167 matches
-
care se numește amoriul a fost [cea] care întăi și întăi m-a împins pe câmpul literilor unde mi-am rătăcit pașii tinereții și unde am întâlnit mulți spini și puțini trandafiri. Iată povestea încuscrirei mele cu arta. Eram un copilandru de 16 ani și viitoarele musteți întârziau de a răsări, în ciuda nerăbdărei mele. Peste drum de casa noastră părintească din Folticeni locuia un medic, Ion Diaconovici, bucovinean de origină, care, neavând copii, înfiasă o nepoată a sa din Cernăuți. Ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
datorez numai și numai înțelepciunii mele, ci atâtor și atâtor mii de lucruri și de persoane care mi-au oferit materialul necesar. Am avut de-a face cu oameni deștepți și cu alții mărginiți; am avut de-a face cu copilandri, cu tineri și cu oameni în vârstă; toți mi-au spus ceea ce simt, ceea ce gândesc, cum trăiesc, cum lucrează și ce au învățat din viață. Și eu n-am avut altceva de făcut decât să întind mâna și să culeg
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
din legendele rostite cu teamă în glas și priviri nu sălășuise vreodată prin acele locuri, din câte spuneau bătrânii cetății care văzuseră multe și, mai ales, auziseră multe de la înaintașii lor, iar vremurile minunate în care poveștile țineau ciulite urechile copilandrilor zglobii trecuseră și ele ca și cum nici nu ar fi existat vreodată... Duse aparatul de fotografiat la ochi și trase, rapid (clic, clic), câteva cadre. Îi plăceau prim-planurile, încerca să surprindă detalii diverse peste care privirea ar fi trecut cu
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
un diagnostic trebuie să te vadă dezbrăcat. Comparația nu ține Însă dacă te gândești că medicul e obligat de deontologia profesională să nu discute despre tine. Dar Ravelstein nu avea nici un fel de obligație. Prin anii treizeci, când eram un copilandru, se vorbea mult despre „adevărul gol‑goluț”. „Hai să aflăm adevărul gol‑goluț”. O englezoaică numită Claire Sheridan scrisese o carte de memorialistică intitulată Adevărul gol‑goluț. Era un titlu adecvat, pentru că femeia vizitase Rusia revoluționară unde se găsise, pare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
pentru că provenea dintr-o familie foarte modestă. — De ce ține un toiag În mână ? Nu pare În vârstă. — Ei, toată viața lui a fost un drumeț. VĂrul său, Joseph Csoma, spunea că niciodată nu se putea ține după el când erau copilandri, pentru că atunci când ajungea În vârful unui deal nu era mulțumit, voia să vadă ce se ascunde În spatele urmă- torului deal, și tot așa... la vârsta de treizeci și patru de ani a pornit de aici spre Tibet... pe jos, doar cu un
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
lider intelectual al Chinei moderne, și a aranjat o Întâlnire cu el pe când lucra la Universitatea din Beijing. Când a ajuns la locuința doctorului Hu, sinologul american a fost condus imediat Într-un salon de către un bărbat frumos, arătând a copilandru, care l-a invitat să ia loc. După ce au terminat cu schimbul de politețuri, profesorul american a spus: „Am venit să stau de vorbă cu conducătorul dumneavoastră, dr. Hu Shi. Aș putea să-l văd acum?”. Interlocutorul a răspuns: „Sigur
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
așeză cu mare greutate, gemând ca tot omul bătrân. Nici nu dădu binețe. Își desfăcu de pe umeri desaga și o izbi de pământ, de parcă ar fi fost supărat pe ea. - Iacătă brânza, Gavrilă. - De ce l-ai adus cu tine pe copilandrul ăsta? - întrebă Gavrilă Lung întunecat, arătând cu bărbia către Cocoș. Dar bătrânul doar icnea, așa că Gavrilă Lung repetă întrebarea. - Sunt lupi mulți, frățioare, sunt mulți lupi - răspunse în sfârșit Maftei și i se dezlegă, brusc, limba. Începu să povestească cu
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
numai pe Alcibiade, tânăr atunci și cutezător, nu-l întâlnea o dată fără să-l strângă la piept și să-l sărute cu drag. Se minuna Apemantos și-l întreba de ce face asta. «Tare mi-e drag; căci odată și-odată, copilandrul acesta, știu eu bine, multe lacrimi îi va face pe atenieni să verse». Apemantos se potrivea la fire și la gusturi cu dânsul și de aceea se întâlneau uneori. Odată, la sărbătoarea morților, benchetuiau amândoi ei înde ei și Apemantos
Magistratură și spirit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4728_a_6053]
-
Gheorghe Grigurcu Nu mai puțin gustoase șanț pasajele an care Cioran e urmărit pas cu pas, așa cum o guvernanță al urmărește pe un copilandru zvăpăiat, spre a-l mustrului, spre a-l obișnui cu bunele maniere. Cu nuielușa vorbei mustrătoare, autorul Demiurgului rău e mereu plesnit peste degete: "Cioran se miră că un spirit de anvergură lui Nietzsche a putut să producă ideea nătânga
Cioran pe fată si pe verso (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17424_a_18749]
-
se dezbrăcase imediat și, înainte de a intra în apă, rămăsese cam un minut pe mal înainte de a se avînta în lac, cu sexul răzbelit și atît de mare ca al unui bărbat în culmea virilității, deși nu era decît un copilandru de cincisprezece ani... Și-atunci, matematicianul spusese că n-ar fi fost exclus, în acest caz, ca Lucreația, neglijată de bărbatul ei, cam neputincios, după martori, să fi făcut anume păcatul, de a-l fi sedus pe Veniamin, ca Fedra
Criminologul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16132_a_17457]
-
poate; Tronînd peste puterea-mi, Dumnezeu Nimica în afara mea nu scoate; Povară existența mi-e așa, Eu viața mi-o detest, să mor aș vrea. Faust Din groznic furnicar un tandru Zvon cunoscut dacă m-a scos, Mințind simțiri de copilandru Cu vîlva unui timp frumos, Azi blestem ce cu vorbe goale În suflet amăgiri ne-a pus, Ce-n astă peșteră de jale Îl ține-n vrăji, flatînd supus! Azi blestem mai întîi părerea De sine-a spiritului, grea, Și
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
care-i fac o vizită poetului marginalizat, atacat urât de Beniuc, dar care poet prețuit începea să publice din nou, traduceri, poeme, în revista ,,Steaua", condusă de Baconsky, apoi de Aurel Rău. Eu eram un biet elev timid, atunci, un copilandru de treisprezece ani, scriam de prin '60, cu oarecare ecou la concursurile elevilor, o poezie destul de modernă, cred, dar naivă, oarecum, un fel de laudă a ploilor cotropind ca o armie, zale, ropot , orașul, sau asemănam troleibuzele, abia introduse, cu
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
întrebarea dânsei, numele, în rezonanța magică a camerei luminoase. Nu citise nimic din ce scrisesem eu, la ,,Steaua", nici nu era cazul, mă grăbisem, s-adaug alarmat, mai bine; cum să scrii tu, după ce scrisese, cum scrisese el. Eram un copilandru jucându-mă printre brazii din apropierea Clinicii Medicale I, pacientul Lucian Blaga suferea de cancer la coloană în acel an, 1961, primăvara. Nu mai era nimic de făcut, rămâneau numai rugăciunile. Degeaba se străduiseră pentru concitadinul lor profesorii celebri de la clinicile
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
îi rânește, oricum s-ar manifestă această superioritate." Deodată, o frână violență zguduie micul tren provincial, făcând să se ciocnească vagoanele între ele. Toată lumea sare la ferestre, să vadă ce-i. Aflăm că un măgar, tras de funie de un copilandru, s-a oprit pe sinele din fața ale căii ferate și că măgarul refuză să treacă peste ele, dar nici să se întoarcă... Eveniment important pe care il trec imediat în carnetul meu negru, la data ce se referă la prima
În tren by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15770_a_17095]
-
aceste Au fost primite, sfat ținu cu-ai săi Și oștilor dădu cucernic veste Că drumu-i liber : peste munți și văi. METOPĂ VI Căruțele cu bruma de avere Turme de oi, cirezi cu ochiul blând, Femei cu prunci, bătrâni și copilandri Lăsându-și vetrele de piatră fumegând, În codrii deși din munți prăpăstioși Ca-n casă strămoșească, se Întorc Sub bolta de-ntuneric, legănând Pruncu-nțelept de-a dăinui pe loc, De-a aștepta tăriile să tacă Și volburi spumegând să se
Editura Destine Literare by Livia Neamțu Chiriacescu () [Corola-journal/Science/76_a_330]
-
de departe. Cedam. Mă duceam. Le-am iubit la nebunie.” „Există Dumnezeu? Ce se întâmplă după moarte?” - întrebări de adolescent și în același timp întrebările de la care au pornit întemeietorii de curente de gândire - sunt formulate cu simulata ingenuitate a copilandrului de Jean d’Ormesson, care cunoaște totuși (și citează) toate răspunsurile filosofilor. „Autorul”, cum se autonumește, declară, că fiind „crescut în religia catolică și în același timp într-un spirit de toleranță laică”, „este agnostic. Nu știe. Ar dori mult
Un boier al minții by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5907_a_7232]
-
răspuns: interlocutorul din fața ta sau de la capătul celălalt al firului preferă să-și amintească de războaiele în care a făcut nenumărate acte de bravură, ba chiar de eroism, la fel, dealtfel ca și fiii și nepoții săi - rezerviști maturi alături de copilandri cărora abia le-au mijit tuleiele -, slavă D-lui că au scăpat cu toții cu bine, căci dacă li s-ar fi întîmplat vreunuia ceva, el, interlocutorul meu, s-ar fi sinucis, de altfel n-ar fi fost prima lui tentativă
Despre nombrilism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/9384_a_10709]
-
eram de sex feminin!" Cu toate astea, nu s-ar spune că personajul propriilor lui pagini nu știe cine e și ce vrea. Dimpotrivă, rînduri care pot sta alături de orice proză a dublei priviri, dinspre matur trecut din copt spre copilandru, dinspre ce-am ajuns spre ce credeam că devin, povestesc strategiile lui de-a scăpa dintr-un liceu particular cu reguli stricte, ca să ajungă la stat, în anonimatul de la Sf. Sava, de unde putea s-o "șteargă" spre libertatea lecturii și-
Ce lume... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10360_a_11685]
-
păr/ la firul de iarbă/ sau la cel de păianjen." Altă dată traseul urmat - destul de neatent - este cel al parabolelor zen. Numai că fără concizie, fără simplitate și - în definitiv - fără surpriză. Bătrânul Feofan stând la lungi palavre cu un copilandru pescar și întor-cându-i vorbele. De-a dreptul nefiresc: "Cum așa? Cum poți pescui apa?/ Foarte simplu. Scufunzi plasa goală în apă/și o scoți afară plină.../ Dar apa nu-i pește ca să-l pescuiesc,/ zise puștiul cu glas mustrător./ Crezi
Carmina Burana by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9810_a_11135]
-
chitară marșul lui Napoleon și din gură pe Șeine-Minca.” Creator și protagonist al acestei lumi colorate, Filimon intră în scenă asemeni unui personaj de proză romantică: „Pe lângă grupul Anton Pan, Nănescu, Chiosea și Unghiurliu, unul și nedespărțit, se lipise un copilandru nalt, rumen, sprintenel, cu pletele de țârcovnic; se introdusese în societatea acestor diletanți făcându-i tot felul de misiuni: știa unde se găsea pelinul cel mai bun și unde se frigea trandafirii cei mai gustoși; îl făceau haz fiindcă era
Nu râdeți, e de plâns... by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3240_a_4565]
-
Arghezi"), poziția "poetului de la Cluj" posedă o bază speculativă. Nu o dată, în decursul convorbirilor noastre, Blaga revenea asupra atitudinii sale față de Arghezi, încununîndu-și observațiile cu paradoxala concluzie că acesta "n-are stil"... Poate că sînt singurul om în viață care, copilandru fiind de 18-19 ani, a avut prilejul de a-l întreba pe Arghezi ce părere are despre Blaga și pe Blaga ce părere are despre Arghezi. Arghezi mi-a răspuns: "Blaga e un poet mare, păcat că e prea plin
Blaga în amurg (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10347_a_11672]
-
amintiri și trăiesc din viața care le-a umplut cîndva. O inconștiență simpatică e scrisă-n zodia sub care trăiesc, în anii '40, tinerii iertați de iluzii, "integrați în muncă" doar un deceniu mai tîrziu. În lumea în care un copilandru își dorește, mai mult ca orice, un cal, iar un soldat acrit de prohibiții i-l împrumută pe-un pachet de Plugare (oamenii simpli, neînvățați la trabucuri ofițerești, au tabieturile lor), nimic nu poate să fie prea grav. Proza lui
Vremuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8593_a_9918]
-
simbolică își afla locul în acea după-amiază, ca la semnalul unui timp unanim, neștiutor de precare opreliști. Cum, transmise de la Putna, în serile următoare, îmi parveneau momente care contopeau ferice tăria vocală a maturilor și sunetul gingaș din piepturile unor copilandri, colinda se vădea predestinată să închipuie atunci făgăduința unei unități netemătoare. * Benefic, circuitul amintirilor rupea zăgazuri absurde, din interdicții ale unei epoci imbecil proletcultiste, răsărea intangibil magia colindelor redescoperite pe buzele Madrigalului: cînd măiestria lui Marin Constantin capta, murmur de
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
0!) V nu se uită la nimeni. W nu se uită-n oglindă (ca să nu-l vadă pe M). X nu se uită la nimeni. Fractalicul Y - la nimeni. Și cu-atît mai puțin la mazeta de Z. OCHELANDRI Nu doar copilandrii poartă ochelandri, ochelari mai tandri cu lentile roz; poartă și scafandrii, prețuiți de tandrii calamari ca antri- cot sau pulpă roz. Toți amanții tandri, pastorali sau country, Céladoni, Clitandri, cu, pe ochi, văl roz, dorm, sub policandrii nopții,-ntre leandrii
Poezie by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/11810_a_13135]
-
cei cincizeci de ani bine-ndesați Să-ți întocmești în tihnă testamentul Așa cum fac barbații ce-s bărbați? 2. Deci m-am pornit a scrie trist și tandru Cu pixul, cu creionul, cu stiloul, Ba chiar cu creta ca și copilandrul Ce desenează pe un gard cum boul Se suie delicat pe a sa vacă În lunca verde ce străluce-albastră Și-i rage în ureche , ca să-i placă, Cîntece dulci de-mpreunare vastă... 3. Las bila mea de fildeș în pantoful
Micul testament by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10489_a_11814]