699 matches
-
anul următor s-a amenajat în pante terenul din jurul noilor chilii pentru scurgerea apei, după care, s-a trecut la restaurarea caselor domnești. Deasupra vechiului zid din piatră s-a adăugat un rând de ocnițe din cărămidă aparentă și o cornișă în zimți pe care s-a plasat acoperișul. S-au construit două foișoare pentru scările de acces la ambele intrări. Unul mai mare, pe șapte coloane din blocuri de piatră la intrarea principală și unul mai mic, pe două coloane
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
incinte de mănăstiri, la umbra fațadelor Împodobite ca niște platouri de argint de mult Înnegrite și roase. Eram Însoțiți de niște servitori zbârciți care mergeau șontâcăind, sacristiile parcă se prăbușeau bolnave de atâta aur și metale, de casetoane grele, de cornișe prețioase. În involucre de cristal tronau de-a lungul pereților chipuri de sfinți În mărime naturală, șiroind de sânge, cu rănile deschise presărate cu picături de rubin, Criști contorsionați de suferință, cu picioarele roșii de hemoragie. Într-o fulgerare de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
până în laboratorul de fizică, deschid geamul, îl încalec. Liceul e construit după principiile sănătoase ale realismului socialist. Adică fațada e compartimentată în mari pătrate de beton care încadrează câte două ferestre. La fiecare etaj se formează, astfel, un soi de cornișă lată de vreo 30 cm. Asta era bine în comunism: speciile erau bine delimitate. Specia liceu, de exemplu, era alcătuită din clădiri identice în toată țara. Vedeai în zare o clădire cu fațada plină de pătrate, gata! știai că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
își pierduseră limpezimea: puteai oricând să iei țeapă confundând un parlamentar cu un hoț de buzunare, ori un doctor pediatru cu un bișnițar din Piața Sudului. Mi-am trecut și celălalt picior peste pervaz și am rămas în echilibru pe cornișa de ciment. Singurul pericol era ca ea să se rupă sub greutatea mea. Jos, în curtea școlii, se adunaseră vreo două sute de elevi care urlau încântați: marfă! profu’, dă-te mai la dreapta, să cazi pe Opelu’ lu’ doamna directoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
scoseseră capetele pe ferestrele de la etajul unu. Mă încurajau cu toții: - Multă grijă, domnu’ Leo, că dacă alunecați dumneavoastră, pe cine mai trimitem? - Aoleu, Doamne ferește, se topește înghețata! Fac pași mărunți, sprijinindu-mă de zid. La jumătatea distanței mă opresc. De pe cornișa Liceului „Sfântul Pantelimon” se văd Stadionul Național, turnul Pro-Tv-ului și o cireadă de blocuri. La dreapta, în Băneasa, mă așteaptă ochii de căprioară ai Sabinei. Iubita mea mă vrea acasă: să facem oficială relația noastră, să fabricăm copii. La stânga, printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
mă dezechilibrează serios. Curtea școlii răsună: oooo! ăsta o mierlește la sigur! Mă răsucesc și fac un salt până la geamul secretariatului. Mâna mi se încleștează de pervaz. Picioarele mi se bălăngăne în aer, apoi reușesc să le aduc înapoi pe cornișă. Curtea urlă: bravo, spidermanee! Pe coridor lumea e extaziată. Primesc un semn de admirație: țoc-țoc! pe ambii obraji, de la profesoara de informatică, stăpâna viselor liceene. Președintele de comisie are acces la înghețata de vanilie. Elevii sunt introduși la examen în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
lighene, crătiți, străchini și ibrice, la un metru și optzeci de centimetri, mai sus de sol. Insuficient de înalt, însă, pentru a fi la adăpost de Momocilă. Dintr-un salt, felina ucigașă doboară pasărea cea mare, colorată și neajutorată, de pe cornișa ei, aproape frângându-i vertebrele gâtului flexibil, cu o lovitură piezișă de labă! Bossul intervine tardiv, în mai puțin de cinci-șase secunde prețioase și smulge ghemul pulsatil de pene și de fulgi, care fusese odată un ara superb, din ghearele
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
ducea spre munții îndepărtați, așa încît am putut cuprinde cu privirea o suprafață din ce în ce mai mare din zidurile masive de sticlă sau gheață sau cristal ale borcanului, care nu era nicidecum un borcan, ci un uriaș castel, o construcție obtuză, cu cornișe și stucaturi și ciubucării și gorgone și luminatoare și balcoane și creneluri și foișoare și jgheaburi numai și numai din materie rece și transparentă. Iar în mijlocul miilor de săli cu pereți străvezii mă aflam eu, trântit la pământ, și fetița
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
lucios al caldarâmului începea să reflecte strâmb albastrul cerului; în locul beznei prin care-o condusesem toată iarna pe Gina spre casă, acum înaintam amândoi printr-un crepuscul de vis, cu miros de iarbă și calcar vechi, cu ferestre purpurii și cornișe albastre. Și tocmai acum, când, purtîndu-și duminica bluzițele ei pastelate și fustele ecosez prinse cu un mare ac se siguranță cu piatră striată, Gina era atât de feminină; acum când ne plimbam pe traseele noastre de pe Pitar Moș, Bulevard, Piața
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
neregulat, formând străzi gâtuite și piețe triunghiulare, clădirile erau de piatră zgrunțuroasă, poligonale și pline de ferestre transparente, care scânteiau. Uși rotative se mai mișcau încă ușor, ca și când nu de mult ar fi ieșit cineva din palatele enigmatice. Sus, pe cornișe, se aflau statui alegorice, înfățișînd Invidia și Sclavia, în spatele ferestrelor fără perdele (căci totul era aici numai piatră cenușie și sticlă) se aflau bufnițe împăiate, de mărimea unui om. Câte un uriaș papagal împăiat se apleca spre noi de pe muchia
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cerul liniștitor, albastru, cu norișori, pe care-l priveam prin fereastra camerei Puiei. Prietena noastră bolnavă se ridicase în capul oaselor și zâmbea. Ester, ciudata Regină Galbenă, rămăsese cu termometrul în mână, iar prin fereastră vedeam din nou corcodușul și cornișa casei vecine. Termometrul arăta tot 36 de grade, ca la început. Am mai rămas puțin lângă Puia, care ne promisese că va sta cuminte în pat ca a doua zi să fie bine, iar apoi am plecat, fiecare, la masă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Draperia roșie și lucioasă din capăt se trase dezvelind o suprafață de pînză groasă și cafenie. Munro o trase în lături și pășiră într-un apartament mare, cu pereți înalți. Tapiserii lucrate în fir roșu, verde și auriu atîrnau de cornișe bogat ornamentate pînă la o pardoseală în tablă de șah, cu dale din marmură albă și neagră. Taburete, scaune și canapele vechi erau risipite în jur, fără o ordine anume, printre instrumente cu coarde, de genul alăutelor și viorilor. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
URMĂTOARELE: PP. 480-481: Un rege cu o constituție proastă întîlnește un critic Intră într-o încăpere care nu semăna deloc arhitectural cu clădirea din care ieșise. în partea aceasta, ușa avea panouri adîncite și mîner, plafonul era mărginit de o cornișă somptuos decorată cu mlădițe de acant, mai era și un bovindou înalt, de unde se vedea frunzișul coroanei unui castan și, dincolo, o casă veche din piatră. Restul încăperii era ascuns de șevalete cu picturi mari ale încăperii. Picturile păreau mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
petrecut împreună o noapte de somn. Nu-ți spun, fiindcă vreau să fii și altă dată la fel, chicoti. — Poate altă dată e-acum, îi zise și o făcu să treacă sub el, iar așa, de deasupra, desluși încăperea și cornișele de marmură albă ale clădirii de vizavi. Era un bloc turn, cu ferestre ornamentate și înconjurat de lumini. — Ce-ai pus în vinul ăla? întrebă iar. Dar Veterinara stătea cu gâtul întors, îi vedea urechea pe pernă, ca o scoică
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
incinerare care se afla la răsăritul orașului, în afara porților. Pichetul de pază a fost mutat ceva mai departe și un funcționar al primăriei a ușurat mult sarcina autorităților cu sfatul lui de a se folosi tramvaiele care, altă dată, deserveau cornișa maritimă și care stăteau acum neîntrebuințate. În acest scop s-au amenajat vagoanele cu motor și remorcile, scoțându-se din ele scaunele, iar șinele au fost întoarse în dreptul cuptorului, care astfel a devenit cap de linie. Și în tot timpul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
remorcile, scoțându-se din ele scaunele, iar șinele au fost întoarse în dreptul cuptorului, care astfel a devenit cap de linie. Și în tot timpul acestui sfârșit de vară ca și în timpul ploilor de toamnă, puteai să vezi de-a lungul cornișei, în toiul nopții, convoaie stranii de tramvaie fără călători, hurducându-se deasupra mării. Locuitorii au sfârșit prin a afla despre ce era vorba. Și, în ciuda patrulelor care interziceau accesul cornișei, grupuri de oameni reușeau destul de des să se strecoare pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
în timpul ploilor de toamnă, puteai să vezi de-a lungul cornișei, în toiul nopții, convoaie stranii de tramvaie fără călători, hurducându-se deasupra mării. Locuitorii au sfârșit prin a afla despre ce era vorba. Și, în ciuda patrulelor care interziceau accesul cornișei, grupuri de oameni reușeau destul de des să se strecoare pe stâncile care se înălțau deasupra mării și să arunce flori la trecerea tramvaielor. Și se auzeau atunci vehicule zdrăngănind în noaptea de vară, cu încărcătura lor de flori și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
toți patru. Și în felul ăsta el o să-și dea seama. Gonzales a spus că asta era o idee foarte bună și au coborât spre port. Marcel și Louis locuiau la marginea cartierului Marinei, aproape de porțile care se deschideau spre cornișă. Era o casă mică, spaniolă, cu ziduri groase, cu obloane de lemn vopsite, cu odăi goale și umbroase. Aveau orez, pe care l-a servit mama tinerilor, o bătrână spaniolă zâmbitoare și plină de riduri. Gonzales s-a mirat, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
ștafetă pe verticală. Cu extazul acela neprevăzut, Îmi făceam echipa să piardă! Seara, ca un adevărat savant, am Încercat să reproduc experimental senzațiile voluptuoase pe care le descoperisem cu totul din Întîmplare. Cocoțat pe un scaun, m-am atîrnat de cornișa dulapului celui mare căruia Îi găsiseră loc În camera mea, iar cînd picioarele au părăsit marginea scaunului și mi-am adus, prin tracțiunea brațelor, umerii la Înălțimea mîinilor, plăcerea de care profitasem atît de prost În sala de gimnastică, plăcerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
voi putea repeta după bunul meu plac... Un bun plac pus la grea Încercare cînd am fost nevoit să mă opun voinței lui Dumnezeu! Am Înțeles iute cum să-mi procur plăcerea aceea fără să trebuiască să mă agăț de cornișele dulapurilor sau de rampa scărilor. Primele mele orgasme n-au fost Însoțite de spermă, un lichid de care nu auzisem niciodată vorbindu-se. Prima dată cînd l-am avut pe mînă, am fost speriat. Mi-am Închipuit că nu voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
mașină declarînd pe un ton decisiv, că În cazul acela, ea va conduce, iar el n-avea de ales. - Încetinește. Îți ordon să Încetinești! TÎnăra femeie care știa pe de rost toate drumurile din insulă, conducea cu viteză pe serpentinele cornișei, În direcția vilei lui Pérec. Lucas, tot Încercînd să evalueze În oglinda ecranului de protecție solară starea În care se găsea nasul lui tumefiat, era aruncat dintr-o parte În alta În mașinuța Méhari care se legăna la viraje. PÎnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
În salon. O senzație de neliniște se degaja din marea Încăpere austeră. Lucas o puse pe seama șirului de portrete care, de ambele părți, păreau că fac de gardă. Privirile semețe ale strămoșilor Kersaint Îi fixau cu aroganță de pe Înaltele lor cornișe. Pentru a mai destinde atmosfera, Fersen o Întrebă pe Marie ce știa despre acele trufașe personaje. Ea arătă spre una din pînze, portretul În picioare al unui tînăr ofițer cu aer mîndru. O plăcuță de alamă indica datele personajului: Erwan-Marie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
metri în care pianul cu coadă ocupă tot spațiul central, iar accesul spre unica piesă de mobilier care a mai încăput, patul fetei, se face prin lipirea cu spatele de perete și înaintarea pe lateral, ca și cum ar călca pe o cornișă îngustă dincolo de care nu e decât hăul, pianul în care Izabela și-a îngropat toată tinerețea, toată energia, și pentru ce? Ca să dea lecții unei tâmpite, ca să stea sub lumina asta insuportabilă, ca să o doară toată coloana, ca să-i iasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
înregistrate că plătite în caietul meu de cheltuieli etichetat "A" la pagina 9. Acestea sunt pentru pictarea unei Pietà pe fața altarului Annunciatei, si pentru pictarea unei predella care să urce în sus pe altar, si a pilaștrilor și a cornișelor și pentru a da cu aur numită predella și cornișele, si pentru a pictă cu albastru deasupra altarului, si pentru adăugarea stelelor acolo, așa cum era înțelegerea. În această carte, la pagina 15: f. , 1.7, Construcție. Șapte lire, 7 șoldi
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
la pagina 9. Acestea sunt pentru pictarea unei Pietà pe fața altarului Annunciatei, si pentru pictarea unei predella care să urce în sus pe altar, si a pilaștrilor și a cornișelor și pentru a da cu aur numită predella și cornișele, si pentru a pictă cu albastru deasupra altarului, si pentru adăugarea stelelor acolo, așa cum era înțelegerea. În această carte, la pagina 15: f. , 1.7, Construcție. Șapte lire, 7 șoldi, moneda comună, de la [operai] pentru Filippo di Lorenzo Dolciati și
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]