209 matches
-
securității rețelelor de date în contextul doctrinelor militare. La 14 iunie 2007, miniștrii apărării din țările membre NATO au ținut o întâlnire la Bruxelles, după care au emis un comunicat prin care se angajau să acționeze imediat. În ce privește amplasarea Centrului Cooperativ de Excelență în Apărarea Cibernetică al NATO, (CCDCOE), Bush a anunțat susținerea ideii ca Estonia să îl găzduiască. După atacurile cibernetice din 2007, planurile de a combina apărarea rețelei cu doctrina militară estonă au fost poreclite „Apărarea Tigrului”, cu referire
Estonia () [Corola-website/Science/296908_a_298237]
-
se leagă de ionul de Fe, are loc o contracție a atomului de Fe determinînd mutarea în interioriul planului porfirinic, concomitent cu îndepărtarea de atomul de oxigen și apropierea de restul histidinic. La hemoglobina umană legarea oxigenului este de tip cooperativ. Hemoglobina are afinitate pentru oxigen, afinitate crescută de saturarea moleculei cu oxigen; primul atom de oxigen legat influențează forma site-ului de legare pentru următorul atom. Acest lucru este posibil, cînd datorită oxigenării hemoglobinei, subunitățile proteice ale acesteia suferă modificări
Hemoglobină () [Corola-website/Science/304450_a_305779]
-
organic cu propriile idealuri ce se cristalizează într-un moment de mari schimbări geopolitice și strategice în majoritatea țărilor vecine. Înmulțirea numărului de state în Balcani conferă țării noastre unele avantaje, dar și foarte numeroase obligații în ceea ce privește întărirea climatului pașnic, cooperativ. Printre noutăți se numără trecerea de la unipolarismul anilor '90 la multipolarismul și multiculturalismul actual, pasibile a se converti în mai multe feluri de integrare. Acestea acționează ca stimulente de repunere în circuite active a tradițiilor care, timp de aproape o
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
experimentale ignoră probleme specifice schimburilor nonexperimentale precum cele ale dilemelor sociale. De asemenea, Heckathorn (1985) consideră că studiul experimental al schimburilor ignoră, prin modul de construire a designului experimental, cel puțin unul dintre cele două jocuri specifice situațiilor nonexperimentale: jocul cooperativ original, în care decizia de a încheia o înțelegere este comună, și jocul noncooperativ, în care deciziile de a onora înțelegerea sunt individuale. Astfel, în situațiile experimentale de schimb este surprins doar jocul cooperativ-original, în timp ce jocul noncooperativ este doar presupus
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian‑Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]
-
prizonierilor”; această fază presupune, la rândul ei, mai mulți pași, dintre care primul este cel de confuzie și neîncredere în partenerul comunicațional. Rezultatul unui astfel de joc ne oferă și concluziile acestei prime etape: participanții tind să aibă un răspuns cooperativ până ce percep oponenții ca fiind închiși la o atare formă de exprimare, și atunci încep ciclul escaladării și al competiției. Cea de-a doua etapă a celei de-a treia faze este caracterizată de frustrare și ostilitate fățișă. Forsyth prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
am folosit pentru o anumită activitate- de exemplu, studenții trebuiau să joace rolurile dintr-un consiliu profesoral cu scopul de a dezvolta un proiect care să urmărească îmbunătățirea comunicării în școală - trei tipuri de grupuri, unul strict competițional, unul strict cooperativ și unul mixt, am observat nu numai că rezultatele ultimului grup erau sensibil mai bune decât în cazul primelor două, ci și că activitatea grupurilor competițional și cooperativ era neautentică, studenții integrându-se greu în situații atât de stricte. Revenind
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comunicării în școală - trei tipuri de grupuri, unul strict competițional, unul strict cooperativ și unul mixt, am observat nu numai că rezultatele ultimului grup erau sensibil mai bune decât în cazul primelor două, ci și că activitatea grupurilor competițional și cooperativ era neautentică, studenții integrându-se greu în situații atât de stricte. Revenind la studiul propus de către M. Deutsch, ideea de la care a pornit autorul este, în esență, una simplă: zece grupuri de studenți de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (compuse
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de studenți de la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (compuse din patru-cinci persoane, dintr-o clasă numeroasă) s-au întâlnit săptămânal; experimentatorul a stabilit, fără ca studenții să știe, că cinci grupuri vor fi competitive și cinci cooperative și că fiecare grup cooperativ va fi comparat din punctul de vedere al scorului cu un grup competitiv, membrii grupului având abilități asemănătoare în ceea ce privește realizarea sarcinii. Au fost date următoarele coordonate: - grupurile care au trebuit să dezvolte latura cooperativă a activității au primit în fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cursant), în timp ce conducerea transformațională se focalizează pe nevoile și motivațiile oamenilor, încercând să-i sprijine pe aceștia să se manifeste la întregul potențial. Liderul transformațional își propune o schimbare a conduitei celorlalți membri ai grupului (spre exemplu, să devină mai cooperativi și mai puțin conflictuali) și, în procesul de conducere, atât membrii grupului, cât și liderul însuși pot să se dezvolte în direcția unui astfel de set comportamental. În 1985, B. Bass a dezvoltat o continuitate a conducerii transformaționale cu conducerea
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
atenție deoarece o astfel de abordare poate produce conflicte deosebit de puternice, cu incidențe extrem de nefavorabile tocmai asupra procesului de învățământ pe care dorim să-l optimizăm; - scopurile supraordonate, definite drept scopuri împărtășite de către toți membrii grupului, care necesită un efort cooperativ și care se situează dincolo de diferențierile interacționale dintre elevi/studenți. Într-un conflict dintre două părți ale grupului, găsirea unui scop comun care să depășească aceste ostilități și înregimentarea tuturor membrilor drept părți ale echipei oferă un cadru nou, de
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se vor lua în calcul toate aceste considerente în evidențierea posibilității celei mai bune soluții de compromis. 13.3.3. Metode privind dezvoltarea relaționărilor în cadrul grupuluitc "13.3.3. Metode privind dezvoltarea relaționărilor în cadrul grupului" Atât în cadrul analizei de tip cooperativ, cât și competițional, modalitățile de construcție a interrelaționărilor în cadrul grupului sunt importante pentru activitate și pentru performanța grupului respectiv. Trebuie să observăm că, în fapt, aceste metode nu aduc nimic din punct de vedere cognitiv (în sensul unor informații învățate
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vedere identic al participanților asupra problemelor; • crearea unui program de schimbare; • aplicarea. În primele intervenții, programele de schimbare au fost centrate pe persoane (Dolan, Lamoureux, 1990). Beckrad identifică printre acestea intervențiile destinate să amelioreze funcționarea echipelor, să favorizeze un climat cooperativ între servicii, în fine, cele care introduc o conducere pe bază de obiective. S-ar putea adăuga intervențiile centrate pe leadeship și derulate de Blake și Mouton prin intermediul "grilei manageriale". Această grilă le permite participanților să-și identifice stilul de
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
a ideilor fără riscul ridiculizării, să acorde timpul necesar rezolvării experimentelor de gândire critică, să organizeze activitățile de Învățare prin cooperare. Pentru a putea să realizeze toate acestea, profesorul trebuie să Își reorienteze locul și rolul său În cadrul acestui model cooperativ și interactiv de desfășurare a lecției. În primul rând, trebuie să-și exercite rolul de planificare a activității, În această ipostază urmând să elaboreze un plan În cele mai mici detalii. Un alt rol este acela de observare, care exprimă
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Magdalena Rangu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93528]
-
cei excluși în mod curent de la acest tip de dispozitiv); - a demonstrat cum telemedicina poate fi încorporată cu costuri marginale prin exploatarea sistemelor sociale de alarmă existente; - a demonstrat cum un centru de control partajat facilitează serviciile de urgență, lucrul cooperativ al specialiștilor din domeniul medical, de sănătate și social, permițând un serviciu larg, bazat pe sisteme sociale de alarmă; d) FASDE (Future Alarm and awareness Services for Disabled and Eldery) a dezvoltat un sistem de alarmă de tip ceas de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
a instituțiilor sociale pentru a produce beneficii din cooperare, coordonare sau schimb. Elementul crucial de diferențiere a acestora este reprezentat de consecințele lor în privința distribuției. Toate instituțiile asigură structura și stabilitatea necesară actorilor sociali pentru a produce beneficii din comportamentul cooperativ. Prin urmare, identificăm mai multe forme ale aceleiași instituții, toate asigurând beneficiul generat prin cooperare, dar cu rezultate sensibil diferite în ce privește distribuția. Există o competiție a formelor instituționale care oferă beneficii colective, competiție pe care o câștigă cele cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
se fixează scopul și obiectivele. Câteodată, p. nici nu se stabilesc de către organizația care desfășoară programul sau proiectul, fiind strict preluate cele fixate de finanțator sau de organizația centrală (Guvernul, de exemplu). În general însă, elaborarea p. este un act cooperativ al tuturor persoanelor sau instituțiilor implicate în program (vezi plan/program/proiect de dezvoltare socială). De exemplu, la întâlnirea de la Lucerna a comitetului interministerial CGIAR s-a recomandat introducerea nevoilor recunoscute de beneficiarii programelor de dezvoltare agricolă între p. planurilor
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cooperatist „a însemnat o schimbare nu numai în viața economică a țărănimii, ci și în psihologia ei”, iar „cooperația a fost un factor de progres” (ibidem, p. 140). Era, desigur, o iluzie credința că s-ar putea clădi un „stat cooperativ democratic”, așa cum susțineau unei teoreticieni ai cooperatismului, un stat care ar fi urmat să ducă la înlocuirea sistemului capitalist. Cooperativele care împânzeau întreaga țară au constituit însă un punct de sprijin, în primii ani după război, pentru țărănime și micii
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
acum că factorul principal trebuie să fie „țărănimea însăși, pe care o consider ca un corp activ, inteligent și conștient”. Pornind de la această opțiune, Haret a aplicat pentru prima oară principiile școlii active, care nu a însemnat atunci decât principiul cooperativ al „ajutorului propriu”. Referindu-se la rolul lui Haret în susținerea acestui curent al educației cooperatiste, Stanciu Stoian scrie: „Pentru cooperație, faptul că ea a fost ieșită din gând și faptă dăscălească și faptul că ea a putut fi luată
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
muncă colectivă, legile conviețuirii democratice. Această „republică cooperativă” va facilita prin urmare o învățare socială practică ce stimulează comportamente morale, prosociale, va învăța pe copii să prețuiască „puterea colectivă” și va contribui la progresul vieții colective. În acest mediu social (cooperativ) copilul își disciplinează conduita, își canalizează tendințele, învață să participe la „organizarea regulilor”. Iar „conducerea de sine și prin sine a școlarilor”, ca mijloc educativ, formează capacitatea de autoguvernare a viitorului cetățean. Într-un cuvânt, dezvoltarea „conștiinței sociale”, „perfecționarea morală
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Într-un cuvânt, o școală a democrației, un mijloc de învățare a virtuților solidarității umane. Literatura despre cooperația școlară punea la dispoziția corpului didactic modele de statute, populariza rezultatele deosebite, constituia - prin reviste, broșuri de popularizare - o tribună pentru spiritul cooperativ. Cooperatismul școlar s-a născut, fără îndoială, din doctrina cooperatistă, dar s-a inspirat și din principiile școlii active și din practica comunităților de muncă. Pedagogia comunităților de muncă a promovat cu deosebit succes spiritul de echipă în școală. Caracteristicile
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Românească, București. Ghiulea, Nicolae, 1927, Cooperația. Faptă. Idee. Doctrină, Editura Cartea Românească, Cluj. Haret, Spiru, 1905, Chestia țărănească. Herseni, Traian, 1982, Sociologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Ionescu-Pașcani, T.C., 1925, Cooperația școlară, București. Ionescu-Pașcani, T.C., 1931, Cooperația școlară și învățământul cooperativ, Institutul Național al Cooperației Române, București. Marx, Karl, 1957, Capitalul, vol. I, ESPLA, București. Mladenatz, Gromoslav, 1931, Istoria doctrinelor cooperative, Oficiul Național al Cooperației Române, București. Mladenatz, Gromoslav, 1934, Tratat general de cooperație. Mladenatz, Gromoslav, 1938, Gândirea cooperativă în România
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
bucătărie și ai usca tacâmurile din bufet. Și, după aceea, găleata plină de gunoi așteaptă atenția ta, ca să o însoțești până în curte. Iar eu susțin cu tărie opinia că ar fi tare bine pentru tine să-ți îndeplinești repede și cooperativ sarcinile, așa cum face un om ascultător. HERRMANN: Dacă domnul Proprietar apare la ușă, atunci am să-i spun că tu mi-ai cărat arta la spălător și ai aruncat-o în tomberon. Apoi voi comunica domnului Proprietar că, datorită neomeniei
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
a ajuns pornindu-se tot de la lexic și de corelațiile prin analiză factorială, în tradiția lui Allport și Cattel, prin reducerea celor 35 de variabile. Cei cinci factori, considerați independenți unul de altul, sunt: extroversie (vorbăreț, asertiv, energică; agreabilitate (natural, cooperativ, încrezătoră; conștiinciozitate (ordine, rezonabilitate, demn de încredereă; stabilitate emoțională versus nevroticism (calm, ne-nevrotic, nu se tulbură ușoră; deschidere spre experiență (inteligent, imaginativ, care gândește independentă. Acești cinci factori pot avea valori pozitive sau negative și au fost, la rândul
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a explica numeroase fenomene sociale din Japonia. însă, recent, acest model de caracterizare a japonezilor a fost criticat. Mouer și Sugimoto (1986, 1999, apud Takano, Osaka, 1999, p. 313) au tratat cu rezerve afirmația care susține că japonezii sînt colectiviști, cooperativi și au relații armonioase între ei, prezentînd ca argumente numeroase evenimente istorice și sociale care probează individualismul și independența. Mai mult, Yamazaki (1990, apud Takano, Osaka, 1999, p. 313) a scos în evidență dinamica socială reală proprie culturii japoneze, care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se va cere să aleagă între cele patru variante de răspuns ale întrebării " Dacă ar fi să vă autodescrieți unei alte persoane, care din descrierile următoare ar fi cea aleasă de dumneavoastră?": 1. orientat spre realizare (corespunde individualismului vertical); 2. cooperativ (colectivismul orizontal); 3. conștiincios (colectivism vertical); 4. unic (individualism orizontal)" (Triandis, 1995, p. 47). 8.5. Factori sociali care se află în relație cu dimensiunea individualism-colectivism în orice cultură, prevalența colectivismului ori a individualismului depinde de următorii factori bipolari, care
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]