197 matches
-
comparativă asupra originii Adunărilor de stări în Europa medievală (Concepții cu privire la originea adunărilor de stări. Parlamentarismul, corporatismul doctrinal și regimul corporativ), în Annales Universitatis Apulensis, Series Historica, nr. 9/I, 2005, Alba Iulia, pp. 9-18. 4 E. Lousse, Parlementarisme ou corporatisme? Les origines des Assemblées d'état, în Revue historique de droit français et étranger, 4e série, t. XIV, 1935, pp. 683-706. Gh. I. Brătianu, Adunările de stări în Europa și în Țările române în Evul mediu, București, 1996, pp. 64-69
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Lousse, op. cit., p. 699; Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 39. 10 Gh. I. Brătianu, op. cit., p. 67. 11 Apud R. Doucet, Les institutions de la France au XVIe siècle, I, Paris, 1948, p. 398 (nota 1). 12 În special: Individualisme et corporatisme au moyen âge, în "Etudes", II, 2e série, 44e fasc., Université de Louvain, 1937, pp. 1-60. 13 Ibidem, p. 3. 14 Ibidem, p. 12. 15 A se vedea: M. Senellart, Artele guvernării. De la conceptul de regimen medieval la cel de
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
a cura di Pierangelo Schiera, Milano, 1970, pp. 201-204; Idem, Feudalesimo. Un contributo alla storia del concetto, în vol. cit., p. 109; Idem, Il problema di una storia sociale europea, în vol. cit., pp. 42-43; G. de Lagarde, Individualisme et corporatisme au moyen âge, p. 33. Statul întemeiat pe asociații de persoane cuprinde în sine toate formele constituționale vechi. Se poate pune în discuție problema: ceeea ce a determinat trecerea de la Statul feudal la Statul întmeiat pe stări, constituie pasul decisiv
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
îndeamnă pe antropologi să treacă de la o etnografie a muncii sau a "meseriei" la o etnologie a întreprinderii. Într-adevăr, apelul la competențe diversificate, la o relativă circulație a salariaților în interiorul întreprinderii, dispariția mai mult sau mai puțin rapidă a "corporatismelor" care se reflectă în pierderea auditoriului de către sindicate operează substituirea de către întreprindere ca matrice globală a calificării sau a postului de lucru, în sensul anterior restrâns al termenului și cu conotațiile de înlănțuire pe care le presupunea. Toate aceste elemente
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pregătit implantarea și care a fost rezultatul întăririi puterii domeniului financiar. Acesta implică reducerea salariaților la un "terț"107, aceștia fiind excluși virtual și / sau real din poziția lor în domeniul muncii, într-un context în care solidaritățile colective sindicate, corporatism au fost foarte sistematic slăbite. Destabilizarea modelului muncii salariate, începută în Franța în anii șaptezeci, este un fenomen reperat deja de mulți ani și care a făcut obiectul a numeroase publicații. Ea pune în cauză categoria însăși a muncii fabricată
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
precarizarea condițiilor de angajare impune indivizilor noi raporturi față de muncă și îi constrânge să urmărească păstrarea modurilor de subzistență în sfera drepturilor sociale și a alocațiilor publice 127. Întregul sistem de asistență și protecție socială fragmentat acum mai puțin de corporatism și de diferența condițiilor profesionale, cât prin destructurarea statutelor muncii este el însuși subiect al unor reconfigurări divergente. Acestea țin pe de o parte de dezmembrarea acestui sistem, pe de alta de privatizarea și de încorporarea lui în sfera financiară
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
ales multiplele dezacorduri pe care le poate reprezenta "noua epocă a interdependențelor". Cei mai mulți dintre analiști sunt de părere că avem de-a face cu o schimbare inedită, fundamentală și ireversibilă la nivel global ca o consecință a intensificării tendințelor inerente corporatismului capitalist, dar există și un grup semnificativ de specialiști care continuă să fie sceptici față de realitatea globalizării considerând-o un construct discursiv menit să legitimeze noile politici neoliberale. Paul Hirst și Graham Thompson susțin că globalizarea nu și-a făcut
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
of the Florentine Humanists, 1390-1460, Princeton University Press, Princeton, 1963, pp. 176-191. ---, Lawyers and Statecraft în Renaissance Florence, Princeton University Press, Princeton, 1968. ---, Ăn Italian Renaissance Sextet: Six Tales în Historical Context, Marsilio, New York, 1994, pp. 95-137. Najemy, John M., Corporatism and Consensus în Florentine Electoral Politics, 1280-1400, University of North Carolina Press, Chapel Hill, 1982. Naldi, Naldo, Vită Jannotii Manetti, în Rerum Scriptores Italicarum, Ludovico Antonio Muratori (ed.), vol. 20, Societas Palatina, Milano, 1731, cols. 521-608. Nel vicariato di Scarperia
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
The Commissary of the Bishop în the Diocese of Lincoln", în Journal of Ecclesiastical History, 10 (1959), pp. 50-65. Münkler, Herrfried, Im Namen des Staates. Die Begründung der Staatsraison în der Frühen Neuzeit, Fischer, Frankfurt a. M., 1987. Najemy, John M., Corporatism and Consensus în Florentine Electoral Politics, 1280-1400, University of North Carolina Press, Chapel Hill, 1982, pp. 263-315. Pampaloni, Guido, "Gli organi della Repubblica fiorentina per le relazioni con l'estero", în Rivista di studi politici internazionali, 20 (1953). Partner, Peter
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
habuit ut Pisani legatos mitterent Florenciam rogantes obnixe ut per alios sex menses eis concederetur". 49 Conform ASF, Tratte, 983, fol. 20r, Strozzi avea numai un mandate în Pisa, din 6 ianuarie până pe 6 iulie 1415. 50 John M. Najemy, Corporatism and Consensus în Florentine Electoral Politics, 1280-1400, Chapel Hill, University of North Carolina Press, 1982, p. 303. 51 Vespasiano, Comentario, ÎI, p. 549. 52 Pentru textul italian, vezi Santoli, "Giannozzo Manetti", cît., pp. 53-54: Scienza è vero ch'è supremă
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Umberto Mazzone (ed.), "El buon governo", Un progetto di riforma generale nella Firenze savonaroliana, Leo S. Olschki, Firenze, 1978, pp. 192-93. 77 Asupra atitudinii florentine față de deținătorii de funcții dar fără o mențiune aparte pentru teritoriu, vezi John M. Najemy, Corporatism and Consensus în Florentine Electoral Politics, 1280-1400, University of North Carolina Press, Chapel Hill, 1982, pp. 263-315. Asupra atractivității uffici estrinseci", așa cum se numeau funcțiile teritoriale, vezi Nicolai Rubinstein, The Government of Florența under the Medici (1434 to 1494), Oxford
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
a schimba radical societatea în multe privințe, dar nu în toate. Principala sa direcție a fost industrializarea socialistă și dezvoltarea urbană, de asemenea socialistă. Ea a tranșat dezbaterile principale ale perioadei interbelice - orașul sau satul, industria sau agricultura, capitalismul sau corporatismul, democrația sau dictatura -, optând politic pentru o combinație inedită, care nu ținea cont de corelațiile tradiționale de până atunci. Alegerile au fost făcute în favoarea orașului, industriei, proprietății de stat și a dictaturii. Tranziția socialistă a creat o societate sui-generis care
[Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
R. Gilpin, J. Kolko, S. Strange, J. O. Anderson, M. Beaud și alții)55. Tot aici mai pot fi încadrați și radicalii americani (S. Bowles, D. M. Gordon, T. Weisskopf, R. Edwards, E. Reich)56, ca și adepții așa-zisului "corporatism social", abordare ce ține seama și de caracteristicile sistemului politic, de relațiile tripartite între principalii actori sociali (Stat, patronat, sindicate) și de compromisul între interesele acestora, de modalitățile de reprezentare a intereselor diferitelor țări ș.a. (P. S. Schmitter, G. Lehmbruch, S. D
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
London, 1984; Hook S. (ed), Human Values and Economic Policy, New York University Press, New York, 1967; Kalantaridis Ch., Understanding the Entrepreneur. An Institutionalist Perspective, Ashgre, 2004; Katouzian H., Ideology and Method in Economics, New York University Press, New York, 1980; Katzsenstein P. J., Corporatism and Change, Ithaca, New York, Cornell University Press, 1984; Keynes J-N, The Scope and Method of Political Economy, Mc-Millan, London, 1897; Kirzner I. (ed), Method, Process and Austrian Economics, Lexington Books, Massachusetts, 1982; The Economic Point of View, Sheed and
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Reich, Segmented Work. Divided Workers, Cambridge, England, Cambridge University Press, 1982. 57 P. S. Schmitter. G. Lehmbruch. Trends Toward Corporatist Intermediation, Beverly Hills, Sage, 1979; S. D. Bereger, Organising Interest in Western Europe, Cambridge, England, Cambridge University Press, 1981; P. J. Katzsenstein, Corporatism and Change, Ithaca, New York, Cornell University Press, 1984. 58 Michel Béaud, Gilles Dostaler, La Pensée économique depuis Keynes, Paris, Seuil, 1993. 59 Vezi W. J. Baumol, D. Fisclier, Superfairness: Application and Theory, Cambridge, MIT Press: A. O. Hirschman, L'Economie
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de putere −, revenind în timp, în varii contexte. Ea inspiră o linie de gândire care își va spune cuvântul în formarea și fixarea teoriei politice creștine și a societății medievale europene, până târziu, la "reîntâlnirea" din secolul XII cu Aristotel. Corporatismul medieval − el însuși fenomen socio-politic târziu, dar soluție viabilă pentru criza economică de la sfârșitul feudalismului occidental -, sprijinit mai curând de gândirea Stagiritului, marchează depășirea influenței majore a platonismului asupra statului creștin. În schimb, în Grecia antică, relevant și influent a
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
pp. 77-80). Grupurile de interese cuprinzătoare pun bazele modelului corporatist de elaborare a politicilor publice. Modelul corporatist presupune existența unor negocieri între diferitele grupuri sociale relevante, precum și între ele și guvern. În teoria corporatistă se face o distincție clară între corporatismul etatist, unde statul deține controlul și influențează apariția și activitatea grupurilor de interese, și corporatismul liberal, care se caracterizează prin capacitate de deliberare și prin negociere între grupuri. Modelul etatist corporatist de organizare presupune creșterea influenței guvernului în activitățile economice
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Modelul corporatist presupune existența unor negocieri între diferitele grupuri sociale relevante, precum și între ele și guvern. În teoria corporatistă se face o distincție clară între corporatismul etatist, unde statul deține controlul și influențează apariția și activitatea grupurilor de interese, și corporatismul liberal, care se caracterizează prin capacitate de deliberare și prin negociere între grupuri. Modelul etatist corporatist de organizare presupune creșterea influenței guvernului în activitățile economice desfășurate de actorii sociali. În sistemul corporatist, statul este unul dintre principalii actori implicați în
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de deliberare și prin negociere între grupuri. Modelul etatist corporatist de organizare presupune creșterea influenței guvernului în activitățile economice desfășurate de actorii sociali. În sistemul corporatist, statul este unul dintre principalii actori implicați în tranzacțiile sociale. Atât în concepția asupra corporatismului dezvoltată în spațiul românesc de Manoilescu (1938), cât și în concepția occidentală a lui Schmitter (1979), statul are un rol definitoriu în agregarea intereselor existente la nivel social și în formarea și recunoașterea grupurilor de interese. Prin susținerea modului corporatist
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
mijloc de rezolvare a acestor conflicteconstă în creșterea influenței statului. Rolul principal al organizării corporatiste este de a reduce externalitățile acțiunii sociale a grupurilor prin desființarea sistemului conflictual al claselor sociale (Manoilescu, 1938, p. 176). Schmitter (1979, p. 13) abordează corporatismul ca fiind o relație între stat și grupurile de interese. Statul deține controlul asupra grupurilor de interese, iar acestea, recunoscute de stat, au monopolul asupra reprezentării sociale. * Am discutat până acum despre rolul pe care îl au diferite grupuri depresiune
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Chrystal, Economia pozitivă, Editura Economică, București. Littorin, Sven Otto, 1994, Suedia - creșterea și declinul statului bunăstării sociale, Staff, București. Mallaby, Sebastian, 2003, „The Place of Govermant: Setting the Terms to Promote Competition”, Policy Review. Manoilescu, Mihail, 1938, Le Siècle du corporatisme, Librairie Felix Alcan, Paris șed. rom.: Secolul corporatismului, Naționala-Ciornei S.A., București, 1934ț. Miroiu, Adrian, 2000, „Reproiectarea sectorului public în România”, în Adrian Miroiu (coord.), Reforma sectorului public din România, Trei, București. Miroiu, Adrian, 2001, Introducere în analiza politicilor publice, Punct
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Otto, 1994, Suedia - creșterea și declinul statului bunăstării sociale, Staff, București. Mallaby, Sebastian, 2003, „The Place of Govermant: Setting the Terms to Promote Competition”, Policy Review. Manoilescu, Mihail, 1938, Le Siècle du corporatisme, Librairie Felix Alcan, Paris șed. rom.: Secolul corporatismului, Naționala-Ciornei S.A., București, 1934ț. Miroiu, Adrian, 2000, „Reproiectarea sectorului public în România”, în Adrian Miroiu (coord.), Reforma sectorului public din România, Trei, București. Miroiu, Adrian, 2001, Introducere în analiza politicilor publice, Punct, București. Miroiu, Adrian, 2002, Instituții în tranziție, Paideia
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
New York. Rothbard, Murray, 1995, „Bureaucracy and the Civil Service in the United States”, Journal of Libertarian Studies, 11, 2-3, 75. Rothbard, Murray, 2002, For a New Liberty, OnlineEdition, Ludwig von Mises Institute. Schmitter, Phillipe C., 1979, „Still the Century of Corporatism”, în Gerhard Lehmbruch și Philippe C. Schmitter, Trends toward Corporatist Intermediation (pp. 7-52), Sage, Londra. Tullock, Gordon, 1997, „The Economic Theory of Bureaucracy”, în Michael Hill (ed.), The Policy Process: A Reader (pp. 87-96), Prentice Hall/Harvester Wheatsheaf, Londra. Wallis
[Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
apariția naționalismului modern 2, al cărui principal produs îl reprezintă statul național centralizat. Întemeindu-se pe principiul centralizator, ierarhic, statist al absolutismului în combinație cu noul curent al identității naționale pe o bază teritorială, naționalismul modern a dus la abandonarea corporatismului care a caracterizat corpul politic din perioada medievală târzie sau post-feudală, bazându-se pe noțiunea unei singure entități politice, pretinzând loialitatea universală din partea tuturor subiecților sau cetățenilor și posedând o autoritate deplină altfel spus, suveranitate în cadrul limitelor teritoriale. Statul național
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
justiție; c) Consiliul Justiției ar trebui să fie protejat împotriva riscului de a-și vedea autonomia limitată de puterile legislativă și executivă, figurând la nivelul cel mai ridicat al ierarhiei normelor. B. Asupra componenței Consiliului Justiției: a) pentru a evita corporatismul și a reflecta diferitele curente de opinie ale societății, Consiliul Justiției ar trebui să aibă o componență mixtă cuprinzând o majoritate substanțială de judecători, chiar dacă unele sarcini pot fi rezervate unei secții constituită numai din judecători. Consiliul Justiției poate fi
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]