191 matches
-
a. anatomia angiografică a cordului și marilor vase b. tehnica de injectare c. aspecte normale și patologice d. ventriculografia stângă cu măsurarea volumelor, fracția de ejecție și studiul kineticii segmentare 5. Principii de angiografie (cu exemple): a. aortografia toraco-abdominală b. coronarografie c. arteriografia membrelor inferioare și superioare d. arteriografia hepatică, splenică, gastroduodenală, gastrică stângă și a trunchiului celiac e. arteriografia mezenterică superioară și inferioară. f. arteriografia vertebro-carotidiană g. arteriografia bronșică 6. Sindromul de hipertensiune arterială (tipologie, diagnostic, implicații clinice): a. hipertensiune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
completă și incompletă), sinus Valsalva rupt în atriu drept. b. comunicare interventriculară, sinus Valsalva rupt în ventricul c. canalul arterial, fereastră aorto-pulmonară d. fistula arteriovenoasă e. insuficiența valvulară mitrală, tricuspidiană, aortică, pulmonară. 9. Investigația invazivă în cardiopatia ischemică: a. indicațiile coronarografiei b. aspectul anatomo-angiografic al patului coronarian c. pozițiile radiologice d. gradarea și tipologia stenozelor coronariene e. indicația operatorie și de angioplastie în raport cu aspectul angiografic f. valoarea ventriculografiei stângi în aprecierea performanței cardiace 10. Investigația invazivă în sindromul de ischemie periferică
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
nivel C5-C6 (nervul radial) și necesită diagnosticul diferențial cu hernia de disc cervicală. Durerea în index și medius arată compresie la nivelul nervului median. Uneori durerea este precordială și se poate confunda cu angina pectorală; în prezența traseului EKG nemodificat, coronarografia și viteza de conducere nervoasă a nervului ulnar (VCNU), eventual EKG de efort, realizează diagnosticul diferențial și stabilesc o eventuală concomitența lezională. Examenul fizic poate fi normal sau poate arăta hipoestezie cutanată în teritoriul ulnar, atrofie hipotenară și interosoasă, retracția
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Teodor Horvat, Natalia Motaș, Cezar Motaș () [Corola-publishinghouse/Science/92098_a_92593]
-
ORourke [i Kelly, 1993] vezi subcapitolul III.3. Pe de altă parte, situația inversă, și anume boala coronariană severă fără simptomatologie clinică este chiar mai frecventă. Există numeroși pacienți complet asimptomatici, cu capacitatea de efort păstrată, dar care prezintă la coronarografie leziuni severe ale arterelor coronare. în studiul lui Braun și col. [1984], 75% dintre pacienții dializați diabetici cu BAC semnificativă la angiografie erau complet asimptomatici. în studiul lui Koch, la 105 pacienți diabetici consecutivi aflați la inițierea terapiei dialitice [1997
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
decât la pacienții fără afectare coronariană, cu afectare uni-, respectiv bitronculară (între aceste grupuri nu au existat diferențe). 13 pacienți au fost eliminați de pe lista de așteptare pentru transplant renal din cauza bolii coronariene severe. în această analiză, restrângerea indicației de coronarografie la totalitatea diabeticilor și la cei cu antecedente de simptomatologie cardiacă sau cu istoric cardiac ar fi condus la efectuarea a cu 63% mai puține coronarografii, cu aceleași implicații asupra listei de așteptare pentru transplant renal. Strategii de screening pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
așteptare pentru transplant renal din cauza bolii coronariene severe. în această analiză, restrângerea indicației de coronarografie la totalitatea diabeticilor și la cei cu antecedente de simptomatologie cardiacă sau cu istoric cardiac ar fi condus la efectuarea a cu 63% mai puține coronarografii, cu aceleași implicații asupra listei de așteptare pentru transplant renal. Strategii de screening pentru boala arterelor coronariene la pacienții uremici Societatea Americană a Medicilor Transplantologi recomandă screening-ul tuturor potențialilor recipienți de grefă renală, cu excepția celor cu risc foarte scăzut (pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
disfuncția contractilă a VS. Criteriile indicației chirurgicale sunt: DP mediu ‡ 50 mm Hg și aria VA < 0,7 cm2 [Braunwald, 1997]. Preoperator, este necesar să se efectueze cateterism cardiac, cu angiocardiografie (pentru o estimare mai precisă a severității SA) și coronarografie (pentru evaluarea leziunilor coronare, ce pot necesita deopotrivă corecție chirurgicală). Metode mai noi, promițătoare, de evaluare a severității SA sunt ecocardiografia transesofagiană bidimensională și cea tridimensională computerizată, precum și rezonanța magnetică nucleară. La pacienții non-uremici, scleroza VA, chiar fără SA, se
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
Graftarea unui vas indemn sau a unui ram coronarian care are o leziune nesemnificativă are drept consecință apariția fluxului competitiv cu ocluzia precoce a graftului sau apariția sindromului de furt coronarian. Chirurgul trebuie să transpună apoi intraoperator datele oferite de coronarografie, să localizeze anastomozele distale și să incizeze adecvat peretele arterei coronare. O incizie prea scurtă va limita fluxul sanguin prin graft, motiv pentru care aproximativ jumătate din grafturile cu anastomoze mici se ocluzionează în cursul primului an. Permeabilitatea arterei coronare
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
subdenivelare segment ST, negativarea undei T și în mod special apariția de noi unde Q) și a creșterii nivelurilor serice ale enzimei CK-MB. ̨ n caz de instabilitate hemodinamică examenul ecocardiografic poate evidenția zone de hipokinezie sugestive pentru miocard ischemic. Coronarografia de urgență poate evidenția vasospasm reversibil la administrarea de blocanți ai canalelor de calciu, sau nitrați, sau complicații la nivelul grefoanelor care să necesite cardiologie intervențională sau reintervenție chirurgicală (105). Pacienții cu sindrom de debit cardiac scăzut după infarct miocardic
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
mecanică, run off inadecvat al vasului graftat sau vasospasm al arterei coronare native. La pacienții cu semne electrocardiografice și enzimatice sugestive pentru infarct, ecocardiografia își dovedește eficacitatea în localizarea ariilor de miocard cu tulburări de motilitate nou apărute (114, 115). Coronarografia de urgență poate identifica spasm al arterelor coronare native potențial reversibil la administrarea blocanților canalelor de Ca sau nitraților, dar și complicații care țin de latura tehnică a operației și care pot impune utilizarea unor tehnici de cardiologie intervențională sau
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
și direct ca urmare a progreselor tehnice înregistrate în ultima perioadă: determinarea presiunii în amonte și aval de stenoză, precum și a gradientului presional, măsurarea fluxului, descrierea morfologică a leziunii prin utilizarea ultrasonografiei intravasculare (IVUS) și a angioscopiei. Evaluarea indirectă cu ajutorul coronarografiei poate să treacă uneori cu vederea leziunile excentrice și practic nu poate furniza informații legate de fisura sau ruptura inițială a plăcii ce poate conduce la instalarea anginei instabile și a complicațiilor acesteia. Din punct de vedere al incidenței, se
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
a mișcărilor în timpul ciclului cardiac, prezența stenozelor seriate limitează în multe cazuri abordul leziunilor prin tehnicile de revascularizare percutană. Revascularizarea chirurgicală a arterei coronare drepte ține seama de mai multe considerente. Din punct de vedere anatomic vor fi analizate cu ajutorul coronarografiei teritoriul de distribuție și tipul de dominanță, prezența anastomozelor între cele două teritorii coronariene (drept și stâng), precum și a circulației colaterale. Sediul leziunii este important pentru alegerea locului viitoarei anastomoze. Totodată, tehnicile moderne (angioscopia, ultrasonografia intravasculară șIVUSȚ) permit evaluarea caracterului
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
normotermie, modalitatea de evitare a efectelor adverse ale acesteia fiind limitarea ariei afectate. Din acest motiv este esențială stabilirea unei strategii preoperatorii care să reducă la minim teritoriul miocardic afectat de fiecare episod ischemic. Este necesară o analiză minuțioasă a coronarografiei pentru a localiza cu precizie ramurile septale ale arterei descendente anterioare cu scopul de a preveni efectuarea unei arteriotomii la acest nivel. În acest mod se evită sângerarea persistentă care poate împiedica efectuarea în condiții adecvate a anastomozei, prelungind totodată
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
În cazul formelor medii și severe. Complicațiile cele mai frecvente: • neurologice: edem cerebral, ataxie, mutism akinetic, parkinsonism, neuropatie periferică; • cardio-vasculare: angină pectorală, infarct miocardic acut, tulburări de ritm și de conducere, aspect tranzitoriu de infarct miocardic acut (la pacienți cu coronarografie normală), colaps vascular; • pulmonare: edem pulmonar acut, hemoptizie, paralizie unilaterală de diafragm; • oftalmologice: hemoragii retiniene, nevrite retrobulbare, edem papilar 177 • insuficiență renală acută (funcțională sau prin tubulopatie acută); • tulburări neuropsihice • complicații ale stării prelungite de comă: escare, bronhopneumonii, tromboflebite. Tratament
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
acces la un dispozitiv de tip calculator online (www.syntaxscore.com) (12). A fost creat în principal ca metodă de a forma o echipă compusă dintr -un cardiolog intervenționist și un chirurg cardiac pentru a studia cât mai în detaliu coronarografiile pacienților înrolați în trialul cu același nume, astfel încât randomizarea lor în diferitele brațe ale studiului (pacienți eligibili numai pentru PCI sau BAC, pacienți eligibili pentru ambele) să fie cât mai obiectivă. După folosirea sa pentru prima dată în cadrul trialului SYNTAX
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
și în alte meta-analize, se observă că managementul invaziv al pacienților cu NSTE -ACS scade odată cu vârsta, astfel că doar 33% dintre pacienții peste 80 de ani și 55% dintre cei între 70 i 80 de ani au beneficiat de coronarografie, comparativ cu 67% dintre cei sub 70 de ani. Rezultatele însă evidențiază o reducere a mortalității pe toate segmentele de vârstă la pacienții revascularizați. Analiza logistică bazată pe caracteristicile fiecărui segment de vârstă, respectiv vârsta, istoricul medical, clasa Killip, incidentele
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
neiradiante de investigare a riscului de evenimente cardiovasculare ulterioare. Mai mult, prezența calcificărilor coronare importante limitează mult posibilitatea metodei de a aprecia corect valoarea stenozelor coronare. Din cauza riscului crescut al acestor pacienți, de multe ori nu se justifică realizarea unei coronarografii non-invazive prin angio-CT, cea invazivă fiind adesea direct indicată. Mulți vârstnici, necesitând frecvent aprecierea riscului cardiovascular înainte de variate intervenții, preferă însă metoda tomografică, mai comodă și cu posibilitate de executare ambulatorie, care oferă informație anatomică adesea confortabilă și pentru medic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ana Gabriela Fruntelată () [Corola-publishinghouse/Science/91931_a_92426]
-
direct indicată. Mulți vârstnici, necesitând frecvent aprecierea riscului cardiovascular înainte de variate intervenții, preferă însă metoda tomografică, mai comodă și cu posibilitate de executare ambulatorie, care oferă informație anatomică adesea confortabilă și pentru medic. Valorea predictivă pozitivă este acceptabilă. Rata de coronarografii CT anormale cre te cu vârsta (p < 0,001), pacienții peste 65 de ani având o probabilitate de 2,5 ori mai mare de a avea un scan anormal, comparativ cu cei sub 45 de ani (6). Tomografia computerizată rămâne
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ana Gabriela Fruntelată () [Corola-publishinghouse/Science/91931_a_92426]
-
investigații supli mentare. Pacienții care se află la risc crescut, pe baza elementelor clinice, au un status funcțional alterat și necesită intervenții chirurgicale non-cardiace cu risc mare pot beneficia de investigații suplimentare. Stabilirea momentului de efectuare a evaluării invazive. Indicațiile coronarografiei preoperatorii sunt similare cu cele din circumstanțe nechirurgicale: pacienți cu risc cardiac mare, stabilit pe baza testelor non-invazive, angină pectorală neresponsivă la tratament medical adecvat, angină pectorală instabilă și intervenții chirurgicale non-cardiace cu risc intermediar sau crescut după rezultate echivoce
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
pe baza testelor non-invazive, angină pectorală neresponsivă la tratament medical adecvat, angină pectorală instabilă și intervenții chirurgicale non-cardiace cu risc intermediar sau crescut după rezultate echivoce ale testelor non-invazive. La pacienții cu angină pectorală stabilă nu se recomandă de rutină coronarografia și revascularizarea. Revascularizarea coronariană preoperatorie profilactică poate preveni complicațiile la pacienții cu boală coronarianăsemnificativăprogramați pentru intervenție chirurgicală. Totuși, valoarea revas-cularizăriiprofilactice este controversată (15,16). Studiul CARP (Coronary Artery RevascularizationProphylaxis) a fost primul trial randomizat care a investigat beneficiile revascularizării coronariene
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniela Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91964_a_92459]
-
Metoda permite evaluarea gradului și mecanismului de regurgitare valvulară (ischemic versus degenerativ) și stabilește indicația de remodelare valvulară în conjuncție cu procedee de repermeabilizare. Modificările funcției ventriculare perioperatorii se documentează prin ecocardiografie și se compară cu rezultatele evaluărilor funcționale postoperatorii. Coronarografia se indică tuturor pacienților cu IC în cadrul evaluărilor preoperatorii. În cazul în care nivelul creatininei o permite, vizualizări multiple ale arterelor coronare și ventriculograma permit evaluarea motilității murale și a funcției ventriculare. Radiografia toracică se efectuează de rutină și evidențiază
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91945_a_92440]
-
și necesității administrării SCI (cu potențialul nefrotoxic binecunoscut). ARS se efectuează prin canularea arterei femurale, în unele cazuri adaugându-se tehnici de substracție digitalică, care măresc sensibilitatea procedurii. Incidentele care pot să apară în timpul ARS sunt asemănătoare cu cele înregistrate în timpul coronarografiei (sângerări importante la locul de puncție, disecția arterei, embolism colesterolic etc.). Angiografia este așadar procedura de elecție în stenoza aterosclerotică sau fibromusculară de arteră renală, atât timp cât se întrevede un beneficiu terapeutic clar (absența unei disfuncții renale vechi, prezența HTA severe
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
de viață estimată la cel puțin 5 ani; - care doresc acest lucru, după o informare detaliată; - care nu au contraindicații formale pentru tratamentul imunosupresor; - care au un risc operator redus; în particular, ei trebuie să beneficieze, înainte de transplant, de o coronarografie și, dacă este necesar, de un pontaj coronarian (mai degrabă decât APTL). Capitolul 6 LUPUSUL ERITEMATOS SISTEMIC ȘI NEFROPATIA LUPICĂ 6.1. Lupusul eritematos sistemic 6.1.1 Definiție Lupusul eritematos sistemic (LES) este o boală autoimună sistemică ce afectează
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
clinici și constă în: testări imunologice: grup sangvin, sistem HLA, anticorpi citotoxici față de donatorul viu sau față de populația generală, în cazul potențialului transplant cadaveric (cross-match); testări biochimice cât mai amănunțite; evaluarea sistemului cardiovascular (inclusiv ecocardiografie, test ECG de efort, eventual coronarografie și arteriografie a vaselor membrelor inferioare); se cuantifică riscul anestezic și operator, respectiv speranța de viață; evaluarea riscului infecțios: decelarea și excluderea unor focare infecțioase (inclusiv dentare și în sfera ORL); determinarea markerilor virali hepatitici și pentru infecția cu citomegalovirus
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
în contextul acestor pacienți punerea în evidență a zonelor fibrotice, cicatriceale, precum și a perfuziei miocardice regionale. Tot prin RMN se pot vizualiza jeturile de insuficiență mitrală precum și fluxul turbulent de la nivelul tractului de ejecție al VS [15]. Cateterismul cardiac și coronarografia se realizează numai la pacienții la care se efectuează manevre terapeutice de tipul ablației alcoolice a septalelor, miomectomiei, implantării de defibri¬latoare; în general considerându-se că ecografia și/sau RMN sunt suficiente pentru diagnosticul pozitiv al bolii. La cateterism
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92073_a_92568]