KorAP: Find »[drukola/base=copulativ & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...3 4 5 ...25 >

615 matches

Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787

Universități Curate", București, 8.VII.2008). Atunci când expectația sus-menționată este satisfăcută efectiv (ca în cazul exemplelor precedente), structurile de acest tip nu reprezintă conversii discursive ale niciunei alte structuri, ele fiind nonmarcate pragmasemantic. Deși teoretic posibilă, conversia unor structuri conectate copulativ prototipic la altele construite cu ajutorul corelativelor în discuție este total inuzuală (în materialul examinat nu am întâlnit niciun exemplu). Faptul s-ar putea explica printr-o caracteristică a corelativului, aceea de a imprima enunțului un caracter indubitabil "închis", prestructurat; or

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
corelativului de mai sus, cea având drept al doilea termen dar și, ar putea însă sta la originea conectorului noncorelativ dar și, care, în ciuda reticențelor în acceptarea sa oficială, domină autoritar scena mediatică în materie de conversie discursivă a structurilor copulative "clasice". 5.2.2.1. Rezultat din asocierea adversativului dar21 (considerat conector interpropozițional, aparența disponibilității sale de a lega constituenți nonpropoziționali fiind dată de elipsă 22) cu și (considerat adverb, dar demonstrându-și în acest caz natura duală, conjuncțională și

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
adversativului dar21 (considerat conector interpropozițional, aparența disponibilității sale de a lega constituenți nonpropoziționali fiind dată de elipsă 22) cu și (considerat adverb, dar demonstrându-și în acest caz natura duală, conjuncțională și/sau adverbială, în funcție de context), dar și funcționează drept copulativ în planul enunțiativ strict (cel al informației factuale), dar ca adversativ în plan metadiscursiv 23. Atare interpretare îi explică prezența neutrală pragmasemantic în contexte ca: (10) "De la ruși vine gazul", dar și scumpirile ("Realitatea TV", 22.VI.2008) (11) Cu

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
cea de a doua - corecția având loc prin asocierea (realizată de și) celor două fapte în aparent contrast. 5.2.2.2. Marcată comunicativ (pragmasemantic) este utilizarea lui dar și în contextele următoare, în care reprezintă conversia discursivă a unui copulativ de tip precum și24, prin introducerea suplimentară a unei sugestii de opoziție între elementele conectate (sugestie permisă, dar nu indusă de contextul lingvistic), și deci de "surpriză" privitoare la asocierea acestora: (15) Câștigătorii au primit diplome, mâncare, jucării, dar și

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
de mai jos, în care, cu oricât spirit cooperant, alocutorul nu poate reconstrui verigile informaționale lipsă care să justifice utilizarea adversativului metadiscursiv, acesta devenind, în asociere cu și (cu valoare clar conjuncțională) și prin desemantizare, o simplă variantă stilistică a copulativului prototipic, cu unicul rol de a rupe monotonia enumerării prin segmentarea și rearticularea enunțului: (29) Moluștele (midiile, stridiile și scoicile de râu) sunt recomandate de nutriționiști pentru sursa importantă de vitamine pe care le oferă. Ele conțin retinol (vitamina A

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
apariție reduse: (38) Până în 12 decembrie, pe aeroportul Kogălniceanu nu vor mai ateriza avioane militare, dar nici civile ("Realitatea TV",27.IX.2007). 5.2.2.6. Desemantizarea și interpretarea sa, de către vorbitori, doar ca un substitut "mai sprinten" al copulativului conduce și la (nu puține) utilizări efectiv aberante, fie din cauză că elementele de coordonat sunt în raport de implicație ori de incluziune materială, ca în (39), fie pentru că fac parte din categorii de naturi diferite, ca în (40), în ambele cazuri

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
adversativ" se datorează atât capacității sale de "dramatizare" a enunțului, cât și caracterului "deschis" din punct de vedere sintactic și semantic pe care îl conferă - caracter adecvat exigențelor discursului mediatic. Acest caracter "deschis" al enunțului rezultant face diferența în raport cu structurile copulative corelative discutate mai sus, a căror utilizare este limitată la situațiile de evidentă adecvare obiectivă. Cu toate acestea, sporadic, dar și își transgresează vocația solitară și intră ad hoc în corelații, de multe ori deviante în raport cu norma: (41) Patriarhia a

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
puțin pe lângă aur atât în finala pe echipe, unde s-a resimțit absența liderului Marian Drăgulescu, dar și în cea de la sol [...] ("Ziua", 12.V.2008). 6. Putem conchide, sintetizând cele de mai sus, că limbajul mediatic preferă conversia structurilor copulative neutrale (simțite ca "plate", neaducătoare de rating) către construcții marcate pragmasemantic, de două tipuri: disjunctive (care dinamizează discursul prin atragerea destinatarului într-o colaborare fictivă cu emițătorul în "descoperirea" activă a elementelor pentru care o anume informație este valabilă) și

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
eventual contesta ca afirmație adevărată, fără a-i contesta însă dreptul de a fi formulat), o frază ca: (5) Dacă ești prost, și fudul, și obraznic, reușești sigur în viață. 2.2. Subordonatele condiționale introduse prin dacă pot fi coordonate copulativ, prin juxtapunere sau joncțiune. Coordonarea copulativă (cu și conjuncțional sau prin juxtapoziție) impune interpretarea condiționalelor coordonate drept o condiție cumulativă pentru realizarea principalei; conectorul poate fi omis de la a doua ocurență în sus: (6) Dacă mă rogi, (și)(dacă) am

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
a-i contesta însă dreptul de a fi formulat), o frază ca: (5) Dacă ești prost, și fudul, și obraznic, reușești sigur în viață. 2.2. Subordonatele condiționale introduse prin dacă pot fi coordonate copulativ, prin juxtapunere sau joncțiune. Coordonarea copulativă (cu și conjuncțional sau prin juxtapoziție) impune interpretarea condiționalelor coordonate drept o condiție cumulativă pentru realizarea principalei; conectorul poate fi omis de la a doua ocurență în sus: (6) Dacă mă rogi, (și)(dacă) am timp, (și)(dacă) nu intervine altceva

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
pe dracu-n patru, pe mine nu mă mai prinde să-l ajut (17) Ducă-se și la Papa de la Roma, ce vrea ea tot nu se poate/Să se ducă .... În această poziție se poate afla verbul a fi copulativ: (18) (să) Fie el și împăratul, nimeni nu o să accepte așa o prostie (19) (să) Fie cum o fi, eu nu mă mai zbat, structuri care fac tranziția către statutul de (semi)conector al formei fie - în coordonarea disjunctivă sau

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
deja noi metisaje de tipul chit că ... sau (nu), deși ... sau (nu) (vezi infra, 4.3.2). 4.3.1. În cazul lui fie că ... sau este vorba de o contaminare între valoarea concesivă a lui fie (de proveniență verbală copulativă) - caz în care acesta poate fi supraordonat unui constituent solidar cu structură internă disjunctivă (ca în (34)) - și valoarea de operator (corelativ) al disjuncției stricte (ca în (35)): (34) Trebuie să învățăm odată că legea e aceeași pentru oricine, fie

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
sau (unde fie este urmat obligatoriu de subiectul propoziției, eventual cu expresie ) drept CI depinde de natura semantică a elementelor supuse disjuncției: în (67) - (69), acestea epuizează lista condiționărilor posibile ale regentei, drept care valoarea concesivă a lui fie (conjunctivul verbului copulativ) se pierde în favoarea celei de "operator al indiferenței", corelativ cu sau. Dacă, în schimb, ca în (70), elementele disjunse sunt subsumate unei aceleiași circumstanțe generice ("are calități remarcabile"), de natură să împiedice, prezumtiv, realizarea situației din regentă, avem de a

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
că este vorba de traduceri din alte limbi (Marius Daniel Popescu, scriitor, interviu în "Cotidianul", 26.03.2008). În (89), disjuncția este prezentă, dar este dominată global de operatorul concesiv (hibridizat formal); același lucru se petrece în (90) cu și copulativ: (89) Viața ca minoritate e foarte dură, chiar că ești în Canada sau în America (Toni Grecu, "Garantat 100%", TVR1/TVR Cultural, 2008) (90) După părerea mea băieți buni și băieți răi sunt peste tot, fie că discutăm de judecători

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
în uz a fiecăreia dintre expresiile CI identificate, o frecvență globală foarte ridicată a recursului la acest tip de circumstanțial, în defavoarea altor soluții sintactice, echivalente semantic (atât ... cât și; și... și, nu numai... ci și, ori pur și simplu enumerarea copulativă a condițiilor de realizare a situației descrise în regentă, sau - și mai simplu și mai economic - renunțarea la circumstanțierea regentei). O posibilă explicație ar consta în caracterul pragmatic marcat al CI: a exprima "indiferența" unui eveniment/unei stări în raport cu o

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
accepta corelativul nu numai..., dar și (Avram 1997 îl condamnă explicit; poziția din GALR 2008 este echivocă), dar uzul pare a-l consacra; o probă indirectă a tendinței ar putea fi generalizarea lui dar și (necorelativ) la închiderea unor lanțuri copulative, care s-ar explica parțial prin reducția structurii binare. 21 Vezi Zafiu (2005), pentru o analiză complexă a adversativelor românești. 22 Cf. GALR I: 640. 23 Cf. Gorăscu (1983). 24 Precum și are un rol suplimentar față de și în structurarea sintactico-discursivă

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
21 Vezi Zafiu (2005), pentru o analiză complexă a adversativelor românești. 22 Cf. GALR I: 640. 23 Cf. Gorăscu (1983). 24 Precum și are un rol suplimentar față de și în structurarea sintactico-discursivă a enunțului: segmentează șirul de elemente aflate în raport copulativ și emfatizează caracterul deschis (până în acel punct) al enumerării. 1 Toate tipurile de conectare/conectori antrenate în procesele luate în discuție sunt din familia conectivității logico-semantice (prin conectori al căror semantism esențial constă în stabilirea unor raporturi logice între elementele

[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818

precedat de o prepoziție - și chiar de prepoziția de (fenomenul însă nu este deloc nou). 2.3. Utilizarea "enumerativă" (de exemplificare) Foarte des, alde precedă primul element dintr-o enumerare, dintr-o serie de nominale (mai ales nume proprii) coordonate (copulativ sau disjunctiv). Astfel, deși asociat formal cu un singur nominal, alde participă la o construcție cu sens generalizat, nedefinit și deschis; seriile coordonate realizează de obicei acordul la plural, ceea ce întărește ideea de valoare tipologică ("unii ca..."): Dar, în marșul

[Corola-publishinghouse/Science/85032_a_85818]
Corola-publishinghouse/Science/319_a_622

mata. VERBUL 1) DEFINIȚIE Partea de vorbire flexibilă care exprimă acțiunea (a învăța) sau starea (a tăcea) se numește verb. 2) VERBELE POT FI: a) PREDICATIVE când pot exprima singure predicatul, formând predicat verbal fă desena, a veni); b) NEPREDICATIVE: copulative (fac legătura între subiect și numele predicativ): Anda este o fetiță cuminte. Ion a ajuns inginer. Ea pare tristă (a fi. a deveni, a se face, a aiunge) c) AJUTĂTOARE (auxiliare) aiuta la formarea unor timpuri: Ei au plecat. Noi

COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
unui verb: Cu drag își aduc aminte de vacanță. (Cu drag își amintesc de vacanță) b) Poate fi neexprimat Cu cine plec? Cu Maria, (Plec cu Maria) B ) PREDICATUL NOMINAL: exprimă o caracteristică a subi eetului; este format din verbul copulativ și numele predicativ; cel mai frecvent verb copulativ este "a fi" (dacă nu are înțeles de sine stătător însemnând "a exista", "a se află", "a se petrece": Era pe la începutul verii etc.); alte verbe copulative : a deveni (a ajunge ,a

COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
vacanță. (Cu drag își amintesc de vacanță) b) Poate fi neexprimat Cu cine plec? Cu Maria, (Plec cu Maria) B ) PREDICATUL NOMINAL: exprimă o caracteristică a subi eetului; este format din verbul copulativ și numele predicativ; cel mai frecvent verb copulativ este "a fi" (dacă nu are înțeles de sine stătător însemnând "a exista", "a se află", "a se petrece": Era pe la începutul verii etc.); alte verbe copulative : a deveni (a ajunge ,a se face ,a ieși tot cu sensul de

COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
eetului; este format din verbul copulativ și numele predicativ; cel mai frecvent verb copulativ este "a fi" (dacă nu are înțeles de sine stătător însemnând "a exista", "a se află", "a se petrece": Era pe la începutul verii etc.); alte verbe copulative : a deveni (a ajunge ,a se face ,a ieși tot cu sensul de a deveni), a însemna, a părea, a rămâne; Numele predicat iv arată caracteristică subiectului și poate fi exprimat prin: adjectiv : MaruI este acru ; substantiv: Ana este elevă

COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
al primului; verb: Datoria mea este de a învăța; alte părți de vorbire: "E ușor a scrie versuri" (Mihai Errinescu); E vai de e l! 5) Predicatul poate sta oriunde în propoziție. ACORDUL PREDICATULUI CU SUBIECTUL Predicatul verbal și verbul copulativ se acordă cu subiectul în persoana și număr. Între subiect și predicat nu se pune virgulă. SUBIECTUL 1) DEFINIȚIE Partea principala de propoziție care arată cine face acțiunea exprimată de predicat sau cine are o caracteristică exprimată de acesta se

COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
crea comunicări stereotipe, lipsite de nuanțe și originalitate. De aceea consider că elevii trebuie să învețe și: propoziția poate fi eliptica de predicat; predicatul poate fi exprimat și prin locuțiuni verbale sau alte părți de vorbire (interjecția); noțiunea de verb copulativ; noțiunea de subiect inclus și subînțeles; unele propoziții nu pot avea subiect; să deosebească substantivele din vocativ de cele din nominativ; noțiunile de atribut adjectival și atribut substantival; complementul exprimat prin adverb; noțiunile de părți de vorbire flexibile și neflexibile

COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]
multe dulciuri. Aromele cele mai îmbietoare sunt ale caiselor. Acestea sunt caisele îngrijite de noi. 7. Pot fi alcătuite propoziții în care verbul a ajunge - la timpul trecut, persoana a IlI-a singular să fie predicat verbal și respectiv verb copulativ? Exemplificați. 8. Transforma propozițiile de mai jos, după caz, în propoziții simple sau dezvoltate: Ninge afară. Mingea era roșie cu buline. Iarnă, primăvara, vara și toamnă sunt anotimpuri. Tuna. 9. Scrie adjectivele care aparțin aceleiași familii lexicale că și următoarele

COMUNICAREA CORECTĂ ŞI EFICIENTĂ ÎN CICLUL PRIMAR by ARINA CRISTINA OPREA [Corola-publishinghouse/Science/319_a_622]