190 matches
-
utilizată era piciorul, care putea fi divizat în 16 sau 12 parți egale. La momentul apariției sale, stilul corintic a reintrodus o nouă ordine arhitectonică, ce a condus la ruperea de vechile stiluri doric și ionic. Prin urmare, în stilul corintic regăsim numărul 12, care are o simbolistică profundă și este întâlnit în toate religiile și miturile lumii. În lucrarea sa intitulată Numbers: Their Occult Power and Mystic Virtues, William W. Wescott relatează despre semnificația acestui număr:„în Scandinavia, marele Odin
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
punctul de atracție central al spațiului elenistic, datorită celebrelor sale preotese, numite Pitia (Πυθώ) care aveau menirea să facă diverse profeții. Apolo era numit Δελυίνιος Delphinios, adică Delfinul, iar ultimul templu dedicat lui Apolo a fost ridicat de arhitecții stilului corintic Spintharos, Xenodoros și Agathon. După prezentarea tuturor aceste informații, aparent disparate, vom rememora drumul parcurs: în toate religiile lumii regăsim cifra 12 și imaginea unui conducător simbol. Pe scurt amintim de cei 12 apostoli și Isus, de cei 12 Drottari
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
rotunde și regele Artur. Am rememorat mitul lui Apollo, cu care regele Ludovic al XIV-lea s-a identificat,de la același simbol - Soarele - până la un nume identic, Delfinul. Ultimul templu dedicat zeului Apolo Helios a fost ridicat după rigorile stilului corintic,care în arhitectură simbolizează o nouă ordine. Pentru a ajunge la celebra cameră de baie din palatul Versailles, care nu a fost nici o dată folosită, dar care a fost decorată foarte luxos și care și ea este construită tot în
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
în arhitectură simbolizează o nouă ordine. Pentru a ajunge la celebra cameră de baie din palatul Versailles, care nu a fost nici o dată folosită, dar care a fost decorată foarte luxos și care și ea este construită tot în stil corintic, se trece prin salonul lui Venus. Simbolul lui Venus este pentagrama, care redusă la valoarea unui număr, reprezintă cifra cinci. Numele simbolic al lui Iisus este acronimul ichtios, format tot din cinci litere. Pe lângă simbolul peștelui, folosit ca semn de
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
și altar, iar deasupra centrului naosului se înălța o turlă. Ulterior, au dispărut bolțile, s-au făcut și alte modificări, însă caracâteristicile căpătate îi dau o frumusețe aparte: câmpul fațadei este segmentat de niște pilaștri cu capiteluri ornamentate în stil corintic, elemente de arhitectură care îi pun în valoare suplețea armoniasă; absidele laterale, deși, în interior sunt de formă semicirculară, au ieșiri dreptunghiulare la exterior; partea mai de sus a fațadei prezintă un șir de ocnițe poliboltite; în partea superioară a
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
deasupra cornișei de la intrare, cu cele cinci turle dintre care unul pe mijlocul naosului și absidele de formă semicirculară subliniază caracâterul deosebit al construcției. În interior, două rânduri de stâlpi cilindrici, masivi, din marmură de Carrara și av�nd capiteluri corintice, susțin bolțile tavanului în număr de cinci care corespund turnurilor amplasate pe acoperiș. Tavanul altarului este, de asemenea, boltit. Catepeteasma din lemn, poleită cu aur, este opera sculptorului basarabean Ilie Moldovan. În exterior, deasupra ușii de intrare, se află o
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
în marmură și chipurile pictate ale Sfintei Mucenițe Tecla (24 septembrie), sfântul Mucenic Palaghia (4 mai), Sf. Muceniță Varvara (4 decembrie) și Sf. Muceniț ă Ecaterina (25 noiembrie). Catapeteasma este din lemn de stejar și tei, cu pilaștri și capiteluri corintice, iar pictura icoanelor datează din cel de-al doilea deceniu al secolului al XIX-lea. În anul 1868, sculpturile catapeteasmei au fost poleite cu aur. În decursul anilor, a fost reparată și restaurată. Amintim pe cele mai importante astfel de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
iar pe peretele dinspre apus al clădirii există două ferestre de dimensiuni ceva mai mici. Ușa de intrare în biserică se află pe peretele dinspre miazăzi. Fațada este împodobită cu pilaștri care au bazele și capitelurile în stil neodoric și corintic. Între pilaștri există panouri de zid terminate la partea superioară cu acolade zimțuite, iar în partea de jos se termină cu câte un triunghi. Un alt rând de panouri cu acolade se așterne sub strea șină cu console din piatră
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
un acoperiș înălțat, în pantă. Diferențele de deta‑ lii de pe coloanele de deasupra lor, defineau stilul arhitectural din care prove‑ neau: simplitate, masivitate pentru stilul doric, capitolii mari și capătul coloa‑ nei ca un sul pentru stilul ionic, iar stilul corintic se remarcă printr‑o acantă decorată cu frunze sculptate 9. Realizările importante ale arhitecturii grecești nu s‑au datorat numai cu‑ noștințelor tehnice, dar ele au rezultat dintr‑un simț deosebit al proporțiilor și o conștientizare acută vizuală; un adevărat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
primea o înălțime egală pentru întreaga sa desfășurare, cu toate că, după cum se știe, planul de tip ba‑ zilical impunea fațadei în zona navelor laterale o înălțime redusă în compara‑ ție cu cea corespunzătoare navei centrale. Fațada inferioară, alcătuită din co‑ loane corintice primea un atic înalt ritmat prin pilaștri și decorat cu statui, pentru ca planul superior să susțină un front triunghiular. Desfășurarea gene‑ rală a fațadei cuprindea un număr de nouă travee. Axul principal al compozi‑ ției pus în valoare de frontul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
tratare verticală a spațiului: un arc de mari dimensiuni care se desfășoară pe întreg peretele cuprinde două ordine de arhitectură suprapuse care alcătuiesc două registre; cel inferior este dominant, accentuând faptul că în această zonă sunt dispuse mormintele. Pi‑ laștrii corintici dintre cele două registre sunt în așa fel grupați, încât încadrea‑ ză în zona centrală a fiecărui perete un alt arc de dimensiuni mai reduse. În funcție de destinația fiecărui perete, panoul determinat de acest arc are o re‑ zolvare diferită. Astfel
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
lui Michelangelo care prevedea pentru fiecare dintre cele două palate o fațadă cu portic la parter, iar la etaj câte șapte balcoane în fațadele principale și câte unul în fațadele laterale. Elementul caracteristic era exprimat de ordinul arhitectural giganticum, pilastru corintic cu piedestal, care reducea la minimum zonele de zidărie ale fațadelor în așa fel încât înfățișarea edificiilor devenea clasică. Pentru a asigu‑ ra unitatea ansamblului, o cornișă și un atic, pe care au fost așezate statui, încoronează Palatul Senatorilor. Deoarece
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
concepe ca parte integrată a arhitecturii. El păstrează statuia ecves‑ tră a lui Marc Aureliu, pentru care desenează un soclu nou cu profile armoni‑ os proporționate. Piedestalul este astfel imaginat încât să fie în deplină con‑ cordanță cu piedestalele pilaștrilor corintici pe care îi proiectase în fațadele palatelor laterale. Pentru a ajuta integrarea acestui grup statuar în ansamblul arhitectural conceput, proiectul prevedea un desen stelat în pavimentul pieții realizat între anii 1563‑1564, dar desenul pavimental imaginat de Michelan‑ gelo s
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
colinele Romei; în care un popor de credincioși a intrat în catacombele fără aer și lumină. Dar credința în Dumnezeu a triumfat "cu moarte pre moarte călcînd". Lumea a văzut cea de-a doua fașă a medaliei. Templele dorice și corintice de marmură și granit au căzut; statuile lui Fidias și Praxiteles și-au pierdut capetele și au fost îngropate. Sf. Vasile și Sf. Augustin au aruncat trăsnete asupra ghicitorilor, constituțiilor apostolice și a altor concilii ecumenice (din Laodice 336; Aries
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
un acoperiș înălțat, în pantă. Diferențele de deta‑ lii de pe coloanele de deasupra lor, defineau stilul arhitectural din care prove‑ neau: simplitate, masivitate pentru stilul doric, capitolii mari și capătul coloa‑ nei ca un sul pentru stilul ionic, iar stilul corintic se remarcă printr‑o acantă decorată cu frunze sculptate 9. Realizările importante ale arhitecturii grecești nu s‑au datorat numai cu‑ noștințelor tehnice, dar ele au rezultat dintr‑un simț deosebit al proporțiilor și o conștientizare acută vizuală; un adevărat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
primea o înălțime egală pentru întreaga sa desfășurare, cu toate că, după cum se știe, planul de tip ba‑ zilical impunea fațadei în zona navelor laterale o înălțime redusă în compara‑ ție cu cea corespunzătoare navei centrale. Fațada inferioară, alcătuită din co‑ loane corintice primea un atic înalt ritmat prin pilaștri și decorat cu statui, pentru ca planul superior să susțină un front triunghiular. Desfășurarea gene‑ rală a fațadei cuprindea un număr de nouă travee. Axul principal al compozi‑ ției pus în valoare de frontul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
tratare verticală a spațiului: un arc de mari dimensiuni care se desfășoară pe întreg peretele cuprinde două ordine de arhitectură suprapuse care alcătuiesc două registre; cel inferior este dominant, accentuând faptul că în această zonă sunt dispuse mormintele. Pi‑ laștrii corintici dintre cele două registre sunt în așa fel grupați, încât încadrea‑ ză în zona centrală a fiecărui perete un alt arc de dimensiuni mai reduse. În funcție de destinația fiecărui perete, panoul determinat de acest arc are o re‑ zolvare diferită. Astfel
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
lui Michelangelo care prevedea pentru fiecare dintre cele două palate o fațadă cu portic la parter, iar la etaj câte șapte balcoane în fațadele principale și câte unul în fațadele laterale. Elementul caracteristic era exprimat de ordinul arhitectural giganticum, pilastru corintic cu piedestal, care reducea la minimum zonele de zidărie ale fațadelor în așa fel încât înfățișarea edificiilor devenea clasică. Pentru a asigu‑ ra unitatea ansamblului, o cornișă și un atic, pe care au fost așezate statui, încoronează Palatul Senatorilor. Deoarece
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
concepe ca parte integrată a arhitecturii. El păstrează statuia ecves‑ tră a lui Marc Aureliu, pentru care desenează un soclu nou cu profile armoni‑ os proporționate. Piedestalul este astfel imaginat încât să fie în deplină con‑ cordanță cu piedestalele pilaștrilor corintici pe care îi proiectase în fațadele palatelor laterale. Pentru a ajuta integrarea acestui grup statuar în ansamblul arhitectural conceput, proiectul prevedea un desen stelat în pavimentul pieții realizat între anii 1563‑1564, dar desenul pavimental imaginat de Michelan‑ gelo s
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
un acoperiș înălțat, în pantă. Diferențele de deta‑ lii de pe coloanele de deasupra lor, defineau stilul arhitectural din care prove‑ neau: simplitate, masivitate pentru stilul doric, capitolii mari și capătul coloa‑ nei ca un sul pentru stilul ionic, iar stilul corintic se remarcă printr‑o acantă decorată cu frunze sculptate 9. Realizările importante ale arhitecturii grecești nu s‑au datorat numai cu‑ noștințelor tehnice, dar ele au rezultat dintr‑un simț deosebit al proporțiilor și o conștientizare acută vizuală; un adevărat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
primea o înălțime egală pentru întreaga sa desfășurare, cu toate că, după cum se știe, planul de tip ba‑ zilical impunea fațadei în zona navelor laterale o înălțime redusă în compara‑ ție cu cea corespunzătoare navei centrale. Fațada inferioară, alcătuită din co‑ loane corintice primea un atic înalt ritmat prin pilaștri și decorat cu statui, pentru ca planul superior să susțină un front triunghiular. Desfășurarea gene‑ rală a fațadei cuprindea un număr de nouă travee. Axul principal al compozi‑ ției pus în valoare de frontul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
tratare verticală a spațiului: un arc de mari dimensiuni care se desfășoară pe întreg peretele cuprinde două ordine de arhitectură suprapuse care alcătuiesc două registre; cel inferior este dominant, accentuând faptul că în această zonă sunt dispuse mormintele. Pi‑ laștrii corintici dintre cele două registre sunt în așa fel grupați, încât încadrea‑ ză în zona centrală a fiecărui perete un alt arc de dimensiuni mai reduse. În funcție de destinația fiecărui perete, panoul determinat de acest arc are o re‑ zolvare diferită. Astfel
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
lui Michelangelo care prevedea pentru fiecare dintre cele două palate o fațadă cu portic la parter, iar la etaj câte șapte balcoane în fațadele principale și câte unul în fațadele laterale. Elementul caracteristic era exprimat de ordinul arhitectural giganticum, pilastru corintic cu piedestal, care reducea la minimum zonele de zidărie ale fațadelor în așa fel încât înfățișarea edificiilor devenea clasică. Pentru a asigu‑ ra unitatea ansamblului, o cornișă și un atic, pe care au fost așezate statui, încoronează Palatul Senatorilor. Deoarece
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
concepe ca parte integrată a arhitecturii. El păstrează statuia ecves‑ tră a lui Marc Aureliu, pentru care desenează un soclu nou cu profile armoni‑ os proporționate. Piedestalul este astfel imaginat încât să fie în deplină con‑ cordanță cu piedestalele pilaștrilor corintici pe care îi proiectase în fațadele palatelor laterale. Pentru a ajuta integrarea acestui grup statuar în ansamblul arhitectural conceput, proiectul prevedea un desen stelat în pavimentul pieții realizat între anii 1563‑1564, dar desenul pavimental imaginat de Michelan‑ gelo s
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
interioare ale eroilor, dar realizate prin mijloace artistice care țin de tradiția realistă. Ionicul este exemplificat de proza Hortensiei Papadat- Bengescu, Camil Petrescu, Garabet Ibrăileanu, Anton Holban, Mircea Eliade și se continuă în perioada postbelică prin romanele lui Alexandru Ivasiuc. Corinticul, include scrierile lui Arghezi și Urmuz, romanele lui Max Blecher, scrierile mateine. „Ionicul romanului înseamnă psihologism și analiză: iar reflecția începe să tragă viața de mânecă. S- a observat că reflecția în romanul clasic e numai de natură morală: o
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]