15,655 matches
-
a mai abătut apoi Încă de două ori la Roma, tot pe jos, ultima oară făcându-și intrarea triumfală În mijlocul Congresului orientaliștilor, care Întrunea 700 de Învățați din 40 de țări. I-a fost Încredințată misiunea de a depune o coroană de bronz la Columna lui Traian, din partea Congresului, moment consemnat de toate ziarele Europei. Cu vorba scurtă, ruptă din cremenea Făgărașilor, Gheorghe Cârțan a spus atunci doar atât: „Roma e mama noastră!”. După prima călătorie la Roma, Badea Cârțan a
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
Toma. De-aceea mi-am zis: „Tu trebuie să te duci la Roma, să vezi: ai tu tată, ai tu mamă?”. Si-apoi am văzut, dragii mei... De trei ori am fost la Maica Roma. Ultima oară, eu am dus coroana de bronz până la Columnă și mergeam În fruntea tuturor, așa Îmbrăcat de cioban, cu hainele mele. Mi-au cumpărat un costum, da le am spus să nu cheltuiască, că și-așa nu umblu cu sărăcii de acelea nemtăști. La București
Badea Cârţan. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1445]
-
față arborele magnetic mai măreț decât cedrii din codrii Libanului albastru ca sângele regilor sau al himerelor cerul delira sub zodia puterii lui enigmatice și armatele sale de frunze vorbeau într-o mie de limbi în cereasca hipnotica babilonie a coroanei sale inimile noastre pluteau ca două silabe luminoase dintr-un roi de limbi nepământene prin care chipul tău, Doamne, ni se dăruia ca o mireasmă fără seamăn Hoarde de mâl Grăbit ori hăituit de umbre gata mereu să te îmbarci
Poezii by Ion Cristofor () [Corola-journal/Imaginative/9676_a_11001]
-
mai prejos decât aspectoasa Ilinca (de carnație blondă, nu brună ca aceasta). Iar în privința "bordeiului" său, el e în pas cu vremea: un apartament de patru camere, la al patrulea și ultimul etaj al unui imobil din Drumul Taberei, printre coroane de arbori! Aici, la Paris, noi doi dialogasem îndelung asupra apropiatei mutări la București. Revenită de acolo, Ultima îmi aduce un fel de acord al fiului ei și al mamei sale la proiectul nostru. Deci, eu voi împrumuta la bancă
Desprinderea de Paris by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/9591_a_10916]
-
S-au aruncat hulpave să prindă toate zgomotele lumii, Să te arunci în calea lor înseamnă Să împingi apa la deal...! Să ieși prin unghii zgîriind pe aer, Să ieși prin firul de păr care are rădăcina sub piele Și coroana în cer, acolo de unde începe Dumnezeu, Acolo unde sfîrșește tot ce știm noi despre lume. (Aici aripa interioară se izbi de gîndul care era prea material pentru o emoție așa de abstractă ca sentimentul libertății !) Fericirea că sînt eu, eu
Poezie by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Imaginative/9789_a_11114]
-
Radu și Letiția au stat cît mai departe de catafalcul plin de flori al domnului Hariton, evitînd să îi privească de aproape buzele vineții, întredeschise peste dinții sticloși și aerul sfidător; atinsese apogeul candidei lui siguranțe de sine. Contaminată de coroane, discursuri, flori, plânsete, bucuria că erau împreună se compara inevitabil cu ceva grav și străin, dar niciodată moartea nu a fost mai departe de ei decât atunci. Privirea însuflețită îi trăda atunci cînd încercau, ba unul, ba altul să se
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
județului Ialomița pe vremea lui Vintilă Brătianu. Aspiră acum la un post ministerial, dar se vede împins, ca proaspăt tătărescian, să mai ocupe o dată fotoliul de prefect. Îi are rivali în această direcție pe Pandele Iancu, administratorul local al Domeniilor Coroanei, și pe profesorul Emilian Costescu, dezertat de la țărăniști, devenit și el guțist; nu-l bagă în seamă pe cel de-al treilea, parvenitul Costea Bratu, susținut de liberalii lui Gheorghe "Grecul", răsuflați după atentatul din decembrie 1933. De altfel nu
Index la ultimele însemnîri ale lui Mateiu Caragiale by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/9997_a_11322]
-
lumânarea În mână, privea prostit la mișcarea lor, fără a putea schița nici un gest. În cadrul ușii apărură trei ființe ciudate, Înfășurate-n mantii argintii. Ochii, fața nu se putea zări (continuare) din cauza unor căști enorme, terminate Într-un fel de coroane cu fire lungi, tremurând În licărirea lor, răspândind lumină. Apoi flacăra lumânării se rigidiză și se mări nefiresc de mult. Bărbatul o scăpă din mână Înspăimântat. Căzută pe covor lumânarea Își continuă arderea. Femeia se repezi s-o ridice, dar
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
nu i-ar fi luat-o. Din palma ei continua să se reverse lumină. Câinele se repezi la ciudații vizitatori mârâind. Hamilcar ! striga Georgescu vrând să-l oprească. Dar era prea târziu. Un fascicol luminos țâșni dintr-una din razele coroanei, spre țeasta câinelui dezlănțuit. Un schelălăit și trupul Îi căzu inert pe pardoseala holului, alăturea de covorul lung ce traversa spațiul Încă de la intrare. Un firicel de sânge i se prelingea ușor, sub privirile bărbatului Încremenit la rându-i cu
Hamilcar. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Science/76_a_325]
-
Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei întâi către Corinteni, omilia XLIII, ediție revizuită de Constantin Făgețan, trad. din limba elină, după ediția Oxonia, 1847, de Arhim. Theodosie Athanasiu (an 1908), Edit. Sophia, București, 2005, p. 464. footnote>, căci nu se ajunge la coroană decât prin victorie și nu există victorie fără luptă. „Știu că suferiți, spune Sfântul Ignatie Briancianinov pentru că vă împotriviți ispitelor. Dacă însă îndurați cu vitejie, veți avea bucurie. Însă dacă nu vă veți împotrivi ispitelor arătate și ascunse, nu veți
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
ar fi luth, vioară, violă sau kwitra. Linia melodică a instrumentului solist este acompaniată în surdină de către celelalte instrumente, realizându-se un fel de ison heterofonic, centrat pe fundamentala modală. Discursul muzical este fragmentat, frazele fiind foarte clar delimitate prin coroane și pauze. Linia melodică nu este foarte ornamentată, aceasta fiind de altfel una dintre caracteristicile improvizațiilor denumite clasice. Această improvizație poate avea rol de introducere a unei noi mișcări a suitei. Instrumentistul este deci obligat să familiarizeze ascultătorii cu caracteristicile
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
μετουσία sporește progresiv capacitatea ființelor umane de a urma Infinitul, adâncindu-le prin aceasta dorința de acest Infinit. Din acest motiv a fost adusă la existență natura rațională, anume pentru ca de bogățiile și darurile divine să se împărtășească și omul - coroana și regele creației. Înțelepciunea atotcreatoare a modelat sufletele ca pe niște vase, să spunem așa, dotate cu libertate, pentru singurul scop de a deveni receptacule pentru primirea acestor daruri, un vas care devine întotdeauna mai mare, în concordanță cu creșterea
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Îl ajutase să-și recapete părul, În lagărul În care fusese deportat. Copil fiind, scriitoarea fusese atrasă mai ales de regii jocului de șah, „burtoși În față și gheboși la spate, de-a dreptul informi. Picioarele li se Împleticeau, deoarece coroana le stătea pieziș pe cap și era mult prea mare”. Șahul, emblema ludicului, a jocurilor din copilărie, este ireversibil metamorfozat În semnul dictaturii comuniste, a cărui povară Înfricoșătoare va acționa asemenea unei imense forțe de gravitație asupra psihicului Hertei Müller
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
este constituit de memoriile lui Emil), ambele redate Într-o cronologie specifică fiecărui plan, ca mai apoi, În ultimul capitol, scriitorul, aducând „timpul narațiunii În timpul cititorului” (D. Irimia), Îi oferă acestuia ocazia să asiste, printr-un artificiu stilistic, la formarea „coroanei” - Întemeierea propriului caiet de memorii, respectiv a romanului. În esență, Toate bufnițele prinde viață ca roman fluid, cu o consistență bogată și ritmică, muzicală (a frazei), aflată uneori la mică distanță de calofilie, dar amintindu-și mereu adevăratul scop: de
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
conflict care se află la baza scenei invocării Soarelui de către incaș, pentru ca Marele Zeu să fie martorul dragostei nepermise dintre un colonist și o aborigenă. Sincretismul complex al acestei scene este descris de costumele impresionante (Huascar poartă pe cap o coroană decorată cu pene În forma unui disc solar), de mișcările de dans efectuate de câteva zeci de actori, de aducerea În primplan a elementului ignic prin cele mai autentice modalități, inclusiv prin aprinderea torțelor purtate de către tineri incași, așezați sub
ALECART, nr. 11 by Iulia Mădălina Ştreangă () [Corola-journal/Science/91729_a_92894]
-
e negrăită, iar iubirea Lui de oameni cu neputință de adulmecat<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, op. cit., pp. 288-289. footnote>. Hristos, prietenul păcătoșilor (Mt., 11, 19) iubește, iartă pe acel pe care l-a ales și l-a rânduit coroană a creației și rege al ei, făcând sărbătoare cerească din întoarcerea celui ce se căiește<footnote Sf. Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de capete, cap. 71, în Filocalia..., vol. V, p. 312. footnote>. Mulțimea păcatelor și fărădelegilor omului nu întrece
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
e negrăită, iar iubirea Lui de oameni cu neputință de adulmecat<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, op. cit., pp. 288-289. footnote>. Hristos, prietenul păcătoșilor (Mt., 11, 19) iubește, iartă pe acel pe care l-a ales și l-a rânduit coroană a creației și rege al ei, făcând sărbătoare cerească din întoarcerea celui ce se căiește<footnote Sf. Simeon Metafrastul, Parafrază în 150 de capete, cap. 71, în Filocalia..., vol. V, p. 312. footnote>. Mulțimea păcatelor și fărădelegilor omului nu întrece
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
timp de cinci ani”; ruinat sufletește, după eliberare mai trăiește doar șapte ani, până la 11 noiembrie 1962; a fost ,,condus în tăcere de ultimii temerari ai apusului de glorie română, printre care Pan Halipa și câțiva bucovineni, sosiți cu o coroană mare de brad din Carpații Arboroasei. Doar o modestă placă funerară îi străjuiește mormântul în cimitirul Bellu din București.”); - despre pictorul George Lowendal, răstimp de 19 ani, din 1926 până în 1935, director artistic la Teatrul Național din Cernăuți - metropola care
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
pe trei laturi de apele Doamnei și Dâmboviței, iar altitudinea maxima este atinsă de Vârful Roșu - 2.469 de metri -, iar vârfurile Iezerul Mare și Papușa au înălțimi de 2.462 de metri și respectiv de 2.391 de metri. Coroana piscurilor înalte rămâne deschisă spre sud, loc de ieșire al apelor bogate ale râului Târgului spre ținutul muscelelor. Turismul în Iezer-Păpușa este strâns legat atât de existența Cabanei Voina, cât și de potecile spre Lacul Iezer și Vârful Iezerul Mare
Drumul care traversează Masivul Iezer-Păpuşa, traseul care detronează Transfăgăraşanul şi Transalpina [Corola-blog/BlogPost/93805_a_95097]
-
1952 , parcă dirijată și acum de doamna acad. prof. dr. Ana Aslan. In anul 2002, această instituție de interes internațional, a împlinit 50 de ani de activitate, iar Robert Taylor, reprezentantul Băncii Mondiale, în Raportul final, o cataloghează ca „Perla Coroanei” spitalelor din România. Aici, avem onoarea, ca ONG, și dorim să intervenim, împreună cu toți cei ce au la îndemână, posibilitatea de a schimba ceva, de a oferi acestui institut, prioritatea cuvenită în acoperirea nevoilor, astfel: Lucrări de reabilitare termică - hidroizolare
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93854_a_95146]
-
de film - cuprinde peste 50 de lungmetraje, dintre care cele mai cunoscute sunt „Atunci i-am condamnat pe toți la moarte” (1971), „Cu mâinile curate” (1972), „Osânda” (1976), „Ultima noapte de dragoste”, „Nea Marin miliardar” (1979), „Ciuleandra” (1985), „Mircea” (1989), „Coroană de foc” (1990), „Triunghiul morții” (1999), „Orient Express” (2004), „15” (2005), „Supraviețuitorul” (2008). Dacă filmul „Orient Express” a fost cea mai vizionata premieră românească a anului 2004, probabil că cea mai impresionantă producție semnată de regizorul Sergiu Nicolaescu a fost
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93855_a_95147]
-
de lungmetraje, dintre care cele mai cunoscute sunt „Dacii” (1966), „Mihai Viteazul” (1970), „Atunci i-am condamnat pe toți la moarte” (1971), „Cu mâinile curate” (1972), „Osânda” (1976), „Ultima noapte de dragoste”, „Nea Marin miliardar” (1979), „Ciuleandra” (1985), „Mircea” (1989), „Coroană de foc” (1990), „Triunghiul morții” (1999), „Orient Express” (2004), „15” (2005), „Supraviețuitorul” (2008), film pentru care a obținut cel mai mare credit, de 1,8 milioane de lei, la concursul Centrului Național al Cinematografiei, în 2006. Dacă filmul „Orient Express
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93855_a_95147]
-
decât plină. Trăită la maxim, fără regrete: SERGIU NICOLAESCU. Cel mai prolific regizor al cinematografiei române a “bifat” în 2012 optzecișidoi de ani de viață și o jumătate de veac de profesie. Pe lângă munca din spatele camerelor de filmat, a purtat “Coroana de foc”, a condus oști, s-a bătut în”Ring”, a intrat în “Triunghiul morții”, dar a rămas “Nemuritor”. Recunoașterea sa oficială se datorează superproducțiilor istorice. Pro Video a lansat, pe DVD, colecția filmelor sale. Posturile de televiziune românești le
“Urmaşii mei rămân doar filmele făcute” [Corola-blog/BlogPost/93868_a_95160]
-
Regensburg în 955): „Neamțule [...], trăsnetul să nu te omoare,/ Maghiarului să-i încredințeze această treabă”.2 În poezia „Poporul maghiar”, publicată în iunie 1848, același poet declară că doar maghiarul trebuie să fie stăpân în țară (adică în Ungaria Sfintei Coroane, compusă și din Croația, Slovacia, Transilvania, Voivodina etc., adică și din croați, slovaci, români, sârbi, germani, ruteni etc.), zice că zilele „neamțului”, comparat cu lipitoarea setoasă de sânge, sunt numărate, ca și ale altor popoare: „Oare să poruncească în țară
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]
-
care nu este maghiară”. Spre deosebire de „străinii” veștejiți de Eminescu - minorități dominante asupra majorității supuse - cei urâți de Petőfi, în ciuda blestemelor sale, au ajuns până la urmă (în general), prin voința popoarelor și recunoașterea marilor puteri, stăpâni acolo unde, prin forță, dominase Coroana Sfântului Ștefan. Cu alte cuvinte, „ura” lui Petőfi nu a fost validată de istorie, Ungaria revenind la frontierele sale etnice. Nici „urile” lui Șevcenko și Pușkin nu au avut, în linii mari, o soartă mai bună. Eminescu însuși nu s-
Eminescu şi străinii – o reconsiderare [Corola-blog/BlogPost/93899_a_95191]