1,568 matches
-
asociată cu crioglobulinemie. Afectare cutanată și glomerulară frecventă. Angeita leucocitoclazică cutanată. Angeită cutanată izolată. Fără glomerulonefrită sau vasculită sistemică. Termenul de calibru mare corespunde aortei și ramurilor mari ale acesteia. Vasele de calibru mediu sunt principalele artere viscerale: renale, hepatice, coronare și mezenterice. Vasele de calibru mic sunt venulele, capilarele, arteriolele și arterele intraparenchimatoase distale ce se continuă cu arteriolele. Unele vasculite ale vaselor mari pot afecta și vase de calibru mediu, dar vasculitele vaselor medii nu trebuie să afecteze vase
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
urmă pot determina un aspect pseudopolipoid; • Manifestări cardiace. Afectarea cardiacă se întâlnește cu frecvență variabilă și este una dintre manifestările cele mai severe ale SCS. Constă în pericardită (rareori cu tamponadă), miocardită (cu granuloame sau infiltrate interstițiale cu eozinofile), arterită coronară. Endocardul, în schimb, nu este afectat. Leziunile cardiace se complică cu insuficiență cardiacă, cu evoluție rapidă și adeseori severă. Angina pectorală și infarctul miocardic sunt rare. Angiografia coronariană poate fi normală (leziunile interesând doar vasele mici) sau poate evidenția stenoze
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
stenozei de arteră renală, deși comportă două riscuri importante: nefrotoxicitatea substanței de contrast și ateroembolismul renal. Angiografia renală nu trebuie să înlocuiască investigațiile non-invazive premergătoare; totuși, ea este adesea realizată de primă intenție, cu ocazia explorării angiografice a altor teritorii (coronare, aortă, membre inferioare). Prelucrarea digitalică poate îmbunătăți considerabil calitatea imaginii angiografice. La pacienții cu insuficiență renală semnificativă, profilaxia nefrotoxicității substanțelor de contrast iodate este obligatorie (vezi Cap. „Insuficiența renală acută”). 10.5. Tratament Tratamentul SAAR și a NI are ca
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
palmă. Masarea punctelor reflexe, prin aplicarea acestei presiuni duble, stimulează circulația. Așezați degetele pe dosul palmei și degetul mare în palmă și masați cele două zone simultan (vezi foto 29). Această dublă stimulare îmbunătățește circulația la inimă și la arterele coronare și transportă către plămâni energia vitală, pentru o mai bună oxigenare a sângelui. Rețineți că unele atacuri de cord survin atunci când un cheag de sânge sau sângele insuficient oxigenat blochează artera. Prin urmare, faceți tot ceea ce este posibil pentru a
Reflexologie palmară. Cheia sănătății perfecte by Mildred Carter, Tammy Weber () [Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
unitatea conceptuală cu gnatologia în etapa de însușire a “tehnologiei” de realizare a aparatelor gnatoprotetice trebuie să cunoaștem: -parametrii morfologici homeostazici și, în măsura posibilităților de transfer, simularea în laboratorul de tehnică dentară a dezechilibrelor morfo-funcționale induse de leziunile odontale coronare, edentație și alte modificări ale arcadelor dento-alveolare, cu consecințe funcționale asupra întregului sistem stomatognat; -integrarea realizării tehnologiei etapă cu etapă în algoritmul clinico-tehnic al tratamentului gnato-protetic; -elaborarea corectă a aparatelor gnatoprotetice conform principiilor de tratament gnato-protetic. Conform celor enunțate, vom
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și fosforescență; Smalțul acoperă suprafața coroanei dentare, asigurând menținerea arhitectonicii și protejând țesuturile adiacente de traumatismele fizico-chimice din mediul oral. Are formă și grosime definitivată în momentul erupției. Dentina (Fig. 7) este un țesut dur care intră în componența segmentului coronar și segmentului radicular. Este acoperită de smalț, respectiv cement, constituind pereții duri ai camerei pulpare. Volumetric reprezintă aproximativ 80% din volumul dentar. Este constituită din componenta anorganică - 70% din masă și 48% din volum, sub formă de cristale de hidroxiapatită
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
principale. Canaliculele dentinare principale comunică între ele prin canaliculele secundare. În interiorul canaliculelor, fibrele odontoblastice sunt însoțite de terminații nervoase care asigură, reglajul metabolismului dentinar. Prin canaliculele dentinare circulă limfa dentară. Canaliculele dentinare cu conținutul lor sunt bine reprezentate la nivel coronar (Fig. 8). Activitatea de depunere a predentinei de către odontoblaste și mineralizarea sunt procese continui, zilnice, mai intense până momentul erupției și mai lente după aceea. Ritmicitatea zilnică a dentinogenezei este concretizată la examenul microscopic de liniile lui Ebner. După cronologia
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
se depune lent, tot timpul vieții, și reduce din volumul camerei pulpare. Ia naștere din stratul de predentină care căptușește spațiul pulpar corono-radicular; - dentină terțiară (Fig. 10) - se depune numai atunci când este activată de iritațiile produse de existența leziunilor odontale coronare sau intervenții restaurative. În funcție de intensitatea stimulului, se poate depune rapid, dezordonat, cu incluzii celulare sau lent, cu o structură asemănătoare cu a dentinei primare sau secundare; - dentina sclerotică apare consecutiv degenerării prin îmbătrânire sau în mod particular datorită acțiunii unor
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
joncțiunii cu smalțul pot fi deschise de procese patologice sau terapeutice și se constituie în canale de comunicare a mediului oral cu mediul intern. Pulpa dentară ocupă întreg spațiul structutar în masa dentinară, fiind topografic delimitată în: (Fig. 12) -pulpa coronară - în camera pulpară a coroanei dinților; -pulpa radiculară - în canalele radiculare; -pulpa apicală - la zona de trecere între canalul radicular și parodonțiu. Pulpa dentară este formată din: -celule - reprezentate de odontoblaști, fibroblaști și celule nediferențiate. Odontoblaștii alcătuiesc o zonă odontogenă
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
b) și mucoasa gingivală (a), și are ca principală funcție susținerea dintelui, alături de funcții senzitivo-senzoriale și nutritive. Cementul radicular (13-c) aparține topografic dintelui deoarece acoperă în întregime rădăcinile dentare, dar morfofuncțional aparține parodonțiului. Histomorfologic, cuprinde: -cement acelular - situat în jumătatea coronară a rădăcinii, format din substanță fundamentală calcifiată și conținând prelungirile fibrelor lui Scharpey; -cement celular, secundar, situat la jumătatea apexiană a rădăcinii, cu substanță fundamentală calcifiată și conținând lacunele cementociților și prelungirile lui Scharpey incomplet calcificate; -cement intermediar - un strat
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dinții antagoniști. Se realizează prin edificarea rădăcinii. Este o etapă cu desfășurare rapidă, în trei faze: - faza intraosoasă - dintele în migrarea sa pe direcția “gubernacumului dentis”, antrenează și sacul folicular. În momentul perforării mucoperiostului, sacul dentar se rupe, porțiunea sa coronară se unește cu mucoasa gingivală și va da naștere (fig. 21) “inserției epiteliale”. Porțiunea radiculară a dat naștere elementelor parodontale; - faza prefuncțională - dintele își continuă drumul prin creșterea rădăcinii; - faza funcțională - dintele intră în contact cu antagoniștii, se integrează parametrilor
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
antagoniștii, se integrează parametrilor ocluzali și se finalizează creșterea rădăcinii. Din acest moment, stimulii ocluzali inhibă procesul activ de erupție primară și se trece la: etapa activă secundară, care asigură caracterul de continuitate a procesului de erupție prin compensarea uzurii coronare. Aceasta se produce prin dispunerea de cement periapical. Anormalitatea în erupție se nominalizează prin: - Erupția pasivă - proces involutiv prin care inserția epitelială coboară spre apex, mărind coroana dentară clinică și realizând un nou nivel al coletului; - Erupția activă accelerată - dintele
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dintelui în cauză astfel încât să se obțină o disimulare perfectă a artificiului protetic în arcada dentară. Pentru aprecierea dimensională a coroanei dentare se au în vedere diametrele dintelui și anume: vertical, cervico-ocluzal care în fond exprima înălțimea coroanei; orizontale mezio-distale, coronare și cervicale și care exprimă lățimea dintelui la aceste nivele; orizontale, vestibulo-orale, coronare-cervicale care ne orientează asupra grosimii coroanei. Forma dintelui rezultă din interpretarea asociată a diametrelor coronare cu dimensiunea și poziționarea reliefurilor de pe fețele dentare. Culoarea și poziția depind
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și anume: vertical, cervico-ocluzal care în fond exprima înălțimea coroanei; orizontale mezio-distale, coronare și cervicale și care exprimă lățimea dintelui la aceste nivele; orizontale, vestibulo-orale, coronare-cervicale care ne orientează asupra grosimii coroanei. Forma dintelui rezultă din interpretarea asociată a diametrelor coronare cu dimensiunea și poziționarea reliefurilor de pe fețele dentare. Culoarea și poziția depind de caracteristicile morfologice individualizate cât și de starea de sănătate a sistemului stomatognat. Indicii clinico-biologici de interpretare a acestor doi parametrii se însușesc la disciplinele clinice. Coroanele dentare
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
linie, unghi de punct) au semnificații deosebite în limbajul clinic. Suprafețele cu orientare orizontală, ocluzală, sunt: -margini incizale ale dinților frontali, înguste (1/6 din diametrul maxim vestibulo-oral) și care au întotdeauna traiect mezio-distal. Dacă se împarte diametrul maxim vestibulo-oral coronar în șase părți egale, marginea incizală se plasează în a doua șesime dinspre vestibular (Fig. 28). -suprafețe ocluzale ale dinților laterali (premolari și molari) reprezintă extremitatea lor liberă. Privită în sens ocluzal, toată suprafața dentară vizibilă și care este delimitată
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
deoarece originea sa nu este bine precizată, unii socotindu-1 tubercul, alții cuspid (lob)atrofiat. Reprezintă o proeminență constant prezentă în treimea cervicală a feței orale a dinților frontali, cu convexitate bine exprimată și raporturi precise în arhitectonica acestor dinți. Depresiunile coronare sunt: a) șanțurile ocluzale, b) șanțurile axiale, c) fisurile d) fosele, e) fosetele. a) Șanțurile se formează prin unirea a două suprafețe, de obicei convexe și se grupează în două categorii: șanțuri ocluzale situate pe fețele ocluzale și șanțuri axiale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
rare cinci cuspizi. Molarul 2 temporar mandibular este copia fidelă a molarului prim permanent mandibular, prezentând constant cinci cuspizi pe fața ocluzală. Rădăcinile seamănă ca formă și poziție cu cele ale molarilor permanenți, dar sunt mai divergente și recurbate. Dimensiunile coronare și radiculare ale dinților temporari maxilari 7.3. Pierderea dinților temporari este un fenomen fiziologic care permite înlocuirea acestora cu dinții permanenți. Este cauzată de dispariția treptată a rădăcinii prin rizaliză fiziologică. Debutul acestui proces are loc cu trei-patru ani
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
DINȚILOR PERMANENȚI Din descrierea individualizată a fiecărui dinte se evidențiază datele de identificare pe arcadă, momentul erupției, parametrii dimensionali și morfologici. INCISIVUL CENTRAL MAXILAR - fig. 36, 1.1., 2.1. înălțime totală = 22,5 mm înălțime radiculară = 13 mm diametre: - coronar MD = 9 mm -cervical MD = 7 mm -coronar VP = 7 mm - cervical VP = 6 mm Erupe în intervalul 7-8 ani. Coroana are o formă caracteristică asemănătoare unei lopeți cu patru fete laterale și o margine incizală. Fața vestibulară are un
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
și înălțime; -unghiul disto-incizal rotunjit; -unghiul mezio-incizal-aproape drept; -fața mezială aproape plană; -rădăcină unică, conică, cu o formă triunghiulară rotunjită pe secțiune orizontală. INCISIVUL LATERAL MAXILAR (fig. 37), 12.2.2. înălțime totală = 22 mm înălțime radiculară =13 mm diametre: - coronar MD = 6,5 mm -cervical MD = 5 mm -cervical VP = 5 mm -coronar VP = 6 mm Coroana este asemănătoare din punct de vedere morfologic cu aceea a incisivului central. Dimensiunile sunt însă mai reduse, iar raportul dintre diametrele cervico-incizal și
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
6,5 mm -cervical MD = 5 mm -cervical VP = 5 mm -coronar VP = 6 mm Coroana este asemănătoare din punct de vedere morfologic cu aceea a incisivului central. Dimensiunile sunt însă mai reduse, iar raportul dintre diametrele cervico-incizal și mezio-distal coronar este mai mare, rezultând un aspect alungit. Fața vestibulară are un contur ce se înscrie într-un patrulater cu următoarele margini: incizală - rectilinie și înclinată spre distal și cervical mai mult decât a incisivului central, față de care este situată cu
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
-marginea de colet este mai sinuoasă pe toate fețele; -rădăcina este conică, efilată, aplatizată mezio-distal, cu vârful angulat, orientat spre distal. INCISIVUL CENTRAL MANDIBULAR (fig. 38), 3.1., 4.1. înălțime totală = 20-21 mm înălțime radiculară = 12,5 mm diametre: - coronar MD = 5 mm -cervical MD = 3,5 mm -coronar VL = 6 mm -cervical VL = 5 mm Erupe la 6-7 ani. Coroana are aspect de daltă, fiind aplatizată vestibulo-lingual în cele două treimi incizale și mezio-distal în treimea cervicală. Fața vestibulară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
fețele proximale unghiuri drepte; - rădăcina este unică, aplatizată mezio-distal; - rădăcina prezintă pe fața distală un șanț mai evident decât pe fața mezială. INCISIVUL LATERAL MANDIBULAR (fig 39), 3 2, 4.2. înălțime totală = 22 mm înălțime radiculară = 14 mm diametrele: - coronar MD = 6 mm -cervical MD = 4 mm -coronar VL = 6,5 mm -cervical VL = 5,8 mm Erupe la 7-8 ani. Coroana are tot formă de daltă. Caracteristicile morfologice ale coroanei sunt în general asemănătoare cu cele ale incisivului central
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
central; -fața distală are dimensiuni mai reduse decât cea mezială; -marginea incizală este ușor oblică dinspre mezial spre distal și dinspre incizal spre colet. Rădăcina este mai voluminoasă, cu apexul înclinat spre vestibular sau spre distal. Caracteristici pentru identificare: -dimensiuni coronare și radiculare mai mari decât ale incisivului central mandibular; -marginea incizală nu formează unghiuri drepte cu fețele proximale, unghiul disto-incizal fiind ușor rotunjit; -fața mezială a coroanei este mai puțin înaltă decât cea distală, astfel încât marginea incizală este descendentă spre
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
cea distală, astfel încât marginea incizală este descendentă spre distal; -crestele marginale de pe fața linguală sunt mai evidente decât la incisivul central mandibular. CANINUL MAXILAR (fig. 40), 1.3., 2.3. înălțime totală = 26,5 mm înălțime radiculară = 17 mm diametrele: - coronar MD = 7,5 mm -cervical MD = 5,5 mm -coronar VP = 8 mm -cervical VP = 7 mm Erupe la 11-12 ani. Coroana are formă proprie, piramidală, ce poate fi asemănată cu un vârf de lance. Fața vestibulară are un contur
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
treimea de colet câte o depresiunea longitudinală sub formă de șanț; - rădăcina este foarte voluminoasă, fiind triunghiulară sau ovalară pe secțiune transversală. CANINUL MANDIBULAR (fig. 41). 3.3., 4.3. -înălțime totală = 25,5 mm -înălțime radiculară = 16 mm -diametre: - coronar MD = 7 mm - cervical MD = 5,5 mm - coronar VL = 7,5 mm - cervical VL = 7 mm Erupe la 9-10 ani. Asemenea omologului superior, este un dinte de tranziție între grupul frontal și cel lateral. Coroana are aspect mai alungit
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]