuna Albești. Noi ne învecinam cu loturile Cooperativei Agricole din comună, cultivat la capătul dinspre movilă cu lucernă. Erau peste o sută de hectare cultivate cu lucernă. Aici aduceau să pască cei de la “ceape” (cum îi spuneam noi pe scurt la gospodăria colectivă de producție ) toți caii pe
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1401615086.html [Corola-blog/BlogPost/365373_a_366702]
-
Eveniment recomandat de: Cocor Media Channel Partener media principal: Kiss FM Parteneri media: Hotnews, HBO, Cațavencii, All Hollow, Gazeta Sporturilor, Vice, 9 AM, Evenimentul Zilei, Cinemagia, IQ Ads, Film Reporter, Cinefan, CinemaRx, Think Outside the Box, Sub 25, PeTeava, Getlokal, Cooperativa Urbana, Koolhunt, Orasulm.eu, Studentie.ro, ziare.com, B365.ro, Urbo.ro, UrbanThings, ALDmovieland, Blog de Cinema, La un ceai, Pink Stripe, AaRc.
FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FILM BUCUREȘTI ZIUA A TREIA by http://www.zilesinopti.ro/articole/6751/festivalul-international-de-film-bucuresti-ziua-a-treia [Corola-blog/BlogPost/98928_a_100220]
-
atare !). Deși am absolvit o facultate, neavând patalamaua la mână, punga mi-e mai mult goală ! Așa că n-aș avea niciun fel de motivație financiară pentru o asemenea opțiune ! Aveam, pe atunci, și o jumătate de normă la C.A.P. (COOPERATIVA AGRICOLĂ DE PRODUCȚIE, pentru cei mai tineri), să-mi pot întreține familia destul de numeroasă ! Deci, facultatea nu a fost numai un chin ontologic și antologic, dar a fost și o voluptate axiologică. Zău ! Legătura cu exteriorul (eu fiind miezul destinului
ADDENDA (4) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Addenda_4_costel_zagan_1389979110.html [Corola-blog/BlogPost/365874_a_367203]
-
recomandăm GENERAȚIA B. Primul magazin de design românesc a avut vânzări de 100.000 euro În 2012 a început construcția platformei online Blouse Roumaine Shop care să promoveze și să comercializeze ia autentică. Alături de o prietenă, a început să contacteze cooperativele meșteșugărești, iar cu ajutorul unei agenții de webdesign site-ul a fost gata în 2013. Magazinul online Blouse Roumaine Shop funcționează ca un curator de ii autentice. În ultimii doi ani magazinul s-a extins și către tinerii designeri români care
Magazinul online de ii românești. „Ceea ce s-a întâmplat cu ia este un eșec total. Valoarea ei nu trebuie să fie de 100 de euro bucata”. GENERAȚIA B by https://republica.ro/magazinul-online-de-ii-romanesti-zceea-ce-s-a-intamplat-cu-ia-este-un-esec-total-valoarea-ei-nu-trebuie [Corola-blog/BlogPost/338702_a_340031]
-
vândut-o cu 150 de euro unui client din Helsinki. Articolele nu sunt disponibile pe stoc imediat, ci sunt făcute la comandă în mod individual pentru fiecare dintre clienții online. La început antreprenoarea a fost deschisă să lucreze cu toate cooperativele meșteșugărești. A început cu cele din Hațeg, Tărgoviște, Topoloveni și Râmnicu Vâlcea. De la fiecare a luat câte 10 ii pe care le-a fotografiat să vadă cum s-ar vinde pe platformă. Ulterior și-a selectat colaboratorii. „Am selectat colaboratorii
Magazinul online de ii românești. „Ceea ce s-a întâmplat cu ia este un eșec total. Valoarea ei nu trebuie să fie de 100 de euro bucata”. GENERAȚIA B by https://republica.ro/magazinul-online-de-ii-romanesti-zceea-ce-s-a-intamplat-cu-ia-este-un-esec-total-valoarea-ei-nu-trebuie [Corola-blog/BlogPost/338702_a_340031]
-
vinde pe platformă. Ulterior și-a selectat colaboratorii. „Am selectat colaboratorii pentru că unii nu puteau să răspundă comenzilor, alții erau foarte reticenți în ce privește colaborările în online și preferau să își vândă produsele pe la târguri. Acum mai colaborez doar cu două cooperative meșteșugărești - Hațeg și Târgoviște - , în rest lucrez cu artizani particulari din Breaza. Acolo se produc niște ii fabuloase, cred că sunt cele mai frumoase ii, din punctul meu de vedere”, spune tânăra antreprenoare. „Practic, mi-am dat seama că lumea
Magazinul online de ii românești. „Ceea ce s-a întâmplat cu ia este un eșec total. Valoarea ei nu trebuie să fie de 100 de euro bucata”. GENERAȚIA B by https://republica.ro/magazinul-online-de-ii-romanesti-zceea-ce-s-a-intamplat-cu-ia-este-un-esec-total-valoarea-ei-nu-trebuie [Corola-blog/BlogPost/338702_a_340031]