149 matches
-
aș avea o floricică Gingașă și tinerică, Ca și floarea crinului, Alb ca neaua sânului, Amalgam de-o roz-albie Și de una purpurie, Cântând vesel și ușor, Șoptind șoapte de amor; De-aș avea o porumbiță Cu chip alb de copiliță, Copiliță blândișoară Ca o zi de primăvară, Câtu-ți ține ziulița I-aș cânta doina, doinița, I-aș cânta-o-ncetișor, Șoptind șoapte de amor. LA STEAUA La steaua care-a răsărit E-o cale-atât de lungă, Că mii de ani i-
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
avea o floricică Gingașă și tinerică, Ca și floarea crinului, Alb ca neaua sânului, Amalgam de-o roz-albie Și de una purpurie, Cântând vesel și ușor, Șoptind șoapte de amor; De-aș avea o porumbiță Cu chip alb de copiliță, Copiliță blândișoară Ca o zi de primăvară, Câtu-ți ține ziulița I-aș cânta doina, doinița, I-aș cânta-o-ncetișor, Șoptind șoapte de amor. LA STEAUA La steaua care-a răsărit E-o cale-atât de lungă, Că mii de ani i-au
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
primească omagiul cât mai intim al unor tinerei. Unei văduve încă nurlii, Aglaia Cornea, i-ar surâde o picantă aventură cu flușturatecul Bob Floroiu. Numai că hazardul, cu logica lui ascunsă, aranjează altfel lucrurile, lui Bob căzându-i cu tronc copilița doamnei, cu un nume suav, Crina, fericita întorsătură ducând, se poate bănui, la logodnă. Substanța morală a „comediei” Anuța (1926) e tulburată de furtive pulsiuni feminine, chiar dacă mascate de încruntări mustrătoare. O cocotă, Lucy Morandi, mamă denaturată, se căznește să
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
întreabă amuzat principele. Livilla, pro babil. Plescăie din buze. Libo are bun-gust dacă a pus ochii pe ea. O să fie o femeiușcă pe cinste. Se încruntă apoi, perplex. Nu se poate să-i fi servit de muză. Este încă o copiliță cu forme neîmplinite. Un oftat adânc îi umflă pieptul. El, personal, nu a întâlnit decât o singură femeie cu asemenea picioare de zeiță: Mariamne, micuța prințesă herodiană... Alungă cu mânie gândul din minte și întoarce o privire haină către Trio
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
le întreabă nimic când le închid în casa de la capătul forului. Oftează. Iar ea are de jucat rolul cel mai important în educația tinerelor novice. Suspină din nou. Se ostenește mai ales să le țină loc de mamă, căci sunt copilițe când vin aici și tânjesc cel mai mult după dragoste. Lacrimi grele îi împânzesc ochii. Cu fiecare nouă vestală mai în groapă un pic din bucuria de a trăi. Este o ceremonie dureros de tristă. Câtă deosebire față de consființirea unui
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
în primul rând. Altminteri se face foc și pară dacă i-o pârăști cu ceva. Zice că e de datoria ei și a celorlalte profesoare s-o ferească de greșeli. Țac... țac... țac... A început tunsul. Pontifex îi taie părul copiliței. Înseamnă că au îmbrăcat-o deja în veșmântul sacerdotal. Când? N-a fost atentă. Își netezește cu grijă pliurile stolei. Totul în înfățișarea lor ex terioară este menit să indice vocația spirituală. Sunt întotdeauna înveșmântate în alb din cap până-n
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
aș avea o floricică Gingașă și tinerică, Ca și floarea crinului, Alb ca neaua sânului, Amalgam de-o roz-albie Si de una purpurie, Cântând vesel și ușor Soptind șoapte de amor; De-as avea o porumbiță Cu chip alb de copiliță, Copiliță blîndișoară Ca o zi de primăvară, Cîtu-ți ține ziulița I-aș cânta doina, doinița, I-aș cînta-o-ncetișor, Soptind șoapte de amor. {EminescuOpI 3} O CĂLĂRIRE ÎN ZORI A nopții gigantică umbră ușoară Purtată de vânt, Se-ncovoie tainic, se leagănă
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
avea o floricică Gingașă și tinerică, Ca și floarea crinului, Alb ca neaua sânului, Amalgam de-o roz-albie Si de una purpurie, Cântând vesel și ușor Soptind șoapte de amor; De-as avea o porumbiță Cu chip alb de copiliță, Copiliță blîndișoară Ca o zi de primăvară, Cîtu-ți ține ziulița I-aș cânta doina, doinița, I-aș cînta-o-ncetișor, Soptind șoapte de amor. {EminescuOpI 3} O CĂLĂRIRE ÎN ZORI A nopții gigantică umbră ușoară Purtată de vânt, Se-ncovoie tainic, se leagănă, sboară
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
bătut stofa și a făcut garniturile și mai caraghioase. Dar această haină dădea un farmec nou Ioanei, o arăta sinceră, îi bănuiam toate gândurile ei pentru mine, căci voise să fie elegantă ca să-mi placă, gânduri naive și delicioase de copiliță zăpăcită, oricâte dezastre ar fi trecut peste dânsa, rămasă proaspătă orice ar fi învățat-o viața. O priveam acum cu dragoste, cu duioșie, milă, dar și cu reflecția: "Ce rochie urîtă! E lipsită de logică după obicei, căci de atâtea
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
să-l omenesc Și-ntreb pe Domnul: Ce să fac? Privesc la cer și mă gândesc: E vina mea, a omului sărac? ÎMI ADUC AMINTE Când de copilărie îmi aduc aminte, O vie flacără-mi apare-n minte, Și-o copiliță cu obraji frumoși Privește cu ochi mari și curioși Și-atunci mi-aduc încet aminte Cum ne-adunam copii în curte Și ne-nfigeam cu toții ca un roi În jocurile știute doar de noi. Suflet de copil cu inima stăpână
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
izbucnească în lacrimi. Pe frunte și deasupra buzei de sus, transpirația izbutise să răzbească prin fardul păstos. Strângea sub brațul stâng o poșetă neagră de lac. O ținea de parc-ar fi fost o păpușă preferată, iar ea, o nefericită copiliță rătăcită, pudrată și rujată în mod experimental. — Și aici n-o să găsim un taxi, orice-am face, s-a exprimat, cu pesimism, locotenentul. Nici ținuta lui nu arăta mai brează. Capela de „pilot avântat“ părea crunt de nepotrivită pe chipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
că a discutat cu psihanalistul despre mine și acesta a fost de acord cu părerea ei. Doamna Fedder i-a cerut lui Muriel să se intereseze discret dacă există vreun caz de demență în familia mea. Bănuiesc că Muriel, biata copiliță scumpă, a avut naivitatea de a-i povesti mamei ei de unde am cicatricile de pe încheieturile mâinilor. Dar, din câte îmi spune M., nu acest lucru o supără pe mama ei cel mai mult, ci alte trei lucruri. De la primul mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
făcea apariția la Zutto’s, lăsând în seama Jinei sarcina de a inventa laude. Chiar înainte să primească oferta asta, John i-a zis să vină să lucreze la firma lui de asigurări, a șoptit Mary cu vocea ei de copiliță, care contrasta puternic cu chipul ei de femeie de vârstă mijlocie. Când i-a cerut chelnerului să-i mai aducă niște sake, omul a fost nevoit să se apropie mult de ea ca s-o audă, gest care-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
i-a zis că e nervoasă și nițel cam prea războinică. Ce să știi ? Și cu ce-ar fi schimbat asta situația ? Mary era foarte serioasă, dar, la treizeci și nouă de ani, avea încă o voce pițigăiată, ca de copiliță. Și cea mai mică undă de fervoare o făcea să sune isterică. Asta în ciuda faptului că, până acum, în viața ei nu se petrecuse nimic care să justifice vreo reacție panicată. Cu nimic, i-a răspuns Henry. Numai c-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
maica a zdrobit-o cu călcâiul cizmei... și răcneam și eu, parcă voia să mă ucidă și pe mine, așa era de mânios... Dar pe maica n-a ucis-o - a murit ea mai târziu de inimă rea... Eram o copiliță mică tare, dar țin minte... Și de ce, Chivo? ce s-a întâmplat? — Eu am înțeles tot, răspunse fata, privindu-mă cu un zâmbet sfios. Mama a trăit cu boierul cel bătrân... Și taica striga că mă omoară și pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
m-ai chinuit, Iano. De dragoste și de scârbă, îmi era neagră inima, ca tina. Și-mi cânta Ilie Ragazan cântecul meu - și eu mă uitam la tine, și tu te uitai în altă parte: Of! ș-am iubit o copiliță Cu milă și cu credință Și pentru durerea me Mă dădui în crâșm-a be!... Băui azi și băui mâne, Băui patruzeci de zile... ........................... Băui prețul murgului N-aflai gustul vinului... Cu glasul răgușit și cu ochii arzători ațintiți asupra Ianei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
care încep întotdeauna cu „de ce?”, întrebări care se abat ca o avalanșă asupra interlocutorului și pentru care neapărat trebuie un răspuns. Iar tata (ocrotitorul omniprezent și atoateștiutor) trebuie să răspundă, să-și imagineze și să potolească setea de cunoaștere a copiliței extrem de curioase. Când apar personaje nonumane, lectorul are în minte tot fetița aceea curioasă, Angelina, din prima povestire a volumului. Universul rural în care crește micuța, imaginea bucolică a satului tihnit vine parcă din alte timpuri, greu de imaginat pentru
D’ale copilăriei by Adriana V. Neacșu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/774_a_1547]
-
Chiang Kai-shek, și de el însuși ca fiind Nora cea obedientă, care crește copii. E ceea ce și-a dorit întotdeauna de la viață - să fie capabilă să-i inspire pe alții. E ceea ce opera a făcut pentru ea când era o copiliță. Acum a reușit, în sfârșit. Noutatea celebrității dospește. E bucuroasă la culme să fie recunoscută atunci când merge pe stradă. Îi plac interviurile, deși marile ziare nu se interesează încă de ea. Ele scriu articole despre Dan. Nu se dă bătută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
tău ere un om îndărătnic. Un catâr, câteodată. Însă un gentleman.” „Un gentleman?” „Întocmai. Curtenitor și corect, trebuie să recunoaștem că așa a fost. Pe la începutul anilor treizeci era bogat, avea o fabrică de prelucrat lemnul. Când mama ta era copiliță, locuia într-o casă superbă, cu camere mari, împodobite cu mobile vechi, picturi și covoare. Aveau o grămadă de servitori. Pe urmă au apărut comuniștii, nemernicii ăștia, și i-au expropriat pe toți. Faptul că-i luaseră avutul nu l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
demoni în viața lui. Avea impresia că-l ține minte pe Alan. Și rămăseseră câteva fotografii ale părinților săi: tatăl lui, un bărbat frumos, brun, cu o figură autoritară, mama lui, atât de drăgălașă, cu părul ondulat, cu o față de copiliță, mereu râzând. Dacă ar fi trăit, ar fi avut acum sub patruzeci de ani. Poseda, și o ținea într-o cutiuță de lemn, verigheta mamei lui. (Robin Osmore i-o dăduse.) Oare în ce cumplită seară, în ce cameră încremenită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cum putea continua să se comporte cu atâta fermitate într-un mod absolut opus celor ce simțea? Dacă ar fi fost mai curajos și mai inteligent, ar fi putut înfiripa relații tandre, normale, cu Hattie, încă de pe când fusese o copiliță. Oare, la început, își oțelise atât de vajnic inima, încât aceasta respingea orice schimbare? Dar tocmai inima lui era aceea care se înmuiase. Dacă, în urmă cu ani, ar fi luat o dată copilul în brațe? Oare s-ar fi ferit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
așa, la marginea trotuarului, dincolo de care începeau aleile parcului în care Bunicuîși plimba, zi de zi, nepoțica - o albăstrică, asemeni unor păsărele, din cele care cântau prin ramurile copacilor parcului, Dorela s-a oprit. De fapt, nu s-a oprit, copilița de cinci ani, ci, semaforul, nu le-a mai permis, ei și Bunicului, să traverseze strada. S-au așezat, nepoată și bunic, pe una din băncile care se aflau pe marginea arterei ce ducea către marginea municipiului. Și fata a
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
în vatra focului, În prijma norocului. Decât te găsiam cu doi, Durduleano hăi, Mai bine-mi periau doi boi Ș-o sută cinci zeci de oi Și cinci mii șaizeci de miei, Șapte scroafe cu purcei. 66 Und-te duci tu, copiliță, Numa-n fustă și-n polcuță? - La grădina cu trei nuci Să dau apă la viței, Gurița la doi ciocoi, Să dau apă la cârlani, Gurița la doi primari, Să dau iarbă la juncani, Gurița la doi ciobani. 157 {EminescuOpVI
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
frumos Tot îi cade frunza jos. 231 Măi ciobane de la oi, Măi ciobane măi, 239 {EminescuOpVI 240} Tu n-ai grijă nici nevoi, Măi ciobane măi. Tu cânți noaptea din cimpoi Cu oițele-napoi: - Dragi îmi sunt oițele Ca și copilițele; Dragi îmi sunt mioarele Ca și domnișoarele; Dragă mi-i pădurea verde Unde pasul ți se perde, Prin lăstari de iarbă verde; Dragi îmi sunt isvoarele, Luna și cu soarele. {EminescuOpVI 241} Tu n-ai grijă nici nevoi, Măi ciobane
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
se perde, Prin lăstari de iarbă verde; Dragi îmi sunt isvoarele, Luna și cu soarele. {EminescuOpVI 241} Tu n-ai grijă nici nevoi, Măi ciobane măi. Tu cânți noaptea din cimpoi Cu oițele-napoi: - Dragi îmi sunt oițele Ca și copilițele; Dragi îmi sunt mioarele Ca și domnișoarele; Dragă mi-i pădurea verde Unde pasul ți se perde, Prin lăstari de iarbă verde; Dragi îmi sunt isvoarele, Luna și cu soarele. {EminescuOpVI 242} Cu vânt și fără de vânt, Cu crengele la
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]