128 matches
-
anul 1894, în districtul Cernăuți urban din cele 15 școli primare existente 12 aveau că limba de predare română (o școală - numai română, 11 - română alături de cea germană, ruteana sau poloneză), iar școlile din Bănila Moldoveneasca, Broscăuții Noi, Broscăuții Vechi, Corcești și Davideni din districtul Storojineț aveau că limba de predare română . După Unirea Bucovinei cu România la 28 noiembrie 1918, sătul Bănila pe Siret a făcut parte din componența României, în Plasă Flondoreni a județului Storojineț. Pe atunci, majoritatea populației
Bănila pe Siret, Storojineț () [Corola-website/Science/315525_a_316854]
-
ascuns în vârste, deci: cine să se mai răscoale... și plugul de demagogie s-a pus să are peste Țară. de-atunci ne plouă doar blesteme, de-atunci e viața mult amară. pământul doare precum dorul. în doină s-au corcit cantate. golanii se zidesc în bronzuri. destinul nostru ne tot bate. rupem răstimpi din calendare iar casele ni-s pușcărie. visăm Hristoși căzuți din ceruri să vină să ne reînvie. ca vulpile ce-mpușcă vulturi prin iernile de vis meschine
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Poezii () [Corola-journal/Imaginative/87_a_63]
-
bun cal arab a lui Ali cu jumătate de ceas. În structura capului caii arabi și cei englezi sunt ușori și eleganți, spre deosebire de cei finlandeji și daneji. Din vremea migrațiunii popoarelor rasele de cai s-au amestecat și s-au corcit. Caii poloneji sunt mici, cei din Ucraina și cei căzăcești sunt foarte răbdători, deși neînsamnați. Corcirea cailor să-ntîmplă cu măgari, zebra, ba chiar cu cerbii. Mulul asemănător cu caii se trage din măgar și iapă, catârul din armăsar și măgărița
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
curaj al acestor venetici se va fi adaptat caracterului inimos al nației românești și abia strănepoții Caradalelor vor putea fi români. Caradalele actuale, chiar să vrea, nu pot să fie români, precum din salcie, oricât ne-am sili, nu putem corci stejar. Lupta Moldovei contra numiților munteni nu este deci îndreptată în contra elementelor istorice ale Țării Românești, ci în contra celor neistorice. E o luptă comună, la care tot neamul românesc ia parte în mod instinctiv, cucerind bucată cu bucată bunurile lui
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
CONSTANTINESCU, SILVIU, Limba română. Clasele VI-VIII. Rezolvarea exercițiilor de vocabular, fonetică și gramatică din manual. București, Niculescu, 1998, 255 p. [57] CONSTANTINESCU-DOBRIDOR, GHEORGHE, Sintaxa limbii române. Ediția a 2-a revăzută și adăugită. București, EȘ, 1998, 144 p. [58] CORCEA, ANA, Sinteze și comentarii literare pentru bacalaureat. - Ediția a 2-a revăzută și adăugită. Timișoara, Eubeea, 1998, 232 p. Conține bibliografie. [59] COSTACHE, ADRIAN, O olimpiadă natională (de limba și literatura română) și... mai multe inerții. RLib, nr. 2455, 25
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
23] COLUMBAN, MONICA, Analiza unității: dramaturgia din manualele de limba și literatura română pentru clasa a XI-a, Revista Perspective, nr.1, 2001, [Cluj], p.2-9. [24] CONSTANTINESCU-DOBRIDOR, GHEORGHE; Gramatica limbii române, Editura Didactică și Pedagogică R.A., București, 2001. [25] CORCEA, ANA, Comentarii literare pentru bacalaureat 2001/2002: proba orală. Timișoara, Mirton, 2001, 194 p. [26] CRĂCIUN, CORNELIU, Dicționar de termeni literari, Deva, Editura Emia, 2001. [27] CRĂCIUN, CORNELIU, Metodica predării limbii române în învățământul primar. Deva, Emia, 2001, 208 p
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
ale speciei: enunță câteva opinii despre geneza și importanța proverbelor, discută amănunțit diferite modalități de clasificare. Culegerea sa, rezultat al unei strădanii de peste douăzeci de ani, realizată și cu ajutorul a numeroși colaboratori, printre care folcloriștii Teodor Bălășel, Mihail Canianu, Avram Corcea, Mihai Lupescu, Petre Danilescu, Artur Gorovei, Th. D. Speranția, Gheorghe V. Madan, Nicolae Mateescu, Elena Sevastos, Simion T. Kirileanu, Al. Vasiliu ș.a., a izvorât din dorința de a pune în lumină frumusețea și bogăția limbii române și este considerată una
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290704_a_292033]
-
vremea de calm meteo centrat pe regiunea lui, omul-literatură epuizat în cîteva minute, ce face restul zilei? a treia oară gîza, nu poate fi aceeași! prin reinterpretare pămîntul și nădejdea fac un efort final cu mine, sare cu piper javra corcită cu lup alsacian, părul stăpînului la fel, știrb, frumoșii nebuni ai marilor orașe, picioarele telescopice, pantalonii și scurta de blugi, cum blasfemiază Cezar Ivănescu, Eminescu-i Dumnezău / Iar eu mi-s profetul său! soare pe cracii șinelor ramificate, fug necurmat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
puținele culegeri de balade întocmite metodic la acea vreme. SCRIERI: Mijloace de înaintare, Budapesta, 1904. Culegeri: Balade poporale, Caransebeș,1899. Repere bibliografice: Gh. T. Niculescu-Varone, Folkloriștii români, „Izvorașul”, 1940, 2; Bârlea, Ist. folc., 306-307; I. Bălan, Un folclorist bănățean: Avram Corcea, în Actele simpozionului dedicat reciprocităților iugoslavo-române în domeniul literaturii populare, Pancevo, 1974, 103-112; Dicț. lit. 1900, 216. L.Bd.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286414_a_287743]
-
și-i mereu cu cinci pași Înaintea noastră. Ca și cum el ne-ar duce pe noi, nicidecum noi pe el. Toată vara a alergat pe nisip cu coșul de floricele În spinare și-i și mai tinerel decât noi, trăpașu’ ăsta corcit de văr-miu. Numai să-i arzi un bici pe cur și s-ar duce de nu l-ai mai vedea În două minute. Încetinește doar ca să tragă cu urechea la ce-mi spune Andrei, dar pentru ăsta Laur nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
care 3200 sunt alegători, și ca Mihalcea, acest sat conștient de menirea sa națională, care a închis cu puterea școala ruteană de acolo, fiindcă i se refuzase în curs de mai mulți ani deschiderea unei școli românești, apoi Chicera, Camenca, Corcești, Sadova Abia și câștigatele comune Broscăuții-noi, Volcineț ș.a. - se întreba Gazeta mazililor și răzeșilor în apelul său adresat poporului român în 13 iunie 1911, în preajma alegerilor de atunci. Gazeta mazililor și răzeșilor bucovineni nr.12 din 25 mai 1911 informa
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
informatorii șefului Prefecturii de poliție că sosise momentul corectării greșelii României de a nu fi acceptat, în 1928, "brațul păcii" întins de Ungaria (?). După aprecierea respectivului, numai românii transilvani erau de rasă pură, ei erau românii adevărați, în timp ce regățenii erau corciți. Conform cuvintelor acestuia, mișcarea nyilașistă "crea, în contextul unui partid legal, de dreapta, posibilitatea exprimării cât mai eficiente a voinței noastre naționale"63. De remarcat, în același timp că, în perioada respectivă, din conducerea organizației locale de partid făceau parte
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
La T. a existat, din primii ani de apariție, un interes constant pentru literatura populară. Răspunzând apelurilor redacției, au trimis folclor cules din toate zonele Transilvaniei foarte mulți preoți și învățători, printre care V. Berbecaru, I. Berescu, I. Berghea, Avram Corcea, Iuliu T. Mera, I. Moța, C. Pepa, Grigore Sima al lui Ion, I. Trâmbițoniu, cărora li se alătură și Jan Urban Jarník. Cu povești, balade, doine și cu articole de îndrumare a colaborat I. Pop-Reteganul. Gazeta a fost și unul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
1888; I. G. Bibicescu, Poezii populare din Transilvania, București, 1893; Gh. Cătană, Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895; C. Rădulescu-Codin, Din Muscel, cântece poporane, I, București, 1896; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folcloristice, I, partea I-II, București, 1900; Enea Hodoș, Poezii poporale din Bănat, vol. II: Balade, Sibiu, 1906; Tit Bud, Poezii populare din Maramureș, București, 1908; C. N. Mateescu, Balade, pref. N.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
cum îi convenea lui. Dar nici asta n-ar fi ceva de imputat. Ceva grav și ireparabil. Nici vorbă. Un roman tezist, bătut în cap. Asta aș vrea să scriu. Să preiau clișee de la Miorița. Că trăim într-o lume corcită de venetici buimaci și nu mai știm să apreciem oierii curați și colțuroși. Astea ar trebui să fie modelele noastre. Pe bune, nu știu ce ar trebui să scriu. Dar spre un roman din ăsta mărginit ar trebui să mă îndrept. Nu știu cum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
și cu copia! Nu! Nu-i adevărat! o înfruntă cu mândrie Voichița. Adică mint eu?! se dezlănțuie Maria cu ură. Te-ai strecurat hoțește în așternutul bărbatului meu! Și eu sunt aceea care mint?! Ești o stricată! Stirpe de Basarabi corciți cu Mușatini, niște stricați! Te-ai aruncat în partea tătâne-tu preafrumosul cadân al Marelui Sultan! Abia ți-au înmugurit țâțele, dar te pricepi la farmece de zăpăcit bărbații! Viperă, ai mușcat mâna ce te-a ocrotit! Asta ți-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
eroică. Nu e prea clar împotriva cui. Mai exact, lucrul acesta e trecut sub tăcere. În ceea ce îi privește pe milițieni, ei luptă cu infractorii și sunt detectivi desăvârșiți. Unii sunt persoaje recurente precum Căpitanul Apostolescu, un fel de Maigret corcit cu Kojak. Exasperat probabil de clișee, Petre Sălcudeanu recurge la un detectiv de modă veche, moștenit de la vechiul regim, Bunicul. Dar evident că el va colabora cu miliția populară. Între 1945 și 1989 se întinde un ocean de pace și
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
populare din Transilvania, București, 1893, 284-317; Gh. Cătană, Balade poporale din gura poporului bănățean, Brașov, 1895, 108-114, 124-134; C. Rădulescu-Codin, Din Muscel. Cântece poporane, I, București, 1896, 263-267; G. Alexici, Texte din literatura poporană română, I, Budapesta, 1899, 13-22; Avram Corcea, Balade poporale, Caransebeș, 1899, 81-118, 125-131; Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, București, 1900, vol. I, partea I, 106, 261, partea II, 733-734, 1238-1240; Enea Hodoș, Poezii poporale din Banat, vol. II: Balade, Sibiu, 1906, 100-138; Iosif Popovici, Poezii populare române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288493_a_289822]
-
un turn, acela, de cea mai neagră faimă și, totodată, jalnic: al casei (sau al curții) Arnoteanu. Și nu doar întrucât e vorba de-un "soi de turn de scânduri cârpit cu tinichele" (întreg "domeniul" Arnoteanu: o cloaca maxima, acesta, corcită cu un pandemoniu, fiind, de altminteri, o oglindă fără greș și un motiv redus al Curții-vechi, - cea "fără întocmire, fără stil, cu nade, umpluturi" ș. cl., răsfrângere, la rându-i, și vrednică icoană a unei nevrednice istorii); dar, pentru că sălășluieș-te,-ntr-însul
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]
-
știrea-sinteză pusă la dispoziția televiziunilor, prietenul Haralampy a comentat a doua zi exclamativ (dar despre ce nu comentează el ?): -Măi, frate! Parcă-ar fi o reproducere cubisto-suprarealistă, executată de un plastician în stare de beție, după Maja nudă de Goya, corcită cu Girafa în flăcări de Dali, pregătindu-se să înfulece oarece din Farfuria verde și sticla neagră de Picasso... Oribilă arătare! De-o visezi, mori în somn... Mi-am dat seama imediat de efectele “ambroziei de... Bistrița” asupra psiho-logicii lui
Jocuri noi pe o temă veche by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13015_a_14340]
-
Mami-Didi, trei prieteni formidabili: câinele Bob, vrăbiuța Fifi și băiatul din vecini Puiu Savu. I-am pus în ordinea aceasta fiindcă așa au apărut ei și în viața mea, cu Bob în frunte. A fost un mare și adevărat prieten: corcit cu ciobănescul mioritic, câinele nostru era solid, impunător, mândru de datoria pe care și-o făcea ca nimeni altul, aceea de a ne păzi pe bunici și pe mine, deși eu nu apăream la Breaza decât pentru o lună, vara
La Breaza by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/14981_a_16306]
-
și a lui Paolo di Malatesta strâmbară din nas. Cât despre noi doi, povestitorii cu de-a sila, ne spuseră, tot în cor, ca aducem cu Dante și Beatrice. După ce protestarăm viguros, căci nu țineam să fim confundați cu personajele corcite pe care le zămislisem mai în joacă, mai în serios, Cobră le spuse, în încheiere, dar fără a o știrbi în vreun fel, povestea lui Orfeu și a Euridicei. Apoi, în acest final de învinși învingători, am fost lăsați să
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
Yang, o tensiune dintre provocarea lansată mereu de infatigabilul Diavol și răspunsul creator de civilizație pe care-l dă Dumnezeu prin intermediul creației sale, omul. Rolul pe care-l joacă Mr. Nick și Doctor Parnassus, cu figura lui de filosof grec corcit cu un Bodhisattva, sunt generice, în afara timpului. Diavolul îl lasă să câștige o serie de pariuri pe Dr. Parnassus, îi dăruiește nemurirea, apoi i-o ia pentru a-i dărui în schimb dragostea, pe care i-o ia pentru a
Magicianul, Diavolul și ucenicul vrăjitor by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6534_a_7859]
-
din Edward Scissorhands (Edward Mîini-de-foarfecă, 1990) al aceluiași Tim Burton la omul care rade tot, omul brici, Sweeny Todd, posedat de demonul răzbunării. Pentru comparație poate fi util musical-ul Moulin Rouge! (2001) al lui Baz Luhrmann cu stilul glamour corcit cu vodevilul și drama pasională reluînd în cheie musicală mitul lui Orfeu coborît în Infern. Sweeny Todd vine din Infern transfigurat de ură, nu mai rămîne aici decît impresionanta beție de roșu sangvin, expectorat nu de plămînii tuberculoși ai sensibilei
Bărbierul și moartea by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8765_a_10090]
-
România acestui moment e o țară în care se imigrează. Orașele mari au deja rudimente de "cartiere chinezești", de străzi întregi ocupate de etnii din cele mai exotice. Căsătoriile mixte nu mai ridică nici măcar priviri întrebătoare, darmite proteste. Lumea se corcește cu o viteză inimaginabilă, mase întregi de populații se mișcă pe direcții imprevizibile, în funcție de șansele de supraviețuire sau de căpătuire oferite. Trăim o nouă epocă a migrației popoarelor, desfășurată la viteza amețitoare a avioanelor, vapoarelor sau trenurilor ce brăzdează planeta
V-ați gândit să plecați din România? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7446_a_8771]