172 matches
-
al PCR din 28 aprilie 1988, sub titlul "rămânerilor în urmă", N. Ceaușescu se arăta nemulțumit de conținutul operelor literare și a insistat ca Uniunea Scriitorilor să-și asume rolul de coordonator al producțiilor literare din întreaga țară: "Chiar problema cooperativizării agriculturii nici până acum nu a reușit să-și găsească un loc, sau mai bine zis nu a reușit să se găsească un scriitor bun care să o redea. Sigur, poate a fost de vină țărănimea sau nu s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
urma producții record în agricultură, Ceaușescu a atacat frontal problema "îndrumării ideologice". Dacă până atunci se mulțumise să facă observații de fond, acum le-a cerut scriitorilor să scrie opere despre problema agrară pentru a marca deceniului scurs de la încheierea cooperativizării 48. Parcă mai clar în pretențiile sale, liderul a adus din nou în discuție analogia cu scriitorii moderni români, afirmând că aceștia au rămas în posteritate pentru că au abordat teme contemporane lor49. Scriitorii trebuia să se încadreze disciplinat în ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
puțin adevărat că, în nuvela Ana Roșculeț (1949), a încercat vremelnic o conciliere cu realismul-socialist, iar Desfășurarea, publicată, în 1952, și care prefigura personajele romanului Moromeții, a fost considerată în epocă drept "opera literară fundamentală ce oglindea în mod realist cooperativizarea agriculturii"26. Unul dintre foștii elevi ai Școlii de Literatură "Mihai Eminescu" sugerează, în amintirile sale, că această din urmă nuvelă ar fi fost intens promovată pe căile propagandei de partid, datorită modului "subtil" în care reflecta lupta de clasă
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
încât în anul 1964 autoritățile și-au permis "luxul" eliberării deținuților politici. A slăbit abrupt puterea grupării conducătoare pro-sovietice, fapt ce a antrenat și o detașare treptată de marele aliat de la Răsărit. S-a consolidat proprietatea socialistă (inclusiv prin finalizarea cooperativizării agriculturii, în 1962) și s-a produs schimbul de generații la vârful partidului. Noile realități au făcut necesară Constituția din 21 august 1965, care proclama Republica Socialistă. Perioada în care ea a fost în vigoare coincide cu "Epoca Ceaușescu". Pentru
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
trecând la marile experimente sociale comuniste. Celebrele campanii cu nume frumoase, tipic orientale a Celor o sută de flori și a Marelui salt înainte au fost mari eșecuri care s-au soldat cu multe milioane de victime. Ele aminteau de cooperativizarea lui Stalin, din 1929/1933, care a cauzat moartea prin înfometare a milioane de țărani. Dorința lui Mao Tzedong de a-și păstra puterea absolută a condus la marea epurare de la vârful partidului (la fel ca în Uniunea Sovietică între
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
ei, la școală]158. Numai un băiat, al cărui tată lucra la un restaurant [...]. Dar pe noi nu ne interesa, știam că el e mai șmecher" (M.L.). Școlarii experimentau, alături de întreaga populație, două mari eșecuri ale regimului: industrializarea forțată și cooperativizarea agriculturii. Ambele au presupus imixtiuni în universul școlar, generând așa-numitele perioade de "practică" tehnologică sau agricolă 159. Ele definesc cel mai bine școala în anii din urmă ai lui Ceaușescu. Spre deosebire însă de adulți, copiii tratau astfel de
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
din Niște țărani sunt reluate și dezvoltate în Clipa. Apariție episodică în primul roman, comunistul Dumitru Dumitru, prim-secretar al comitetului raional de partid, devine aici o prezență centrală. Rezultă, din propriile rememorări, că refuzând, în etapa de început a cooperativizării, să aprobe arestarea unui țăran de la Cornu Caprei incomod pentru birocrați, nu altul decât Năiță Lucean, se pomenește până la urmă arestat și internat în lagăr, împreună cu cel pe care îl apărase. Reabilitat după un număr de ani, promovat în funcția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289490_a_290819]
-
luase prin surprindere autoritățile: dacă nu se putea baza pe muncitori, atunci însemna că regimul comunist din România devenise de fapt extrem de fragil, iar conducătorii conștientizau acest lucru cu stupoare (cu țăranii și intelectualii alianța era și mai fragilă, din cauza cooperativizării forțate și agresive și a protocronismului promovat de comunismul ceaușist, care era respins de intelectualii de elită din România). Ceaușescu se simțise lezat personal de greva minerilor - momentul de slăbiciune din finalul întâlnirii cu minerii indică faptul că el nu
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
și în 1894 în Belgia și Franța. Ele ilustrează foarte bine diversitatea orientărilor susținute de socialiști: în timp ce danezii, olandezii și francezii vor împărțirea pămînturilor, socialiștii români, italieni, croați și ruși speră să cîștige masele de țărani de partea lor prin cooperativizare și înmulțirea cooperativelor. Toți doresc să unească țărănimea împotriva agresiunii capitaliste, ceea ce, în majoritatea cazurilor, rămîne doar un gînd frumos, avînd în vedere varietatea păturilor sociale care constituie această clasă: dacă acest cuvînt de ordine găsește un oarecare ecou în
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
locale”. De asemenea, în art. 85 se preciza că „se pot înființa secțiuni ale consiliilor populare pe ramuri de activitate, subordonate consiliilor populare și comitetelor executive”. Modificările ce au apărut în economie, având drept cauză naționalizarea mijloacelor de producție și cooperativizarea agriculturii, alături de cele apărute în sfera politică, au condus la adoptarea, la 24 septembrie 1952, a unei noi Constituții. Această constituție, stabilea în Capitolul III, intitulat „Orînduirea de stat”, împărțirea administrativ-teritorială a Republicii Populare Române în 18 regiuni<footnote Aceste
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
Pichovsky de la firmele omonime), din perioada interbelică, economia a cunoscut o înflorire remarcabilă mai ales în cadrul industriei cherestelei, a transporturilor (decovil și funicular), al mecanizării agriculturii, al producerii de alcool, al alimentării cu apă și al comerțului. Ulterior naționalizării și cooperativizare, economia nu a mat înregistrat un salt atât de notabil în atât de diverse domenii, totuși, pe parcurs, au apărut și unele investiții remarcabile (o șosea asfaltată, barajul de la Tungujei etc). Odată cu introducerea economiei planificate sau creat premisele dezvoltării bazei
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
devină factor poștal, pentru a și servi satul cu toate noutățile vremii. Visul i s-a îndeplinit și între anii 19421960 a activat în domeniul poștei, ca factor, pe traseul CostișaMitoc-Herghelie-Iaz-Dornești-Saha-Măneuți și Frătăuții Vechi. Nefiind de acord cu politica de cooperativizare a agriculturii, a fost suspendat din activitate, până în 1962 când a fost rechemat la Oficiul Poștal Frătăuții Vechi, reușind să-și mențină și să-și presteze serviciul cu pasiunea ce-l caracteriza, până în 1969, când a trecut în rândul pensionarilor
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o gestiona prima linie a conducerii, începe să ridice și să creeze probleme. Adoptarea modelului sovietic de construire a socialismului presupunea, între altele, confiscarea sau etatizarea mijloacelor de producție aparținând claselor exploatatoare bancheri, industriași și comercianți -, ca și colectivizarea sau cooperativizarea agriculturii și meșteșugurilor, respectiv, a proprietăților țăranilor și ale micilor burghezi. Cu concursul Uniunii Sovietice, care îi oferise edificarea a 156 obiective industriale, China Populară demarează construcția planificată în 1953, odată cu primul plan cincinal. Așa-zisa transformare socialistă este programată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
plan cincinal. Așa-zisa transformare socialistă este programată a se înfăptui treptat de-a lungul a 12 ani. Mao Zedong, evident deranjat de prelungirea înclinării într-o parte, care știrbea demnitatea Chinei de stat independent, de sine stătător, pornește procesul cooperativizării în chiar anul 1953, introducând însă în statutul asociațiilor nu doar principiul retribuției după muncă, ci și principiul distribuției dividendelor după aportul la avuția acestora. Chiar și așa, mulți țărani, de abia împroprietăriți, sunt contrariați de această politică, dar nu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
aplicare imediată a următoarei măsuri: dacă dintr-o cooperativă rurală fac parte ca membri jumătate din bărbații majori din satul respectiv, atunci să fie obligatorie intrarea în cooperativă a tuturor bărbaților majori"14. Realitatea țării noastre din perioada comunistă, când cooperativizarea agriculturii s-a efectuat forțat, a demonstrat însă că decizia de a adera la o cooperativă sau nu trebuie să fie liberă, fără nici o presiune sau condiționare. O cooperativizare forțată nu are sorți de izbândă. Decizia de a intra sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
tuturor bărbaților majori"14. Realitatea țării noastre din perioada comunistă, când cooperativizarea agriculturii s-a efectuat forțat, a demonstrat însă că decizia de a adera la o cooperativă sau nu trebuie să fie liberă, fără nici o presiune sau condiționare. O cooperativizare forțată nu are sorți de izbândă. Decizia de a intra sau nu într-o cooperativă trebuie să rămână la latitudinea fiecărui proprietar de pământ, altfel, dacă o persoană va fi forțată să adere la o formă de cooperativă nu va
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
statul în sprijinirea cooperației. Rolul statului după părerea lui Madgearu nu se rezumă la acordarea de avantaje cum ar fi: scutiri de taxe și impozite, facilitarea accesului la utilitățile publice; ci se extinde la preocuparea pentru generalizarea sistemului cooperatist, pentru cooperativizarea ordinii economice. Un alt nume de referință pentru concepția țărănistă privind cooperația este acela al lui Ion Răducanu, de numele căruia se leagă elaborarea legii cooperației din 1928 care îi poartă și numele. Acesta a făcut următoarea apreciere " Avem o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
încheierea celui de-al doilea război mondial și venirea la putere a Partidului Comunist, cu sprijinul Uniunii Sovietice. Partidul nou venit la putere avea să folosească mișcarea cooperatistă pentru a deposeda pe țărani de dreptul de proprietate asupra pământului, prin cooperativizarea forțată a agriculturii. Dacă înainte de încheierea războiului mișcarea cooperatistă s-a bucurat de o anumită autonomie, în perioada postbelică aceasta a devenit un instrument la îndemâna Partidului Comunist din România pentru înfăptuirea politicii sale. Cooperația și-a pierdut, în consecință, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
acestei legi și înfăptuirea reformei sistemului cooperației române a fost perturbată de marea criză economică din 2933. Cu toate acestea, "Legea Răducanu " rămâne un moment de referință pentru cooperația românească, lăsând în urmă norme și instituții care au contribuit la "cooperativizarea asociațiilor din această mișcare"72. Deși legea din 1929 a fost modificată ulterior prin legile din 1935 și 1938, acestea nu au adus schimbări conceptuale regimului legal la societăților cooperatiste, ele au creat doar un sistem complicat de organisme centrale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
vite și o cantitate de semințe. În folosința personală, mai rămânea doar o mică parcelă de pământ pe lângă casa fiecărui țăran cooperator. În actele normative referitoare la constituirea sectorului cooperatist din agricultură se prevede că terenurile care fac obiect al cooperativizării trec din proprietatea individuală a țăranilor în proprietatea agricolă cooperatistă înțeleasă ca o formă a dreptului de proprietate socialistă. Prin prevederile legii nu se permitea persoanelor care au dobândit calitatea de membru cooperator să rămână proprietari necooperatori asupra unor bunuri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
că se trec în proprietatea cooperativei toate terenurile celor care au devenit membri, chiar dacă acestea nu au fost menționate în cererea de înscriere și indiferent dacă erau deținute în coproprietate cu necooperatori. Aceste prevederi demonstrează încă o dată că procesul de cooperativizare nu a fost un proces bazat pe libera adeziune a țăranilor. În momentul în care aceștia se înscriau, mai mult sau mai puțin voit, în cooperativă își pierdeau practic dreptul de proprietate asupra tuturor bunurilor agricole principale. Ei nu aveau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
forme asociative de organizare a țăranilor. În opoziție cu situația prezentată mai înainte este experiența din perioada economiei planificate centralizat, în care asocierea cooperatistă a fost considerată singura cale pentru așezarea pe baze socialiste a relațiilor de producție din agricultură. Cooperativizarea forțată a agriculturii a fost folosită ca un instrument propagandistic al partidului comunist, aflat la putere, iar organizațiile economice înființate aveau ca unic scop punerea în aplicare a unor decizii adoptate de către puterea politică. Scopul principal al activiștilor Partidului Comunist
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Introducerea unei acțiuni În constatare este baza de pornire pentru obținerea unui teren prin uzucapiune. Vecinii terenului sau oricine, pot să facă contestație cu privire la dreptul pretins de cel care reclamă faptul. În ceea ce privește terenurile din proprietatea statului sau care făceau obiectul cooperativizării, În spețele aflate pe rolul instanțelor de judecată rezultă că nu sunt Îndeplinite condițiile legii pentru a putea opera uzucapiunea. Ocupațiunea, ca mod de dobândire a proprietății se referă la bunurile care sunt ale nimănui (bunuri fără stăpân sau abandonate
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
avut de îndurat, eforturilor depuse și greutăților cu care s-au confruntat. Unele din ele au fost arătate, dar și altele. Voi reaminti : moartea tatei, cumplita secetă din anii 1945 - 1947, instituirea sistemului de cote obligatorii din anii 1947 - 1960, cooperativizarea forțată a agriculturii și munca în colectiv, grijile și rostuirea celor trei copii și multe altele. Atunci când o parte din aceste greutăți au luat sfârșit, când putea să aibă o viață liniștită, să se bucure de rezultatele muncii sale, întoarcerea
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
familii de țărani fără pământ, era în realitate vorba de un «dar otrăvit», întrucât împroprietărirea era destinată să câștige simpatiile țărănimii pentru noul regim, ale cărui adevărate intenții aveau să fie dezvăluite patru ani mai târziu, când va fi lansată cooperativizarea agriculturii (1949-1962). Regimul comunist, fie și incipient, și camuflat, a creat în țară o stare de indispoziție tensionată. Defularea opiniei publice s-a făcut în spiritul firii românești: «luarea în bășcălie», adică «bancurile».” În plan politic comuniștii au adoptat legi
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]