143 matches
-
sumbru, aproape negru), are coarnele mai lungi, mai greoaie, destul de reușite în felul lor, elegante și chiar frumoase. Deși cireada nu era numeroasă abia dacă-și merita numele de "cireadă" nu lipseau luptele de putere, purtate aprig între cele două cornute. "Murga" a deținut multă vreme supremația. Îmi aduc aminte de cruda bătălie care a izbucnit între ele sub ulmi, într-o seară frumoasă de vară, la ora când dobitoacele merg la adăpat, iar mierlele își răspund cântând prin tufișuri. Războiul
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
al Bucovinei, București, 1908, p. 56. footnote> . După aproape 20 de ani, D. Țopa constata că 42% dintre antroponimele de aici erau românești, cu unele modificări datorate adaptării acestora la limba ucraineană, pe care o vorbeau localnicii: Bunăziua, Căutici, Cioban, Cornuta, Foca, Moțoc, Muntean, Mihalescu, Pădure, Strugar, Ungurean etc. <footnote Dimitrie Țopa, Românismul în regiunea dintre Prut și Nistru din fosta Bucovină, Cernăuți, 1927. footnote> , păstrînd peste vreme amintirea populației românești de altădată. Chiar dacă pare exagerată și chiar dacă etimologia unor nume
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
locuitori, ruteni, de relig. gr. or.27. După aproape 20 de ani, D. Țopa constata că 42% dintre antroponimele de aici erau românești, cu unele modificări datorate adaptării acestora la limba ucraineană, pe care o vorbeau localnicii: Bunăziua, Căutici, Cioban, Cornuta, Foca, Moțoc, Muntean, Mihalescu, Pădure, Strugar, Ungurean etc., păstrînd peste vreme amintirea populației românești de altădată. Chiar dacă pare exagerată și chiar dacă etimologia unor nume este forțată, statistica lui C. Olaru pentru numele de persoane cu bază românească din aceeași localitate
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
brun), semințe de sorg, cartofi (albi, roșii), cacao, cafea, citrice, suc de portocale congelat, zahăr brut și rafinat, semințe de floarea soarelui, bumbac, ulei de palmier, cauciuc, lemn, placaj, cherestea, etc.; - bunuri de origine animală: animale vii (porci, vite, alte cornute), carcase congelate de porc, carne (de porc, de vită, de pui, de curcă), unt, ouă, lână, piei brute, ș.a.; - bunuri de origine minerală: aur, argint, cupru, zinc, aluminiu, plumb, cositor, nichel, paladiu, platină, combustibili casnici și industriali (benzină, motorină, propan
BURSE by Aurel CHIRAN, Elena GÎNDU () [Corola-publishinghouse/Science/394_a_765]
-
spart zidul izolării și au emigrat în Vest. În materie de transmutație, la noi s-au preferat zările (și serile) Moscovei - un gest care în fond nu schimba situația existențială a moldoveanului, doar că-l îndepărta puțin de stână și cornute. Să nu ne facem iluzii: așa-zisul liberalism care, chipurile, domnea în marea metropolă răsăriteană marca, cel mult, un loc în care represiunea se exercita cu o oarecare subtilitate, și nicidecum o asumare a valorilor liberale, demonizate cu insistență de
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
fie de deochi!”, să-l învenineze cu deochiul ucigaș. - Dintre oamenii mari, mirele și mireasa sunt expuși deochiului. - Femeile gravide (lăuzele) sunt mereu în primejdie de a fi deochiate de cei din jur. - Pot fi deochiate animalele domestice frumoase (cai, cornute, porci sau miei). - Se pot deochia și păsările de casă, în special puii. - Stupii de albine, mai ales în vremea culesului. De aceea, se recomandă ca stupii să fie legați cu un brâu roșu. - Viermii de mătase se deoache foarte
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pășunile au aparținut sașilor din Reghin care cereau taxe mari gălăuțenilor pentru avea unde pășuna vitele. Acum, după Reforma Agrară a lui Ferdinand, pășunea devenea proprietate comunală și oamenii nu mai trebuiau să-și pășuneze vitele pe fânețele lor. Numărul cornutelor din comună creștea depășind mia. În Tăuleț era herghelia de cai păzită de Coruțu. În Făget pășunau boii comunei, frumoși toți de-ți era mai mare dragul să-i privești, păstori fiind ai lui Iacob de pe Pârăul Gălăuțașului, iar În
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de carne vie, mai ales În perioada interbelică, era În floare. Cu mijlocirea acelor vânzări și exporturi se ocupau mai ales evreii și armenii. Urmărind statisticile exportului de animale din acea vreme la nivel național, putem constata că anual numărul cornutelor exportate trecea de câteva sute de mii. Veniturile din familiile țăranilor erau astfel rotunjite, ele crescând considerabil. Dacă cei de la câmpie au ridicat țara la nivel de grânar al Europei, nici muntenii nu se lăsau mai prejos. Cu toate acestea
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
are o scândură lată pe care se poate circula pentru a vedea bine calitatea vitelor. Pe deasupra lor sunt construite galerii pentru transportul vitelor În abator. Nu e greu să ne imaginăm ce Înseamnă hrana și apa pentru atâtea vite. Pentru cornute e nevoie de un nutreț voluminos depozitat În șire Învelite cu prelate, iar pentru porci magazii cu cereale. La intrarea În obor e un loc destinat cailor cu șeaua pe ei, pe care călăresc cumpărătorii sau reprezentanții lor. Din oboare
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
multe ferme porcii consumă porumbul azvârlit din porumbar. Ei nu dau uruială porcilor, ci numai boabe, nu numai la porci, dar și la bovinele puse la Îngrășat. În curtea rezervată bovinelor puse la Îngrășat se ține un porc la 4 cornute, care are grijă de a aduna ultimul bob. La data de 9 martie, munca principală la câmp o constituia curățirea terenului, Întrucât acolo nu se taie porumbul ca la noi. Munca ar fi prea costisitoare. Toată toamna după cules, chiar
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
e redus la ultima expresie a simplității. Fermierul are la acea dată puțin de lucru. A semănat grâul și ovăzul și acum mai are de semănat o suprafață cu porumb. Alături de producția vegetală are de Îngrășat un lot de 50 cornute tinere. Vitele bătrâne sunt puține, formate din vacile scoase din producție. Bovinele sunt ținute Într-un țarc Înconjurat de sârmă ghimpată. În mijloc, uluce mari pline la discreție cu porumb boabe. Odată pe săptămână se umplu cu ovăz boabe pentru
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
grâu, 700 porumb, 300 orz, 1.300 ogor sterp și 400 ha necultivate folosite ca pășune. Pe această moșie e un singur om permanent, administratorul, plătit cu 100 dolari pe lună, casă, automobil și dreptul de a ține 25 de cornute. În campanii, oamenii inclusiv mecanicii sunt plătiți cu câte 5 dolari pe zi. Cerealele recoltate sunt trasportate imediat la siloz. În restul timpului, ferma intră În hibernare absolută. De aci și rentabilitatea asigurată. De aici, de la Oakley, facem cale Întoarsă
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
principală o formează bumbacul. Urmează grâul, porumbul, ovăzul, sorgul, legumele și fructele. În sud trestia de zahăr și orezul. După statistica din 1932, erau În Texas 500.000 fermieri cu 52,6 milioane hectare. Zootehnia era reprezentată prin 6 milioane cornute, 5 milioane oi, 3 milioane capre de Angora, 2 milioane porci și 2 milioane catâri. Texas este cel mai bogat stat În petrol, apoi În sulf și gaze naturale. Industria progresează cu pași mari, industria petrolului (62 rafinării), industria bumbacului
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
ar fi stârnit eventuale animozități. În baladă conflictul este declanșat de hotărârea luată de ungurean și vrâncean de a-și ucide tovarășul de drum. Ciobanul moldovean trebuie să moară fiindcă e „mai ortoman / Și-are oi mai multe, / Mândre și cornute”. În varianta Alecsandri cauza omorului o constituie invidia celor doi păstori, provocată de averea celui de-al treilea. Variantele presupuse a fi arhaice cuprind ideea judecării ciobanului pentru abateri de la îndatoririle păstorești. O categorie aparte o alcătuiesc variantele de dată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
cazurilor diagnosticate, urmată de ancheta epidemiologică. 13.8 Antraxul (cărbunele, pustula malignă) Antraxul este o zoonoză cu declarare obligatorie, determinată de infecția cu Bacillus anthracis, localizată tegumentar sau generalizată. Epidemiologie Sursa de infecție o constituie animale bolnave și cadavrele lor (cornute, cabaline, porcine, animale sălbatice) dar și solul contaminat. Transmiterea poate fi directă sau indirectă (prin obiecte contaminate), pe cale cutanată, digestivă sau respiratorie. Receptivitatea este generală. Etiopatogenie Bacillus anthracis este un bacil gram pozitiv, aerob, imobil, sporulat. Tulpinile virulente au o
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
aia"! Pe plan național la asasinatele petrecute "pe-un picior de plai, pe-o gură de Rai", motivația a fost diversă: econo-mică în cazul ciobanului moldovean din balada "Miorița" "că-i mai ortoman, c-are oi mai multe, mândre și cornute, cai mai învățați și câini mai bărbați", de "amor" în cazul lui" Ion" al lui Rebreanu, politică în cazurile lui Mihai Viteazul, Tudor Vladi-mirescu, I.G. Duca, Armand Călinescu, Nicolae Iorga...! Cine nu-i cu noi e împotriva noastră"! Așa a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
majestuoasă mișcare circulară s-a grăbit să-și răcorească săgețile fierbinți în undele răcoritoare ale prietenului său de-o veșnicie Nilul în timp ce noi ne-am continuat activitatea prozaică sub protecția pasageră a unei brize tropicale. În fața noastră masive, robuste, uriașe cornutele din rasa elvețiană Simmental, având uniformele de camuflaj colorate în roșu și alb, înaintau în rânduri compacte asemenea unei oștiri victorioase, smulgând cu limbile lor musculoase, aspre și puternice tufele de vegetație suculente, transformându-le cu ajutorul maxilarelor formidabile într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Mi... Miți... Miți... Evrica! Asta-i! Am găsit. Da, așa va fi; de-acum se va numi "MIȚI". Bineînțeles că i-am comunicat plin de bucurie descoperirea unui nume cu sonorități ce se situează pe locul trei în cadrul solfegiului universal. Cornuta a rămas cu totul absentă și complet pasivă, reacționând de aceeași manieră chiar dacă ar fi chemat-o Eva, Rașela ori Cleopatra. După atâta efort... Poftim! Lucrul m-a dezamăgit pentru moment, dar ulterior am iertat-o în perfectă concordanță cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
sistematic a fost să fim orbi la acea parte din Miorița care nu ne flata deloc. Pe scurt, balada este o poveste în care doi ciobani, roși de invidie pe reușitele celui de-al treilea (oi mai multe, mândre și cornute, cai învățați, câini mai bărbați), nu procedează de loc rațional, nici pe varianta morală: să negocieze asocierea, să dorească să învețe metodele de a ajunge la astfel de rezultate, să cumpere cai, oi și câini, nici pe varianta rațional-imorală să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
viață păstorească, făcând o agricultură rudimentară, de subzistență, pe suprafețe mici, care asigura strictul necesar al familiei. Pescuitul, vânatul era liber, poienile pădurilor asigurau pășuni bogate, suficiente pentru creșterea vitelor. Pășunile mari, pentru văratul turmelor de oi, al cirezilor de cornute erau, în general, în administrarea obștilor sătești și aveau un statut special, generator de revolte, în cazul încălcării dreptului tradițional de pășunat. Se știe, spre exemplu, că, Iancu de Hunedoara, înțelegând importanța fidelității față de rege a populației de la graniță, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
zicători rostite în versuri: ―La plăcinte Înainte, La război Înapoi.― Voinic tânăr, cal bătrân Greu se-ngăduie la drum.― Poftim punga la masă Dacă ți-ai adus de-acasă.― Că e laie, Că-i bălaie, Că e ciută, Că-i cornută. Creangă folosește proverbe și zicători care deși nu sunt rostite în versuri, sunt hazlii: ―apără mă de găini, că de câini nu mă tem-, ―când nu sunt ochi negri săruți și albaștri-, ―cine poate oase roade, cine nu nici carne
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
mai prejos și a realiza un fel de reciprocitate, Pușcariu spune că „avem, cum era firesc, și împrumuturi făcute de albanezi din română”, aducând în acest scop ca exemple cuvintele ghindură, cucută, grâu, mioară, scutar „mai marele peste ciobani”, puică, cornută, cârlig, mămăligă etc. În sfârșit, autorul remarcă în plan lexical „izbitoarea asemănare în tratarea elementului lexical de origine latină”: cuscru și krushk (lat. consocer), a urî și urrenj (lat. horrere), ospăț și shtëpi „casă” (lat. hospitum, ngr. σπίτι), împărat și
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
surprizei de a păși din senin într-o nouă dimensiune. Câmpia din colinda de fecior are ca stăpân cerbul, și el simbol al renașterii, al reînnorii: „Cerbul Runcului,/ Fiara câmpului/ Ș-a pământului”( Vânarea cerbului IV,58) Sintagma este revelatorie, cornuta reprezintă o apariție numenală a spațiului specific inițierii. Apartenența la htonian face din cerbul care își cântă fala o întrupare zoomorfă atemporală care trebuie re-biruită. Locul universal al inițierii și cel mai frecvent întâlnit este pădurea, a cărei simbolistică vastă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
totul în cerb: alerga prin pădure și zbiera ca dobitoacele, numai cu sor’sa vorbea ca oamenii”. Cerbul de culoarea soarelui va constitui o direcție de interpretare și în colindele de fată mare. Încă un argument pentru legătura strânsă dintre cornuta sălbatică și flăcău se află în refacerea scenariului inițiatic al înghițirii, însă nu Mistricean este victima aici: „șî s-o tăt dus pănă-nt-un deal ș-o șî audzât zberând cerbu în gura bălaurului” (Bixad - Satu Mare). Cerbul salvat din gura infernului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
erou. Ritualul inițiatic este aici dublu, feciorul găsit pe deal pătrunde mai întâi în ființa sălbăticiunii, apoi este înghițit de monstru și dobândește cunoașterea necesară pentru cel de-al doilea neofit. În basmul Crăișor de diamant feciorii sunt transformați în cornuta solară de o zână orgo¬lioasă de pe celălalt tărâm: „toț’ cerbii care era[u] în lanurile [pe] care le-a văzut de iarbă, de grâu și de iarbă, ăia nu era altceva decât feciori de-mpărați, viteji, năzdrăvani, feciori de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]