134 matches
-
Coroi acționa Într-o arie largă, nu numai În locurile natale. O femeie care a relatat fuga familiei sale spre România, după ce a fost cedat ținutul Herței, istorisește cum, În pădurile pe care le străbăteau, le-a apărut În cale Coroi: au aflat că-l dijmuise pe preotul lor din sat, care se retrăgea spre Dorohoi cu o avere considerabilă, aur și odoare bisericești. Chiar el le-a relatat. În pădurea de fag de pe Dealul Holmului din Flămânzi, pe drumul Hârlău-Botoșani
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cele două localități. Un jurnalist din Botoșani scrie cu inspirație: „Se Înalță semeață, iar copacii bătrâni, scorburoși, stau martori muți ai unor fapte de legendă”. Un paralelipiped de cinci metri lungime, doi lățime și trei Înălțime, pe care banda lui Coroi Își Împărțea prada dobândită de la negustorii din zonă. Deși avea cartierul general la Guranda, Coroi avea „punct de lucru” și aici. Avea gazde, se deghiza, cerceta. Oamenii, relatează un pădurar din zonă, povestesc că autoritățile erau mituite, pentru că bandiții nu
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
bătrâni, scorburoși, stau martori muți ai unor fapte de legendă”. Un paralelipiped de cinci metri lungime, doi lățime și trei Înălțime, pe care banda lui Coroi Își Împărțea prada dobândită de la negustorii din zonă. Deși avea cartierul general la Guranda, Coroi avea „punct de lucru” și aici. Avea gazde, se deghiza, cerceta. Oamenii, relatează un pădurar din zonă, povestesc că autoritățile erau mituite, pentru că bandiții nu aveau teamă de lege. Plăteau bijuterii scumpe oamenilor pentru un vițel la frigare. Erau risipitori
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
un pădurar din zonă, povestesc că autoritățile erau mituite, pentru că bandiții nu aveau teamă de lege. Plăteau bijuterii scumpe oamenilor pentru un vițel la frigare. Erau risipitori, dădeau la iubite, nu țineau la preț, aruncau banii. În anul 1936, când Coroi a fost prins și judecat, ziarele Îl Înfățișau ca pe un fel de ultim haiduc din secolul xx, din stirpea lui Pantelimon și terente. Un grup de 300 de ieșence din lumea bună, astăzi le-am zice feministe, solicitau achitarea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
fost prins și judecat, ziarele Îl Înfățișau ca pe un fel de ultim haiduc din secolul xx, din stirpea lui Pantelimon și terente. Un grup de 300 de ieșence din lumea bună, astăzi le-am zice feministe, solicitau achitarea lui Coroi. Ionel Bejenaru, un cărturar din Botoșani, relatează că a Întâlnit Întâmplător, pe peronul Gării de Nord, un bătrân care i s-a prezentat ca avocatul Dumitru Mănăstireanu, cel care l-a arestat la Sulița pe banditul Coroi. Dar cel care a creat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
zice feministe, solicitau achitarea lui Coroi. Ionel Bejenaru, un cărturar din Botoșani, relatează că a Întâlnit Întâmplător, pe peronul Gării de Nord, un bătrân care i s-a prezentat ca avocatul Dumitru Mănăstireanu, cel care l-a arestat la Sulița pe banditul Coroi. Dar cel care a creat legenda haiducului Coroi a fost, se pare, N.D. Cocea. L-a Întâlnit atunci când era Încă liber și a scris câteva reportaje despre el. Am citit undeva, mai de mult, dacă nu mă Înșală memoria, că
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
un cărturar din Botoșani, relatează că a Întâlnit Întâmplător, pe peronul Gării de Nord, un bătrân care i s-a prezentat ca avocatul Dumitru Mănăstireanu, cel care l-a arestat la Sulița pe banditul Coroi. Dar cel care a creat legenda haiducului Coroi a fost, se pare, N.D. Cocea. L-a Întâlnit atunci când era Încă liber și a scris câteva reportaje despre el. Am citit undeva, mai de mult, dacă nu mă Înșală memoria, că a fost ajutat la proces de Cocea și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mă Înșală memoria, că a fost ajutat la proces de Cocea și că acesta l-ar fi angajat portar la el la ziar, după eliberarea din Închisoare. În satul Guranda, unde a trăit și s-a recăsătorit apoi soția lui Coroi - i se zicea Coroiasa -, circula zvonul că aceasta primea de undeva din țară, niciodată n-a știut de la cine și de unde veneau, pachete cu produse deficitare. Un alt zvon: Coroi ar fi fost recuperat și folosit, după război, de Securitate
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
unde a trăit și s-a recăsătorit apoi soția lui Coroi - i se zicea Coroiasa -, circula zvonul că aceasta primea de undeva din țară, niciodată n-a știut de la cine și de unde veneau, pachete cu produse deficitare. Un alt zvon: Coroi ar fi fost recuperat și folosit, după război, de Securitate. Guranda de astăzi e un sat Înconjurat de păduri, are cam patru sute de gospodării, apă curentă, o școală curată, o grădiniță elegantă În construcție, aer curat. Mulți locuitori sunt plecați
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
cu hramul Sfânta treime. Chiliile sunt modeste, obștea trăiește În sărăcie, izolată de lume, puțin cercetată. Dar comunitatea din pădure a descoperit virtuțile meditației și duhovniciei, remediu Împotriva descurajării și răului moral, Îmi explică tânăra stareță de astăzi. Balada despre Coroi, de câte ori o aud, se asociază În memoria mea afectivă cu o perioadă extrem de neagră din istoria familiei mele. Psihosociologii numesc acest fenomen „asociație de idei”; metoda asociației este utilizată În recoltarea de informații, În cercetările asupra memoriei sociale și a
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
pe făptuitor. În toamnă, spre iarnă, s-a aflat că a murit, răpus de o boală rapidă și necunoscută, un om din sat care era bănuit de multe tâlhării, inclusiv de furtul celor trei cârlani ai noștri. Oamenii Îi ziceau Coroi, deși avea alt nume. Mama a făcut atunci o cădere psihică. S-a simțit vinovată pentru moartea individului. Era Încredințată că rugile ei l-au pedepsit pe cel ce ne-a lăsat și mai săraci și au avut un final
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
individului. Era Încredințată că rugile ei l-au pedepsit pe cel ce ne-a lăsat și mai săraci și au avut un final pe care, de fapt, nu l-a dorit. S-a ocupat apoi, mulți ani, de copiii lui Coroi, ajutându-i cu ce putea și la școală, ca să se ridice deasupra condiției lor. Numele Coroi Îmi evocă, Întotdeauna, anii de sărăcie, disperarea și nenorocirea de atunci. Dar mă feresc să-i blestem pe cei ce-mi fac rău. Dacă
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mai săraci și au avut un final pe care, de fapt, nu l-a dorit. S-a ocupat apoi, mulți ani, de copiii lui Coroi, ajutându-i cu ce putea și la școală, ca să se ridice deasupra condiției lor. Numele Coroi Îmi evocă, Întotdeauna, anii de sărăcie, disperarea și nenorocirea de atunci. Dar mă feresc să-i blestem pe cei ce-mi fac rău. Dacă am puterea mamei mele? (18.05.2009) Actori pe scena tranziției Găsesc Într-un Vocabulaire de
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
luminate” a lui conu Vasile Pogor. În Piața Unirii, printre birjarii care își așteaptă mușteriii, îl zăresc pe Mișa birjarul. Moțăie pe capra trăsurii. Mă apropii. Unde dorește boierul să meargă? întreabă Mișa profesional. La conu Vasile Pogor, pe ulița Coroi. Pe ulița Coroi mergem. Hai, Ducipal! Plecăm în trapul mărunt dar spornic al Ducipalului lui Mișa și pe nesimțite intrăm pe Podul Verde, cum se chema la începuturi bulevardul Copoului. Numaidecât o cotim la dreapta, pe ulița Coroi. De departe
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
conu Vasile Pogor. În Piața Unirii, printre birjarii care își așteaptă mușteriii, îl zăresc pe Mișa birjarul. Moțăie pe capra trăsurii. Mă apropii. Unde dorește boierul să meargă? întreabă Mișa profesional. La conu Vasile Pogor, pe ulița Coroi. Pe ulița Coroi mergem. Hai, Ducipal! Plecăm în trapul mărunt dar spornic al Ducipalului lui Mișa și pe nesimțite intrăm pe Podul Verde, cum se chema la începuturi bulevardul Copoului. Numaidecât o cotim la dreapta, pe ulița Coroi. De departe se văd ferestrele
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
pe ulița Coroi. Pe ulița Coroi mergem. Hai, Ducipal! Plecăm în trapul mărunt dar spornic al Ducipalului lui Mișa și pe nesimțite intrăm pe Podul Verde, cum se chema la începuturi bulevardul Copoului. Numaidecât o cotim la dreapta, pe ulița Coroi. De departe se văd ferestrele casei lui conu Vasile, luminate ca de sărbătoare. În odăile de sus, mare animație. Ne oprim la poartă. Eu îndrăznesc să fac câțiva pași până sub ferestre. Mă opresc și ascult cu atenție. Simt că
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
te rog acum nu știi. Poruncă, boierule! Du-mă iute la conu Nicu Gane, poate îl voi prinde măcar pe dânsul acasă. Știi unde stă? Cum să nu știu boierule, pe strada Butu. Pornim în trap întins. Trecem pe strada Coroi și,cât ai clipi, am și ajuns în poarta casei lui conu Nicu. Numai că nu s-a întors încă de la primărie. Când dau ochii cu Mișa, îi zic: Auzi, Mișa, că dumnealui, conu Nicu, nu s-a întors încă
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
purtați prin oraș, smulgându-li-se bucăți de carne cu cleștele înroșit în foc, fiind decapitați până la urmă. Au avut loc și alte represalii, mulți dintre nobilii din Transilvania, care participaseră la răscoala din 1467, refugiindu-se în Polonia. Maramureșanul Coroi din Oncești, la 12 km mai jos de Sighet, pentru că l-a apărat pe rege la Baia, a fost scos de sub jurisdicția autorităților locale și supus celei a palatinului și a judelui curții regale. Din aceste documente nu respiră un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Pun străinii mâna pe ea! Mai târziu noi vom vedea Câte lacrimi vom vărsa Că unire n-om avea! Dă-ne Doamne un cârmaci, Blând, puternic și dibaci Ca Ștefan, Mare și Sfânt, Ca Ioan Cuza, pe pământ ...Sau precum Coroi era, Țara o cutreiera. Milă de sărmani avea! Astăzi vezi În fruntea țării Mulți din oamenii puterii Au averi mari fabuloase Vile și mașini luxoase Pentru ei Își fac de toate... Însă uită de Dreptate! Dă-le Doamne Înțelepciune Ca să
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
L., Pernis apivorus L., Asrtur palimbarius L.), Lupu-păsărilor ( Astur nisus L.), Gaia (Milvus regalis Briss), Șoimul în mai multe variante ( Milvus ater L, Circus cineraceus Naum, Circus pygarcus L Circus macrourus Gm, Buteo desertorum Daud, Falco peregrinus Gm), Vânturelul sau Coroiul în variantele (Falco subbuteo L, Falco aesalon Gm., Falco tinnunculus L.,) Vânturelul mic (Falcocenchris Fr.), Vultur de jgheab (Falco rufipes Beske, Aquila imperialis Bechst, Aquila fulva L.), Vultur negru (Aquila naevia L.), Vultur cu coada lungă (Circaetos gallicus Gm., Gypaetus
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Vasile Ambăruș P. Victor Bernevic I. Emil Filipescu I. Ioan Registru matricol 96/19421943; Costin Clit,op.cit.,p.213. 1943·1944 Arhire St. Teodor Babolea St. C-tin Bahnaru Ț. Ștefan Burghelea Gh. Vasile Buzdugan Gh. Ioan Codreanu P. Octavian Coroi M. Gheorghe Frenț Gh. Albert Gheorghiu M. Ștefan Harnagea C. Costică Herghelegiu N. Dumitru Idriceanu Gh. George Leon Gh. Ioan Leonte C. Octavian Macovei Gh. Dumitru Marinov I. Petru Motaș P. Gheorghe Mătase Gheorghe Mihai V George Nastase D. Romeo
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
un adevărat monopol asupra presei și-i manevrau din umbră pe politicienii români. Județul Dorohoi era în nordul Moldovei și avea un număr mare de evrei. În august 1923 este consemnată înființarea unei secțiuni a LANC la Dorohoi, condusă de Coroi, primarul orașului Dorohoi, în relații de rudenie cu profesorul A.C.Cuza din Iași. Secțiunea LANC din Dorohoi a fost înființată în august 1923 în timpul vizitei pe care profesorul A.C.Cuza, însoțit de Ion Zelea Codreanu și de studenții Corneliu Zelea
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
și alți studenți, de exemplu, Nicolae Gărneață, Marcel Adam, Mociulschi, l-a însoțit de mai multe ori pe A.C.Cuza în vizitele pe care acesta le-a făcut în Dorohoi. A.C.Cuza a fost rudă apropiată cu primarul orașului Dorohoi, Coroi, iar în anul 1919, profesorul A.C.Cuza a fost deputat de Dorohoi. Corneliu Zelea Codreanu a legat relații de prietenie cu studenți dorohoieni, precum Octav Guțic, Vasile Isăceanu, Jean Popescu. Județul și orașul Dorohoi avea un număr mare de evrei
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
îndreptat însă pe Andi către Archeos și către facultatea de istorie. El a studiat ce îi plăcea mai tare: heraldica și genealogia. Azi e un bun documentarist. ȘOIMULEȚ Deși în familia lui Cătălin unul dintre înaintași a fost chiar haiducul Coroi, la înfățișare, băiatul n-avea nimic de bandit. Porecla și-o căpătase într-o excursie, pe vreme de primăvară, când cerul abia se lumina în zori iar cei de la Archeos se îmbarcau în trenul care suia la Bârnova. Abia picat
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
mai ales prin lipsa de asimilare a neologismelor. Pe schema spectacolului cu Iancu Jianu se va constitui întregul repertoriu al teatrului de haiduci și de hoți, care cuprinde un mare număr de nume: Bujor, Groza, Gruia, Novac, Păunaș, Radu, Roșu, Coroi, Dragul Florilor, Făgurel, Grigoraș, Merișor, Palenciuc, Terente, Trandafir ș.a. Teatrul de haiduci cunoaște în prezent o înflorire deosebită în Moldova. Inspirată de ceremonialul nunților sătești, piesa Nunta țărănească este o creație laică, aria ei de răspândire fiind, cu precădere, jumătatea
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]