288 matches
-
ci concurențială. Cum să mai scrii ceva plauzibil despre arcanele masonice ale Baltagului după ce a făcut-o deja, exemplar, Alexandru Paleologu, în Treptele lumii? Iată că, totuși, se poate, chiar dacă numai în chestiuni de detaliu. Problema schimbării onomasticii, care ar corija datele unui destin nefast, e foarte bine tratată în Literatura luciferică printr-un algoritm altminteri evident. Cifra astrală corespunzătoare numelui de botez al lui Nechifor Lipan, Gheorghiță, e, conform lui Cernătescu, șase. (Și mă văd în situația de a-l
Cum grano salis by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5930_a_7255]
-
acesta trimitea la fabula cu musca la arat. Și, dacă e totuși să le dau un sfat tinerilor critici, este să rămână calmi în fața izbucnirilor de mânie a căror țintă sunt din când în când. Exprimă o mentalitate greu de corijat, pentru că e transmisă prin generații. Deci să rămână calmi tinerii critici și să aștepte domolirea de la sine a furtunii. - Ați polemizat cândva cu regretatul Laurențiu Ulici, care afirmase că, dacă nu-si va revizui metodele si instrumentele de lucru, critica
Dimisianu - „Un critic trebuie să iubească literatura...“ by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/6292_a_7617]
-
altereze, în transliterarea latină, textul chirilic original al epopeii. Eugen Pavel, cu o migală care merită semnalată și apreciată cum se cuvine, a reluat lectura, vers cu vers, a manuscrisului versiunii B, aflat în Biblioteca Academiei Române, și a îndreptat versurile „corijate” de Florea Fugariu. De asemenea, a corectat și erorile de lecțiune și transcriere ale edițiilor anterioare, oferindu-ne un text curat și fidel, pe cât este omenește posibil, față de manuscrisul rămas de la autor. O epopee al cărei model poetic - căutat multă
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
a se îmbunătăți lăuntric, Delacroix își socotea jurnalul un martor tăcut al toanelor sale și, astfel, un ajutor în lucrarea sa interioară. „Când ai aflat în tine însuți vreo slăbiciune, în loc s-o ascunzi, restrânge-ți rolul și fii tranșant, corijează-te. Dacă sufletul n-ar avea de combătut decât trupul! Dar și el are înclinații răutăcioase și e nevoie ca o parte, cea mai slabă [a ființei umane], dar cea mai divină, să lupte fără încetare. Toate pasiunile trupești sunt
Un pictor diarist: Eugène Delacroix by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4809_a_6134]
-
voi sub ursa bleagă/ ca un contabil vizitat de-o stea/ ce-i trebuie norvegului norveagă/ și lupului ce-i trebuie cățea”, scria Dinescu într-un poem din Rimbaud negustorul (1985). Pentru ca, în acest Femeile din secolul trecut să se corijeze neinspirat: „de n-o să poți vin eu să ți-l culeg/ din golfulețul dalb și chiar pe bune/ o să-mi înfig harponul de norveg/ în chitul cufundat în goliciune.” (p. 33) Încă un neajuns: tentația libretului. (Probabil încurajată de buna
Amintiri din poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5792_a_7117]
-
spunem, având distribuții asemănătoare). Eroarea însă nu-i atât de vinovată cum pare s-o considere Corina Bernic, iar pentru persistența ei, mă tem că un rol vor fi jucat și cei care, ca specialiști, aveau datoria de a o corija la timp. De pildă, nici măcar acum, odată cu acest florilegiu, datele problemei nu mi se par trasate, cum se zice, „în clar”. Atât în textul de deschidere (aparținându-i lui Ernest Wichner), cât și în cel, deja menționat, care încheie cartea
Grupuri și grupaje by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3291_a_4616]
-
pater-pecavi: „o păstrasem, zici tu, azi o nimicesc cunoscând că nu e demnă de mine - de acuma”. Deci: recunoșteai niște păcate și crezi că e nedemn să le mărturisești. Cu alte cuvinte: nu e demn ca un om să se corijeze. Cu alte cuvinte: recunoști că ce-ai făcut e bine să continui a face aceleași păcate cu conștiința senină. Aceasta e, dragă Liți, mentalitatea omului iremediabil moralmente. A monstrului moral. Noblețea sufletului omenesc stă tocmai în puterea de-a te
Însemnări despre tânărul Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4144_a_5469]
-
ca acestea să nu se mai surpe peste noapte!.. Și astfel, catedrala politicii danubiano-carpatice, devenită catedrala iubirii, și-a înălțat turlele și surlele spre cerul cel senin, consfințind - Catedrala iubirii și a eticii! - un adevărat devotament față de oameni!.. Agamiță Dandanache, corijând din mers imperfecțiunile politicilor electorale, demonstrează în mod irefutabil că doar iubirea fără maluri și valuri poate învinge politica - și doar prin sacrificiul iubirii binome se poate dovedi faptul că Dumnezeu nu este imperfect, cum năzuiseră, pentru o clipă, în
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
minuțioase investigații în arhive și biblioteci publice și particulare, precum și în presa literară și nonliterară de la mijlocul secolului trecut și până astăzi. Astfel de cercetări, extrem de necesare, contribuie la rescrierea biografiei fizice și creatoare, completează profilul unui autentic intelectual și corijează unele inadvertențe încă existente în monografii, dicționare și istorii literare. Omul, ca și creatorul, manifesta, după mărturiile unora dintre contemporanii săi, o anumită parcimonie, specifică ardelenilor, în ceea ce privește intinerariul pe care l-a parcurs într-un timp nu tocmai prielnic artelor
Noi contribuții la bibliografia lui Ion Vlasiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5827_a_7152]
-
descentralizării propus de vicepremierul Liviu Dragnea. El consideră că în urma acestui proces directorii instituțiilor care vor trece în subordinea administrației locale vor fi mult mai aproape de oameni, ceea ce va duce la un sistem "mult mai funcțional și care poate fi corijat". "Descentralizarea cred că este extraordinar de bună. Directorii instituțiilor din subordinea primăriei sau ai regiilor (...), când populația apreciază că este ceva în neregulă, voi ziariștii imediat săriți, îl chemăm pe director aici, este în fața Consiliului Local, dă explicații. În momentul
Mazăre laudă descentralizarea lui Dragnea by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/35012_a_36337]
-
sesizăm noi, constatăm, oricând poți să-l chemi și el răspunde în fața consiliului local, nu mai poate să se ascundă. Este mult mai aproape de oameni. Și tot ce este mult mai aproape de oameni este mult mai funcțional și poate fi corijat", a spus, miercuri, Radu Mazăre, la finalul unei ședințe a Consiliului Local Municipal.
Mazăre laudă descentralizarea lui Dragnea by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/35012_a_36337]
-
ana, Elena Badea Toate partidele parlamentare pot contribui la viitoarea Constituție a României. Propunerile avansate până acum încearcă să corijeze anumite deficiențe ale actualei Legi fundamentale, în timp ce unele chiar încalcă limitele revizuirii Constituției. Multe din amendamentele bizare vin din partea partidului fondat de Dan Diaconescu, PP-DD. Parlamentarii PP-DD doresc, printre altele, ca în noua Constituție să fie stipulat ca foștii președinți
Propunere PP-DD: Iliescu, Constantinescu și Băsescu, senatori pe viață by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38027_a_39352]
-
prezent în sală. De altfel, n-am avut știință, nici atunci, nici mai târziu, despre o asemenea dezbatere. Am aflat de ea abia zilele trecute, din Portrete fără ramă. Rostul acestor precizări de subsol nu e decât cel de a corija o informație eronată. Țin să fiu corect înțeles: nu m-a deranjat și nu m-a bucurat citarea mea aici. Atâta doar că ea nu corespunde realității.
Eleganța, de azi pe mâine by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3756_a_5081]
-
literare la cele sociologice. Pasionat din ce în ce mai mult de situația economică a României, încercînd să descifreze liniile unei evoluții ulterioare, Gherea scrie tratatul Neoiobăgia, sinteză asupra modelului economic și social propriu țării noastre. Plecînd în continuare de la o viziune marxistă, el corijează sensibil teoria atunci cînd o aplică la realitatea României. Aura de străin exotic, purtată la sosirea în țară, i se șterge lui Gherea, salutar și definitiv, pe măsura avansării în noul secol: înrudit acum cu Caragiale, legat strîns de familia
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
dintre prietenele și confidentele sale este și prozatoarea Sandra Cotovu (1898-1987), care a primit îndrumări și lecții de stilistică literară, încă de la debut, de la George Topîrceanu, unicul redactor al revistei Viața Românească, ce selecta, citea cu un gust sigur și corija neglijențe sau erori în exprimare. Epistola ce se publică, acum, de dimensiuni apreciabile, conține o tulburătoare mărturie privitoare la posteritatea lui George Topîrceanu. Confesiunile Otiliei Cazimir, transcrise la doar nouă zile de la moartea lui G. Topîrceanu, deloc subiective, evocă o
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
Nicolae Scurtu Biografia poetului, prozatorului și epistolografului George Topîrceanu (1886-1937) continuă să surprindă prin noi și revelatoare aspecte. Unul dintre acestea este cel de mentor al tinerilor scriitori, cărora le citește manuscrisele cu maximă atenție, le corijează, unde este nevoie, face observații pertinente, le dă sfaturi și le scrie lungi și edificatoare epistole. George Topîrceanu mărturisea căcinci scriitori români îi datorează totul: descoperirea, debutul, în presă și în volum, precum și impunerea lor definitivă în literatura contemporană. După
George Topîrceanu și tinerii săi confrați by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3841_a_5166]
-
Mihai Zamfir La Philippide, monotonia tematică se corijează prin desfășurarea unei palete multicolore de mijloace stilistice, prin introducerea unei fericite dezordini lingvistice, imagistice și prozodice. Tehnica autorului pare desăvârșită încă de la primele poezii. Aur sterp și Stînci fulgerate demonstraseră neobișnuite disponibilități pentru figurile fonetice, legate de prozodie; în
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
în ochiul lunetistului cu pești și stele,/ cu păhăruțul printre ele.// La naiba să punem focul sub mlaștina asta disimulată -/ e frig, e întuneric, m-am îmbătat/ de singura mea evlavie, păhăruțul curat" (La restaurantul Casei Monteoru). Abstracțiunea e așadar corijată prin ironie. Un echilibru al discursului induce unul de ordin moral, tehnica funcționînd precum un calmant. În atari condiții confesiunea autorului n-ar putea fi, în ruptul capului, una nudă, emoțională. Din pudoare sau poate dintr-o internă determinare, ea
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
de gradul lor de prestigiu, a le scruta pe toate părțile, a le împresura cu o textură de obiecții și nu odată a le osîndi în termenii unei, să admitem, legitimități intelectuale. Dl Ciocârlie nu șovăie a-l admonesta și corija pe Pascal, la fiecare pas: ,A nu-ți fi frică de moarte e prejudiciabil, socotește Pascal. El scrie căŤomul care-și petrece atîtea zile și nopți în furie și în disperare pentru că și-a pierdut o funcție sau pentru vreo
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
a îndoielii care subțiază postura contestatară, o pune mereu în dependență de o autocenzură organică, de o slăbiciune de fond. Voindu-se un profesor care corectează cu creionul roșu textul lui Cioran, dl Ciocârlie ajunge în situația de a se corija pe sine. De unde, în locul unei violente exhibări a eului, tonalitatea unei insatisfacții blajine, a unei autoscopii dublate de o ireprimabilă autocompasiune: , Cînd crezusem că nu-mi rămîne decît să Ťpun la punctť lucruri vechi, iată - cu bătrînețea și moartea - peste
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
Cioran într-o variantă domesticită. Și cu toate acestea, dl Livius Ciocârlie nu se resignează. După toate semnele, d-sa dorește a emula cu autorul Silogismelor amărăciunii față de care aplică o dublă strategie. Pe de-o parte îl hărțuiește, îl corijează, îl contrazice, urmărindu-l înfrigurat, nedîndu-i (nedîndu-și) o clipă de răgaz, nelăsîndu-l în pacea sa textuală, pe care, fie și subliminal, o admiră, pe de altă parte ar vrea să scrie în tiparul...cioranian. E la mijloc un grațios (fiindcă
Între slăbiciune și forță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11003_a_12328]
-
flegmatice după gradul de autoritate al factorului timbral? Evident, totul riscă să se reducă la o speculație futilă, exaltantă și, de ce nu, intruvabilă în realitate. Pe de altă parte însă, câte experiențe a trebuit să depoziteze știința modernă pentru a corija naivitățile cu privire la "sucurile vitale". Cert este că fiecare dintre cei patru determinanți temperamentali ai limbajului muzical (ritmul, ethosul, tipul de travaliu componistic și timbrul) sunt în măsură să moduleze și să modeleze natura, firea, caracterul unei muzici. Și chiar dacă omenirea
Așa grăit-a Hipocrate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10185_a_11510]
-
orice baron pesedist. Problema este că nu au nici suficientă cultură democratică, nici suficientă minte pentru a se stăpâni, pentru a păstra aparențele. Problema cu adevărat gravă este că domnul Ponta nu simte nevoia sau nu are îndrăzneala de a corija aceste lucruri. Astăzi, Ponta este cu adevărat un reprezentant al acestor baroni și în loc să se opună acestor tendințe încearcă să se înfrupte din fructul lor. Domnul Ponta ar trebui să se gândească și la soarta lui Adrian Năstase, la soarta
"Ponta să se gândească la soarta lui Năstase" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/30661_a_31986]
-
unei prospețimi inaugurale: „n-ai învățat suflet al meu să te bucuri pentru mieii/ din casa lîngă care te-ai strîns în ierni friguroase/ pentru drumurile străbătute desculț spre dimineți/ cu soare îngropat în struguri” (De îndărătnicie). Regretul îndepărtării e corijat de promisiuni așijderea în materie campestră ori silvatică: „s-a stins pe lume ultima făclie/ mă-ntorc la tine mamă/ cum se întoarce firul de iarbă-n/ rădăcini” (Reîntoarcerea). Explicabil, satul apare marcat de o stare critică. Ea e indusă
Într-o nouă variantă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4146_a_5471]
-
este un document memorialistic în chip integral autentic, în timp ce jurnalele publicate ulterior la Gallimard (de tipul Fragments d’un journal, 2 volume, ori Les promesses de l’équinoxe) par a fi doar fragmente alese cu grijă de autor și evident corijate pentru uzul public. Masca de oficialitate pe care și-a compus-o Eliade este prezentă în toate jurnalele editate pînă acum; în timp ce Jurnalul portughez, care nu a fost destinat publicării în timpul vieții autorului, ni-l arată pe Eliade genuin și
Placa turnanta by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/12911_a_14236]