298 matches
-
sunt decât preluări și reminiscente din scripturi, adaptate în aceeași măsură ca și legendele profetice care apar în Coran. Multe transmit cu fermitate teamă de Dumnezeu și de judecata lui, care se găsește la temelia oricărei asceze adevărate. Alte pasaje coranice subliniază superioritatea intenției în viața morală și religioasă. Aceste texte considerate de credincios ca inspirate, texte pe care le recita și la care meditează cu smerenie, puteau conduce la încercări de interiorizare, puteau eleva treptat- așa cum vom vedea în cazul
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
pentru ritualul tawaf care constă în înconjurarea Kaabei de 7 ori, în sensul contrar acelor de ceasornic. În această curte se mai află două monumente sacre: piatra lui Ibrahim (în arabă: maqăm Ibrăhīm), o piatră asociată în Islam cu descrierea coranică a reconstrucției Ka'bei de către Ibrahim și Ismael și sfântul izvor Zamzam. În imediata apropiere se află două dealuri între care pelerinii trebuie să alerge sau să meargă, conform ritualului cunoscut sub numele de saʿy. Astăzi, structura moscheii acoperă o
Moscheea Sfântă din Mecca () [Corola-website/Science/328511_a_329840]
-
la o vârstă foarte fragedă și a avut peste 90 de profesori, printre care și trei femei. Printre cei care l-au educat în spiritul tradițiilor islamice se numără Abu al-Sa’adat al al-Mutawakkili și Ibn al-Husayn. În ceea ce privește învățăturile coranice, printre educatorii lui al-Jawazi s-au numărat Abu al-Karam al-Hashimi și Abu Muhammad al-Muqri’. În domeniul jurisprudenței islamice, al-Jawzi a studiat timp de câțiva ani alături de una din figurile cele mai relevante ale curentului hanbalit, Ibn al-Zaghuni. După moartea profesorului
Ibn al-Jawzi () [Corola-website/Science/331933_a_333262]
-
Coranul are același statut ca și în islamul majoritar, ca de cuvânt al lui Dumnezeu . Deși tradițiilor profetice (ḥadīṯ) li se acordă respect, musulmanii din afara comunității Ahmadiyya sunt acuzați că dau prea mare crezare unor tradiții incerte, chiar în detrimentul autorității coranice . Mirză Ġulăm Aḥmad reprezintă, pentru Ahmadiyya, Mesia și Mahdi, lucru profețit din tradițiile lui Muhammad. Acest lucru contrazice concepția majoritară șiită , cât și pe cea sunită . O altă diferență majoră reprezintă acceptarea unor texte sacre și a unor tradiții religioase
Ahmadiyya () [Corola-website/Science/333605_a_334934]
-
cea de-a cincea parte din comori sau din pradă, cele cinci generații necesare răzbunării tribale, cele cinci cămile pentru diya, cele cinci takbir sau formule de rugăciune: Mare este Allah!, cei cinci martori ai Mubahalei (pactul), cele cinci chei coranice ale misterului (Coran 6, 59; 31, 34), precum și cele cinci degete ale mîinii Fatimei" Chevalier consideră că ochiul, ca simbol, trebuie discutat în cele trei aspecte ale sale, pe care le denumește “ochi fizic”, “ochi frontal” și “ochiul inimii”. În timp ce
Hamsa () [Corola-website/Science/329026_a_330355]
-
obișnuite. Sfințenia locului pretinde interdicția tăierii de pomi. Din acest motiv pe Muntele Templului se află câțiva din copacii cei mai vechi din Palestina-Israel, mai ales măslini, chiparoși și sâmbovine. Sfințenia locului este legată în mare măsură de versetul (aya) coranic 1 din surata 17 Al Isra: În rândurile învățaților musulmani s-a cristalizat devreme opinia că moscheea îndepărtată era pe locul pe Muntele Templului unde Omar Ibn Al Khattab a construit o moschee de lemn, cunoscută sub numele de "Masdjid
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
de Coran în contextul călătoriei nocturne, se referea desigur la un loc de cult sau de închinăciune. Denumirea „Moscheea cea indepartată” poate avea explicații diverse, și identificarea ei cu Muntele Templului nu poate fi dedusă in mod explicit din textul coranic. Muntele Templului a fost identificat de musulmani cu Al Aqsa datorită semnului de egalitate pus în scrierile tradiției între Moscheea îndepartată și "Beit al Muqades" din „Ilia”,adică Templul din Ierusalim. Ierusalimul a fost pentru prima dată relevant pentru islam
Muntele Templului () [Corola-website/Science/325011_a_326340]
-
arabilor din Mecca, prin care au modificat distribuția lunilor interzise într-un anumit an, fără să implice o manipulare a calendarului. Această interpretare este susținută de către istorici și lexicografi arabi, cum ar fi Ibn Hisham, Ibn Manzursi corpusul de exegeza coranica. De asemenea, este confirmat de o veche inscripție sabeeană, în care un ritual religios a fost "amânat" din cauza războiului. Conform contextului acestei inscripții, verbul nsʾ(ن س ء ) nu are nimic de-a face cu intercalarea, ci numai cu mișcarea
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
nsʾ(ن س ء ) nu are nimic de-a face cu intercalarea, ci numai cu mișcarea evenimentelor religioase în cadrul calendarului în sine. Similaritatea dintre conceptul religios al aceastei inscripții antice și Coran sugerează că amânarea non-calendaristică este, de asemenea, sensul coranic al lui nasiʾ. Astfel, Enciclopedia Islamului concluzionează că "Sistemul arab de [ nași ʾ ] doar muta pelerinajul și târgurile asociate cu acestă în apropiere de Mecca într-un sezon adecvat al anului. Nu a fost destinat pentru a stabili un calendar
Calendarul islamic () [Corola-website/Science/331941_a_333270]
-
după înfrângerea lui Muhammad bin Mardaniș și ocuparea cetății Murcia de către armata distastiei almohade ("al-muwahhiduna", 1130-1269, cu capitala la Marrakech), familia sa se mută la Sevilla unde Ibn 'Arabi, în vârstă de opt ani, își începe studiile. Învață Coranul, exegeza coranică, tradiția profetică, gramatica arabă, jurisprudența islamică și retorica. După terminarea studiilor, va lucra pe post secretar pe lângă conducătorii Sevilliei. În 1179, după primele sale viziuni mistice, tatăl său îl duce la celebrul Ibn Rușd (Averroes), pe atunci "cadiu" al Cordobei
Ibn Arabi () [Corola-website/Science/313913_a_315242]
-
de Dragoste 95. Al-Walii/Oblăduitorul/Ocrotitorul 96. Al-Wehaab/Dăruitorul/Cel Darnic 97. Al-Wekiil/Apărătorul/Ocrotitorul 98. Al-Witr/Imparul 99. Adh-Dhaahir/Cel de deasupra tuturor/Văzutul În islam, numele (sau oricare dintre numele) lui Dumnezeu trebuie să fie respectate. În versetele coranice sunt multe referiri despre faptul că adevărații credincioși tratează numele Domnului cu cea mai profundă considerație (spre exemplu a se vedea 33/35, 57/16, 59/21, 7/180, 17/107, 17/109, 2/45, 21/90, 23/2 ). Pe
Cele 99 de nume ale lui Allah () [Corola-website/Science/309535_a_310864]
-
împotriva necredincioșilor. Și întrucât scopul său este mai degrabă religios decât politic, obiectivul nu poate fi realizat. Frăția Musulmană n-a reușit nici măcar să schimbe ordinea politică a Egiptului, fără a mai vorbi de instituirea sa ca model de guvernare coranică de-a lungul și de-a latul lumii islamice. Acolo unde islamiștii reușesc să cucerească puterea — ca în Iran, Sudan și Afganistan — rezultatul nu este domnia păcii și evlaviei făgăduită de Profet, ci crimă și persecuție la o scară egalată
Islamism () [Corola-website/Science/324893_a_326222]
-
desfășoare pelerinajul (ḥağğ). În perioada preislamică zeitățile constituiau modele pentru societatea vremii. Zeitățile care ar sta la baza arhetipului preislamic, sunt Al-Manăt, Al ‘Uzza și Al-Lat. Al-Manăt era zeița destinului al cărei cult datează dintr-o etapă anterioară vieții religioase coranice. Principalul ei sanctuar se află la Qudayd, pe drumul dintre Mecca și Yaṯrib (ulterior Medina)și constă într-o piatră neagră așezată în poziție verticală în regiunea muntelui al-Musallal. Tribul Qurays o venera până ce Muḥammad în anul 8 H. își
Simboluri în islam () [Corola-website/Science/329364_a_330693]
-
Multe dintre versetele revelate la Medina pot fi interpretate ca un răspuns divin la o anumită problemă a comunității musulmane din acest oraș, așa cum a descris-o profetul în meditațiile și rugăciunile sale către Dumnezeu. Aceste răspunsuri divine sunt fundamentele coranice prin care este și în zilele noastre definit comportamentul cotidian al vastei societăți islamice, în totalitatea sa. Toate obiceiurile specifice civilizației islamice au fost create în climatul de libertate din Medina. Aici profetul a construit prima moschee, unde a trăit
Umma () [Corola-website/Science/328994_a_330323]
-
conținutului acestuia, lucru cu atât mai dificil în contextul unor evoluții socio-politice diferite de cele care au văzut născându-se ideea de națiune. Termenul cu care a fost echivalată națiunea în limba arabă este "umma", echivalență contestată, dată fiind întrebuințarea coranică a termenului. În sens coranic, "umma" reprezintă o realitate spirituală, iar traducerea cea mai apropiată ar fi aceea de comunitate. În condițiile în care nu s-ar găsi un alt termen în limba arabă prin care să se poată echivala
Umma () [Corola-website/Science/328994_a_330323]
-
mai dificil în contextul unor evoluții socio-politice diferite de cele care au văzut născându-se ideea de națiune. Termenul cu care a fost echivalată națiunea în limba arabă este "umma", echivalență contestată, dată fiind întrebuințarea coranică a termenului. În sens coranic, "umma" reprezintă o realitate spirituală, iar traducerea cea mai apropiată ar fi aceea de comunitate. În condițiile în care nu s-ar găsi un alt termen în limba arabă prin care să se poată echivala cuvântul națiune, s-ar putea
Umma () [Corola-website/Science/328994_a_330323]
-
de înțelegere și, ulterior, de echivalare a termenului. Contextualizarea geografică a "ummei" islamice a stat la baza împărțirii lumii în casa păcii, a islamului "dăr al-islăm" și casa războiului "dăr al-ḥarb", asociind teritorii unei comunități care se voia, conform principiilor coranice, de natură spirituală. Ideea unei reprezentări teritoriale pentru comunitatea islamică este prezentă și în studiile orientalistului Louis Gardet, care găsește trei expresii sinonime pentru "al-umma al-islămiyya" ("comunitatea islamică"): "dăr al-islăm" ("casa islamului"), "ğamă'at al-mu'minīna" ("totalitatea credincioșilor") și "dăr
Umma () [Corola-website/Science/328994_a_330323]
-
în urma săpăturilor găsește un cufăr din marmură pe care scria: „Acest mormânt este al lui Saltuk Bay Seyyid Mehemmed Gazi‟. Sultanul Baiazid poruncește construirea deasupra acestui cufăr a unui mausoleu cu cupolă, urmată de construirea unui han, a unei școli coranice, a unui caravanserai, a unui bazar și a unei cantine pentru săraci. În noaptea în care sultanul Baiazid și vizirul său, Kara Șamseddin aveau să plece la drum, Sarı Saltuk le apare din nou în vis. Acesta din urmă le
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
stat. A trecut Dunărea pe la vadul Isaccei, ultimul vad de trecere a Dunării înainte de Tulcea, cu circa 40.000 de războinici. Și-a stabilit capitala la Isaccea și și-a bătut propria monedă, care avea pe o parte o inscripție coranică, în alfabet arab, semn al apartenenței lui Noghay la Islam (Hoarda de Aur adoptase oficial Islamul ca religie de stat pe la 1257, în timpul lui Berke-Han, cel care a mutat capitala Hoardei de la Saray, la Berke-Saray, tot pe Volga inferioară, dar
Isaccea () [Corola-website/Science/296918_a_298247]
-
unde au trăit vreme de un secol, pentru că în ultimul sfert al secolului al XVIII-lea să se stabilească la Zaghuan, si apoi la Tunis, pe teritoriul Tunisiei. Bunicul din partea tatei, sheikh Mokhtar Meddeb, a fost profesor (mudarris) de lectură coranica ("’ilm al-qira’at") la Zitouna, iar tatăl scriitorului, sheikhul Mustafa Meddeb, doctor al islamului ('alim), a fost tot acolo profesor de drept islamic ("usûl al-fiqh"), iar în anii 1930 a fost cunoscut că poet inspirat de grupul cairot Apollo. a
Abdelwahab Meddeb () [Corola-website/Science/324604_a_325933]
-
uriașă dedicate jumătate-cupole și mai mici cupole. De multe ori, moschei de tip Otoman fac parte din complexe de mari dimensiuni. Se poate detecta o influenta Bizantina ( hagia Sophia , în special). O madrasa este de obicei considerată ca o școală coranică; totuși, este în principal un loc unde se studiază dreptul. Desigur, acest lucru este bazat pe Sharia, legea islamică cum este ea explicată în Coran, dar în lumea islamică, este necesar să înțelegem că Coranul reglementează cele mai multe aspecte ale vieții
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
conținutul și însemnătatea femeii în Coran, ca „model” și „imagine, au variat în funcție de interpretările culturale formulate de-a lungul timpului. Chiar și cei mai mari interpreți ai literaturii, din trecut și pană în prezent, au recunoscut dimensiunea simbolică a mesajului coranic despre figura sacră a femeii în trecut. Chiar Coranul „a stabilit” unele femei drept „modele”. Medinită, 176 de versete, pogorâtă după Cea pusă la încercare Această sură s-a numit "Femeile" deoarece, foarte multe pasaje ale acesteia fac referire la
Condiția femeii în islam () [Corola-website/Science/329070_a_330399]
-
atât femeilor, cât și bărbaților, iar femeile vor trebui să plătească pentru acțiunile imorale la Ziua Judecății. Cu toate acestea însă, există anumite versete care dovedesc inferioritatea juridică a femeilor. Partea unei surori reprezintă jumătate din partea fraților ei, conform legilor coranice întrucât se presupune că o va întreține soțul. Un soț poate pedepsi aspru, din punct de vedere fizic, o soție recalcitrantă sau nesupusă, ca măsură ultimă în cazul în care orice altă metodă a eșuat. În anumite proceduri juridice, mărturia
Condiția femeii în islam () [Corola-website/Science/329070_a_330399]
-
ține de modernism. Conform moderniștilor, Coranul a fost revelat la un anumit moment și într-un context social specific. Scopul lor este de reinterpreta aceste prevederi în cheie modernistă. Dificultatea cu care se confruntă moderniștii este că dacă iau textul coranic ca atare, fără a-l interpreta astfel încât să se conformeze tendințelor și modelor sociale actuale, sunt adesea mai aproape de înțelesul și scopul său original. Spre exemplu, versetele care permit poligamia impun ca fiecare soție să fie tratată egal. Tradiționaliștii interpretează
Condiția femeii în islam () [Corola-website/Science/329070_a_330399]
-
poate aștepta ca un bărbat să fie egal implicat emoțional față de toate soțiile sale, poligamia este efectiv eliminată. Argumente similare sunt folosite de moderniști pentru raționalizarea pedepselor aplicate soțiilor necredincioase sau indivizilor acuzați de activitate sexuală interzisă ("zina"). Conform prevederilor coranice, delictul de zina trebuie atestat de patru bărbați adulți independenți martori la act. Deoarece, prin natura lucrurilor, o asemenea prevedere este practic imposibil de îndeplinit, potrivit acestui argument, decența sexuală este, în principiu, satisfăcută, în vreme ce este evitată asprimea socială nedorită
Condiția femeii în islam () [Corola-website/Science/329070_a_330399]