152 matches
-
Tărâna-i pântecele-n careCel bob de viață, în mirare,Așteaptă rând să crească mare,Cu darul coborât din soare.Tărâna-i stampa care poartă,Precum simbolurile-n hartă,Trecutul cel scobit cu daltăDe-un biet prezent, oprit la haltă.Tărâna e copaia-n care-ncapeUscatul trupului răs-stors de apeCând tot departele ne e aproape,Când azi, pe mâine-o să-l îngroape.Deci nu pășiți cu tălpi murdarePeste țărâna hrănitoare,Și nu huliți groparul careNe-nțărânează, la plecare.Foto: La arat, Stefan Dimitrescu (1886
GHEORGHE PÂRLEA [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
Mama, orfană de tată, se afla în casa surorii sale. Într-o zi, s-a oprit la poartă o sanie trasă de doi cai. Se apucase să frământe pâine și când a văzut pe geam că vin oamenii, a luat copaia și-a vârât-o sub pat, iar cu șorțul a vânturat orice urmă lăsată de făină. Au intrat: nașii și, în urmă, tata. - Radule, nică, nu mă-ntrebi de ce venii? - Ba te-ntreb, nea Marine, de ce să nu te-ntreb
GHIOCEL de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381539_a_382868]
-
săvârșit un sacrilegiu povestind câte ceva din notițele mele de suflet. Copil fiind, când simțeam mirosul pâinii scoase de bunica mea din cuptorul aflat în curte, lăsam vitele singure câteva momente și coboram panta ca o vijelie oprindu-mă numai lângă copaia din lemn acoperită cu un ștergar alb și sub care știam că se află pâinea casei pentru săptămâna în curs, prescurile și colacii pentru biserică și obligatoriu... cele două lipii ale mele după care eram topit. Deoarece îmi aparțineau, bine
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
de, ajungeam la oraș și cu ele la subțioară, pe ușa din fața casei m-am ascuns sub trandafiri. Aveam eu un loc unde mă piteam în Săptămâna Mare a Paștelui, să-mi mănânc ouăle vopsite de mama. Imediat cum umplea copaia pentrufrământat aluatul de pâine sau coșul din nuiele de alun, cu ouă de toate culorile, cum dădeam iama prin ele când nu era atentă la năzdrăvăniile mele și zbuchio sub tufa de trandafiri unde nu mă putea vedea nimeni. Doar
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371930_a_373259]
-
se va întampla vreo minune. Ai mei m-au putut lua acasa. Dar acasă, unde să mă așeze? Părinților le era teamă ca nu cumva frații mei, în joaca lor, să nu mă ranească. Așa că m-au așezat într-o copaie, pe fundul căreia puseseră o păturică pufoasă. Copăița au așezat-o pe lada patului. Mai știți că în anii ´80 nu se foloseau pamperși, iar mașinile de spălat rufe erau un lux? Da, chiar așa. Mi-o închipui pe săraca
SURASUL PAULEI de MARIA CRISTINA PÂRVU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372955_a_374284]
-
satul drept vatră. În gând înflorindu-ne vorbe de dor, Rodit-ai în om frumusețea, De-amor în femeie făcut-ai izvor Din care bărbații-și sting setea! ... Gândea țăranca, pe malul de râu Cu maiul bătând la rufe-n copaie, Cu sânii sub ie în ritmuri vibrând Pe umeri curgându-i cosița bălaie. Cu pulpele albe ieșind de sub poale Două lumânări de dor tremurând, În jur mlădioasă iarba se-ndoaie În creștet ascunsă-i flacăra-arzând. Și cum se-ntâmplă să
ŢĂRANCĂ LA RÂU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371106_a_372435]
-
urmă cu... ani... cuvântul cădea ca un fluture mort prin lumina ce se strecura cu greu prin obloanele închise, în urmă cu ani, acolo locuise în gazdă o familie cu un copil. Ana încercă să-și imagineze un fel de copaie în care se făcea aluatul, legănându-se în mijlocul camerei și-n ea un prunc grăsuliu, agitându-se, înclinând-o, gata-gata să cadă peste margini. Sau chiar...?!.. Și privirea se răsucea nemulțumită de gol și întâlnea cu stupoare, sprijinit de un
NISIPURI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348859_a_350188]
-
Nu spun că toți magistrații sunt corupți. Dar sunt derutați sau lacomi. La fel și organele ordinii publice. Cuvântul reformă s-a tocit, nu există politician să nu vorbească despre reformă. În realitate copilul a fost aruncat odată cu apa din copaie. Ce a fost bun înainte de 1989 a devenit inutil. De istorie nu ai voie să-ți bați joc. Dai jos o dictatură reală și te joci de-a democrația ca la cazinou. Să spunem că USL va guverna o perioadă
MANIPULAREA de BORIS MEHR în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348316_a_349645]
-
vă explice autorii DEX-ului ce și cum. Castraveți pe la Buzău Îmi este greu să accept că unele cuvinte românești au originea din limba bulgară., așa cum consideră autorii: stejar (stezer), cloșca (klocika), horă (horo), busuioc (bosilek), buruiană (burjan), broboadă (podbratka), copaia (copania), coropișniță (konopistika), ș.a. Probabil că la un târg de Drăgaică, de pe la Buzău, or fi venit niște bulgari să vândă niscaiva castraveți. S-au minunat de ce-au văzut și au exclamat: bre valah, krasiva horo de sub stezere la alea
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
Acasa > Impact > Relatare > LINGURARUL Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1450 din 20 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului În satul de la poalele Parângului, de când se știau, oamenii făceau rost la nevoie de coșuri împletite, albii, copăi de frământat aluaturi, funduri de mămăligă, lopeți de vânturat boabele ori vreun târn de măturat frunzele din bătătură, de la rudarii de sub munte. Aceștia, statorniciți pe meleagurile subcarpatice de sute și sute de ani, erau urmașii „pârâți” ai slavilor trecuți cu
LINGURARUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377860_a_379189]
-
femeile ce se află prin preajmă. Nici cele care au născut în sat cu două - trei luni mai înainte nu sunt lăsate să-și facă lehuzia. Ele muncesc în rând cu ceilalți, iar copilul plânge, bâzâit de muște, într-o copaie la umbra de sub car. În sat există o singură secerătoare-legătoare, trasă de cai, ce leagă snopii cu târsă, o sfoară special fabricată și cumpărată de la prăvălii. Cu această mașinărie nu se seceră decât grânele fraților Ionică și Traian Ciobanu, porecliți
LUMEA BURNAZULUI -- SANDU D. BARBU de SANDU BARBU în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372232_a_373561]
-
făcu bagajele, se îndreptă spre Himalaya și urcă din nou muntele. „O, guru”, se jelui el, „mi-au murit și mai multe găini!”. „Cum le dai să bea apă?” „Am făcut niște vase din lemn și acolo le pun apa.” „Copăi! Îți trebuie copăi!” Crescătorul bătu din nou drum lung spre casă și construi copăile. Timp de șase luni, totul merse bine. Apoi, într-o dimineață, ducându-se să le dea de mâncare, a găsi și mai multe găini moarte. Așa că
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
îndreptă spre Himalaya și urcă din nou muntele. „O, guru”, se jelui el, „mi-au murit și mai multe găini!”. „Cum le dai să bea apă?” „Am făcut niște vase din lemn și acolo le pun apa.” „Copăi! Îți trebuie copăi!” Crescătorul bătu din nou drum lung spre casă și construi copăile. Timp de șase luni, totul merse bine. Apoi, într-o dimineață, ducându-se să le dea de mâncare, a găsi și mai multe găini moarte. Așa că iar porni spre
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
jelui el, „mi-au murit și mai multe găini!”. „Cum le dai să bea apă?” „Am făcut niște vase din lemn și acolo le pun apa.” „Copăi! Îți trebuie copăi!” Crescătorul bătu din nou drum lung spre casă și construi copăile. Timp de șase luni, totul merse bine. Apoi, într-o dimineață, ducându-se să le dea de mâncare, a găsi și mai multe găini moarte. Așa că iar porni spre guru. „O, guru”, se plânse el, „mi-au murit și mai
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
ajunge astfel, câteodată, la „extremală” autoreferențialitate: într-un poem ca In memoriam, textul pare că se îmbată cu propriile sonorități, inventând un joc cu reguli stranii, inaccesibile, marcate grafic prin caractere italice: „Cir-li-lai, cir-li-lai,/ Precum stropi de apă rece/ În copaie când te lai; / Vir-o-con-go-eo-lig,/ Oase-închise-afară-n frig/ Lir-liu-gean, lir-liu-gean./ Ca trei pietre date dura/ Pe dulci lespezi de mărgean.” Una dintre cele mai frumoase strofe din poezia românească nu „comunică”, practic, nimic și nu poate fi nicicum analizată, raționalizată. E, acesta
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
de fizionomie din cele mai mocalite. Mă dusei cu mintea la cele ce vedeam și mai că uitasem să mă mai gândesc și la băiașii mei, ca să văz ce fac. Ei se întoarseră la mine, țiind unul un lighean sau copaie largă de lemn în care pusese și făcuse un clăbuc mare de sopon, iar cellalt cu un mototol de ață subțire, nu știu de ce vor fi fost. Deodată mi se păru că mii de ace [î]mi intră-n cap
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
facă față altor numeroase sarcini. «Tovarășa, În vremuri de răscruce cuvintele partidului le duce. Aceasta-i dă tărie În lupte aspre Acesta este chipul Anei noastreă» Deși fiecare clipă e numărată, tovarășa Ana găsește, totuși, vreme să se aplece deasupra copăii În care doarme un copil bălai, să-l acopere cu o velință veche și să rostească o vorbă prietenească menită să descrețească frunțile Încordate. (Ă). Prin zăbrele al maestrului A. Toma, Înfruntă suferințele la care e supus, hotărârea lui de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
un cuvânt: rușine. Evanghelia lui Iuda e un document important al creștinismului antic, un text a cărui valoare istorică și teologică este incontestabilă. Dar și aici lucrurile trebuie analizate cu discernământ, nu așa cum fac unii care aruncă și copilul din copaie odată cu apa murdară. Numai un incult fanatic poate contesta valoarea acestei descoperiri. Dar dacă valoarea descoperirii În sine este de netăgăduit, nimeni nu ne oprește să-i analizăm și, de ce nu?, să-i relativizăm ori să-i dezamorsăm conținutul, dacă
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
văzui nimic ! Și nu zi, n-a mai ieșit d-acolo. Cum te văd și cum mă vezi, așa n-a mai ieșit. Dar femeia lui, of, ce muiere ! „Niculae, zice, unde te băgași, zice, Niculae, că rămăsei cu plodu-n copaie. Niculae, zice, ieși, mă, și mă vezi, Niculaae...!” Și zbera, mă, de crezurăm că-i zburase mințile. - ’Te, mă ! se miră unul dintre zidari. - Și p- ormă l-am îngropat în tron de nuia, că nici scândură nu erea p-
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Întorși acasă, aflaseră că mama lui Lică murise. Deși nu vorbiseră niciodată despre asta, verii se gândiseră multă vreme cum femeia, cu dureri de moarte În pântece, izbutise să Încingă cuptorul de pământ, să frământe și să izbească aluatul În copaie. Acuma, când stăteau cam Încurcați În fața lui Lică, Încă se simțeau vinovați că, În urmă cu un an, Înghițiseră pe nerăsuflate din ultimii cozonaci pe care rudăreasa Îi copsese pentru copiii ei. Plecară, rânduindu-se și chinuindu-se să Împace
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
spre văzduh, când spre pământ. Trestiile șuierau subțire, trunchiurile copacilor pârâiau și pocneau, gloduri de lut galben se izbeau de toate cele și se spărgeau cu zgomot În țăndări țiuitoare. Tușa ridică aluatul deasupra capului și Îl izbi de fundul copăii. Pământul se cutremură și el din toți rărunchii. Socotind că i-a fost destul, lăsă coca să zacă, să se odihnească și să crească. Cele zgâlțâite se Îndreptară către locurile lor. Dunărea coborî În albie cu tot cu pești și mâlul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de la Miazănoapte. Acela, Însă, nu se lăsă Înfățișat. Pe Tușa o găsiră vecinii căzută la pământ, cu brațele și picioarele moi, cu gura strâmbă din care curgea În praful bătăturii un fir lucitor de scuipat. Aluatul dăduse peste răscoale din copaie, oamenii și lucrurile Își lăbărțaseră și-și bulbucaseră nefiresc formele de cocă la căldura cuptorului ce-și pierdea Încet-Încet din putere. Tușa Îl Înfruntase pe Cel ce Doarme, iar el nu Îngăduise Îndrăzneala. A lăsat-o să trăiască Încă vreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pletele‐ și răsfață. În adâncul lui tresare Altă vatră de izvoare Ți‐ a făcut destinul semnul Untul negru, untdelemnul. OLTENEASCĂ Sâmbătă, pe la Nagaica, Îți răsfață pruncul maica, Pe când pruncul suge țâță Lângă mâță. Oțul mamii, cel frumos, Te dași din copaie jos . Oț în sus și oț în jos, I‐ a ieșit în creștet moț. Oț voinic și iscusit Fără bâtă și cuțit. Foaie verde leuștean, M‐a făcut muica oltean. și, cobzare, spune drept, Muica m‐ a făcut deștept. * “ Joi
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Dați‐ le zestre de datini Nu ură, mocirlă și patimi. 29.03.1984 MAMA NOASTRĂ Sub poală de codru verde În târla perjerilor, Te‐ ai născut precum se cade La aripa oilor Când bunica fericită Te‐ nfășa cu țoalele În copaia de răchită Te‐ ncălzeau mioarele. Ai crescut curat, cinstit, Ca o floare‐ n glastră ș‐apoi cum ne‐a fost sortit, Ai fost „mama noastră” Vrednică ești de respect Mamă de la țară Ne‐ ai crescut pe toți la piept Prin
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
la o rudă bătrână, plină de solicitudine. — O baie? Da. O baie ar putea fi reconfortantă într-un asemenea moment. Și îl urmă pe Toshimitsu în sala de baie. Un timp, Toshimitsu ascultă plescăielile lui Mitsuhide în apa fierbinte din copaie. — Să vă spăl pe spate, stăpâne? întrebă el, prin ușă. — Trimite pajul, răspunse Mitsuhide. Nu vreau să își pun trupul bătrân la treabă. Câtuși de puțin. Toshimitsu intră în baie, luă puțină apă fierbinte într-o gălețică și trecu în spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]