200 matches
-
bine de două decenii. Gradul modificării anatomice este obișnuit exprimat ca procent al stenozării lumenului. Estimarea vizuală este obținută prin compararea diametrului minim al vasului în regiunea stenozei cu diametrul vasului adiacent „normal”. Bolnavului i se administrează nitroglicerină oral în timpul coronarografiei pentru a obține o dilatare maximă a arterelor coronare și a reduce la minimum spasmul arterial. Aceasta permite o mai bună apreciere a severității unei stenoze moderate (50% pierdere în diametru). Stenozele severe (≥70% pierdere în diametru) sau ușoare (≤50
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
a vaselor [6,7]. Gradul stenozei apreciat angiografic procentual rămâne „standardul de aur” actualmente în peste 99% din spitalele care efectuează angiografia coronară. Variabilitatea intraobservator și interobservatori a evaluării gradului de stenoză exprimat în procente (%), prin simpla interpretare vizuală a coronarografiei este un fapt cunoscut. Aceasta este mai mare în zona obstrucțiilor dintre 25 și 75 % și mai puțin importantă la extreme (coronare normale și coronare total obstruate). Utilizarea unor proiecții multiple a redus această variabilitate [8]. Utilizând tehnica coronarografiei cantitative
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
a coronarografiei este un fapt cunoscut. Aceasta este mai mare în zona obstrucțiilor dintre 25 și 75 % și mai puțin importantă la extreme (coronare normale și coronare total obstruate). Utilizarea unor proiecții multiple a redus această variabilitate [8]. Utilizând tehnica coronarografiei cantitative (descrisă de Brown, Dodge și colab., 1984), această variabilitate este de ordinul a ±5%. Utilizarea unor incidențe multiple tinde să corecteze discordanțele semnalate între gradul stenozei coronare estimate coronarografic și examinarea morfologică post-mortem. În circa 25% din cazuri, arteriografia
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
colab., 1984), această variabilitate este de ordinul a ±5%. Utilizarea unor incidențe multiple tinde să corecteze discordanțele semnalate între gradul stenozei coronare estimate coronarografic și examinarea morfologică post-mortem. În circa 25% din cazuri, arteriografia coronară tinde să subestimeze extinderea leziunii. Coronarografia este în esență o „lumenogramă”, care obișnuit a fost interpretată făcând comparații între segmente cu leziuni de severitate variabilă. Subestimarea este adesea legată de prezența unor leziuni multiple într-un vas coronar, având drept rezultat imposibilitatea vizualizării adevăratei dimensiuni a
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
grefat este mai extinsă decât cea evaluată de angiografia preoperatorie. Ateroscleroza difuză coronară este un fapt important la bolnavii cu afectare coronară multivasculară, dar mai puțin importantă în cazul leziunilor monovasculare [8]. Aceasta este prezentă frecvent și adesea nedescoperită de coronarografie. Prin angiografie coronară cantitativă aria de secțiune a vasului coronar poate fi determinată cu un mare grad de acuratețe. Dezavantajul metodei constă în faptul că este examinat numai lumenul vasului coronar, iar grosimea peretelui nu poate fi măsurată cu această
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
Kirklin și Barratt-Boyes (2003) considerau că BAC (by-pass aortocoronarian cu grefă venoasă) este indicat pentru angina stabilă cronică care nu cedează la terapie medicală și cînd interferează cu stilul de viață al bolnavului. La un astfel de bolnav este recomandată coronarografia în vederea operației. Când angina stabilă este controlată cu medicație, unii autori nu recomandă coronarografia. Alții însă, înainte de a recomanda unui bolnav cu angină stabilă cronică un tratament conservator, efectuează testul de efort. Dacă acesta este pozitiv, coronarografia poate fi indicată
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
pentru angina stabilă cronică care nu cedează la terapie medicală și cînd interferează cu stilul de viață al bolnavului. La un astfel de bolnav este recomandată coronarografia în vederea operației. Când angina stabilă este controlată cu medicație, unii autori nu recomandă coronarografia. Alții însă, înainte de a recomanda unui bolnav cu angină stabilă cronică un tratament conservator, efectuează testul de efort. Dacă acesta este pozitiv, coronarografia poate fi indicată, dar o eventuală decizie chirurgicală poate fi luată numai după studiul atent al sediului
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
bolnav este recomandată coronarografia în vederea operației. Când angina stabilă este controlată cu medicație, unii autori nu recomandă coronarografia. Alții însă, înainte de a recomanda unui bolnav cu angină stabilă cronică un tratament conservator, efectuează testul de efort. Dacă acesta este pozitiv, coronarografia poate fi indicată, dar o eventuală decizie chirurgicală poate fi luată numai după studiul atent al sediului și severității leziunii coronare. Un test de efort pozitiv cu depresie ST≥2 mm, asociat la unii bolnavi cu hipotensiune (10 mmHg sub
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
severității leziunii coronare. Un test de efort pozitiv cu depresie ST≥2 mm, asociat la unii bolnavi cu hipotensiune (10 mmHg sub TA sistolică), indică aproape totdeauna o leziune severă de trunchi coronar stâng sau leziune trivasculară; în aceste situații coronarografia trebuie efectuată prompt. Prezența unor leziuni severe ale trunchiului comun stîng (>75%) sau a celor 3 ramuri ale sale cu leziune a arterei descendente anterioare (ADA) proximale, trebuie să conducă la o intervenție chirurgicală neîntârziată, oricare ar fi severitatea anginei
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
ca și angina de efort. Evidențierea obstrucției grefonului necesită aplicarea acelorași criterii angiografice privind indicațiile de operație. Existența unui debit ridicat în grefon la prima intervenție demonstrează un pat distal adecvat și sugerează succesul reintervenției. Studiul patului vascular distal prin coronarografie, trebuie efectuat cu mare atenție, acesta trebuind să fie bogat și lipsit de leziuni ateroscleroase. Succesul reoperației depinde, de asemenea, de realizarea unei corectări complete a leziunilor. Se afirmă că reintervențiile prezintă aceleași riscuri și asigură aceleași rezultate ca și
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
LVAD) temporar [5]. Angina instabilă Angina agravată sau alte tipuri de angină încadrate în sindroame coronariane acute pot fi considerate indicații pentru BAC pe o bază semiurgentă, cînd tratamentul medical complet nu controlează durerea de repaus în circa 7 zile. Coronarografia și operația sînt efectuate prompt, dacă persistă manifestările clinice și evidența electrocardiografică a ischemiei. O creștere ușoară a enzimelor serice (CPK) în timpul acestei perioade nu constituie o contraindicație pentru operație. Ca o alternativă, dezvoltarea unui infarct miocardic poate fi considerată
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
metode urmate de revascularizare chirurgicală a fost asociat cu o mortalitate de 40-60%. Rolul acestor metode urmează a fi precizat printr-o experiență mai largă. Indicațiile de BAC în IM în evoluție se pot referi la: - incidente ale PTCA sau coronarografiei, - IM cu defecte mecanice (DSV, insuficiență mitrală acută, anevrism VS) - stenoze reziduale posttromboliză precoce după IM, - leziune severă coronară cu arie miocardică extinsă, la risc. Bolnavii sunt selectionați pentru operație dacă există segmente contractile neinfarctizate irigate de vase stenotice sau
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
ischemic au demonstrat importanța unei reperfuzii controlate cu conținut redus de calciu, normotermică, îmbogățit cu aminoacizi, pentru evitarea leziunii de reperfuzie și îmbunătățirea recuperării miocardice. Diagnosticul prompt, stabilizarea hemodinamică cu măsuri farmacologice și contrapulsație diastolică cu balon, trebuie urmată de coronarografie imediat ce diagnosticul de șoc cardiogen a fost stabilit. Între 1981-1986, 50 de bolnavi cu insuficiență de pompă cu suport farmacologic, cu sau fără balon intraaortic, au fost revascularizați la 4,3± 1 zi după IM acut. Toți pacienții au fost
Tratat de chirurgie vol. VII by RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92075_a_92570]
-
și scăderea cineticii parietale. 4. ecocardiografie: a. creșterea dimensiunilor VD; b. absența reacției lichidiene pericardice. 5. determinări enzimatice: a. discordanță între valoarea crescută a enzimelor sugestive pentru necroză miocardică (CK, CK-MB troponină) și gradul disfuncției VS. 6. cateterism cardiac și coronarografie: a. frecvent ocluzie proximală ACD, rar ACx; b. akinezie VD. 7. diagnostic diferențial: a. hipotensiune cu IMA; b. tamponadă cardiacă; c. pericardită constrictivă; d. embolie pulmonară. Prognosticul [10] Evaluarea prognosticului IMA se face utilizând numeroase date clinice și paraclinice care
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
severitatea leziunilor stenozante coronare, prezența trombozei coronare, numărul de vase afectate, existența circulației colaterale precum și date despre eventualele tulburări de cinetică și funcție ale VS (3/4 din pacienții cu AI au leziuni trivasculare semnificative). Fluxul coronarian apreciat TIMI pe coronarografie este de asemenea diminuat la pacienții cu AI mai ales la cei cu nivele ridicate de Tropo T și Tropo I; 5. Angioscopia și ultrasonografia intravasculară oferă o definiție de corectă a leziunii critice („culprit lesion”), când se observă frecvent
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ECG de efort este variată, putând apărea aspecte normale, alteori supradenivelare tipică, în 1/3 din cazuri fiind subdenivelări ST de tip ischemic. Monitorizarea Holter ambulatorie poate fi utilă pentru surprinderea unei supradenivelări de segment ST în timpul perioadelor dureroase; 2. Coronarografia: semnele diagnostice ale anginei variante sunt spasmul unei artere coronare proximale cu ischemie transmurală și anomalii ale funcției evidenția ateroscleroză coronară proximală severă VS. La 2/3 din pacienți se poate, restul pacienților având coronare normale; 3. Testele de provocare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
magnetică nucleară; -examen radiologic standard (nespecific) oferă date despre silueta cardiacă, aorta toracică, staza venoasă pulmonară sau alte boli cardiace care pot determina angină pectorală. 2. Metodele invazive care se utilizează în diagnosticul sindromului de angină pectorală sunt: cateterismul cardiac, coronarografia și ventriculografia a. coronarografia reprezintă metoda de elecție pentru aprecierea extensiei și severității bolii coronariene. Datele coronarografice, morfologice sunt clasificate în stenoze nesemnificative, semnificative, critice și ocluzie totală. Coronarografia este indicată la pacienții cu angină pectorală în condițiile descrise la
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
standard (nespecific) oferă date despre silueta cardiacă, aorta toracică, staza venoasă pulmonară sau alte boli cardiace care pot determina angină pectorală. 2. Metodele invazive care se utilizează în diagnosticul sindromului de angină pectorală sunt: cateterismul cardiac, coronarografia și ventriculografia a. coronarografia reprezintă metoda de elecție pentru aprecierea extensiei și severității bolii coronariene. Datele coronarografice, morfologice sunt clasificate în stenoze nesemnificative, semnificative, critice și ocluzie totală. Coronarografia este indicată la pacienții cu angină pectorală în condițiile descrise la partea generală, de explorare
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
se utilizează în diagnosticul sindromului de angină pectorală sunt: cateterismul cardiac, coronarografia și ventriculografia a. coronarografia reprezintă metoda de elecție pentru aprecierea extensiei și severității bolii coronariene. Datele coronarografice, morfologice sunt clasificate în stenoze nesemnificative, semnificative, critice și ocluzie totală. Coronarografia este indicată la pacienții cu angină pectorală în condițiile descrise la partea generală, de explorare a aparatului cardiovascular; în plus, coronarografia mai decelează aspectul coronarografic după diferitele proceduri percutane, anevrisme și ectazii ale arterelor coronare, starea circulației colaterale, precum și eventualele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
aprecierea extensiei și severității bolii coronariene. Datele coronarografice, morfologice sunt clasificate în stenoze nesemnificative, semnificative, critice și ocluzie totală. Coronarografia este indicată la pacienții cu angină pectorală în condițiile descrise la partea generală, de explorare a aparatului cardiovascular; în plus, coronarografia mai decelează aspectul coronarografic după diferitele proceduri percutane, anevrisme și ectazii ale arterelor coronare, starea circulației colaterale, precum și eventualele punți musculare miocardice; b. cateterismul cardiac și ventriculografia apreciază funcția ventriculară stângă atât morfologic (dimensiuni VS, cinetică globală și regională, eventuale
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
caracteristică a pulsului (în platou);HVS și moderată dilatație poststenotică a aortei ascendente (colecția autorului). - ECG - HVS; - Ecocardiografia - fibrozarea, calcificarea valvelor, în Doppler continuu - gradientul de presiune VS-Ao - și severitatea stenozei prin măsurarea ariei de deschidere; - Cateterismul cardiac stâng și coronarografia: evidențiază gradientul transstenotic de presiune [10, 20]. INSUFICIENȚA AORTICĂ Insuficiența aortică este o valvulopatie produsă de cauze multiple ce au drept rezultat închiderea incompletă a valvelor aortice. O parte din fluxul sanguin din aortă revine în diastolă în VS producând
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
stâng (HVS) - cord „în sabot”; - ECG - semne de supraîncărcare ventriculară stângă HVS cu QRS înalte, axa QRS deviată la stânga; - Ecocardiografie - „fluttering” diastolic al aparatului valvular mitral, dilatația VS, Doppler color - vizualizează și cuantifică fluxul de regurgitație aortică; - Cateterism cardiac și coronarografia - înaintea intervenției chirurgicale. STENOZA TRICUSPIDIANĂ Stenoza tricuspidiană semnifică o stâmtorare a orificiului tricuspidian care determină un obstacol la trecerea sângelui din AD în VD în timpul diastolei. Consecința este dilatarea AD și creșterea presiunii în venele cave [10, 20]. TABLOU CLINIC
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
P-A) (colecția autorului). - Ecocardiografie-cardiomegalie globală, lipsa îngroșării sistolice parietale, scăderea fracției de scurtare și ejecție a VS, creșterea distanței E-sept, insuficiența mitrală și tricuspidiană funcționale. - Ventriculografia izotopică, scintigrama de perfuzie și de captare miocardică; - RMN. Cateterismul cardiac și coronarografia - pentru diferențierea CMD idiopatice de cea ischemică - biopsia endomiocardică-pentru confirmarea sau excluderea unor cauze secundare de CMD [10]. Cardiomiopatia dilatativă alcoolică Cea mai frecventă formă secundară de CMD, provocată de abuzul de alcool (aproximativ 10% din băutorii mari dezvoltă CMD
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
-flux de obstrucție dinamică în tractul de ejecție ventricular stâng și determinarea gradientului intraventricular (aprecierea severității obstrucției); - carotidograma - cu aspect bisferian -, apexocardiograma - cu triplu impuls, jugulograma - undă atrială „a”proeminentă; - examenul radioizotopic-scintigrama de perfuzie și ventriculografia radioizotopică; - cateterismul cardiac, angiocardiografia, coronarografia; - biopsia endomiocardică [10, 20]. CARDIOMIOPATIILE RESTRICTIVE Cardiomiopatiile restrictive (CMR) constituie un grup de afecțiuni miocardice primare caracterizate prin diminuarea funcției diastolice cu prezervarea funcției sistolice. Clinic și fiziopatologic CMR se aseamănă cu pericardita constrictivă [10, 20]. ETIOLOGIE 1. Cauze miocardice
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
de extensie suprarenală și infrarenală a anevrismului, stenoză ocluzivă aortoiliofemurală asociată (în condițiile inexistenței instalațiilor CT, CT spiral și RMN). Menționăm că toți bolnavii cu anevrism de aortă abdominală, care au indicație de corecție trebuie explorați obligatoriu și coronarian prin coronarografie datorită asocierii frecvente a bolii coronariene cu anevrismele abdominale, factor care afectează sever prognosticul bolnavilor [2, 7, 10, 12, 13, 18, 22, 24, 35]. ANEVRISMELE AORTEI TORACICE Etiologia cea mai frecventă este cea aterosclerotică. Au o incidență mai scăzută decât
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]