192 matches
-
o ideologie creștin-democrată rigidă, nu există nici un program unic. Nici un partid creștin-democrat modern, pînă la Partidul Popular European, nu a funcționat fără un program, dar examinarea acestor programe dezvăluie deosebiri și evoluții. Unele opțiuni dragi catolicismului social, cum ar fi corporatismul, pe care totuși Quadragesimo anno l-a susținut mult timp, au fost abandonate puțin cîte puțin. Alte opțiuni, înscrise timp îndelungat în programe, au rămas literă moartă. Așa a fost cazul votului familial, încă prezent în programul MRP-ului în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
Zentrum-ului, Wilhelm Marx, ci pe mareșalul Hindenburg: aici, "Volkspartei" nu trimitea la popularismul democratic sturzian, ci la noțiunea de "Volk", expresie a spiritului poporului, iar la München nu exista teama de a întreține relații cu ligile naționaliste. Zentrum-ul rămînea atașat corporatismului și soluțiilor autoritare, ca cele pe care cancelarul Heinrich Brüning le-a pus în aplicare din martie 1930 pînă în mai 1932, împreună cu guvernul său prezidențial. Acesta mai era traversat de curente puternic naționaliste, mărturie fiind dezbaterile din Katholikentage și
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
model austriac, deosebit de democrația creștină. El a fost urmat de urmașul său spiritual, Engelbert Dollfuss, cancelar între 1932-1934, și de Kurt von Schuschnigg care i-a succedat, după asasinarea sa, pînă în 1938. Acest model se sprijinea pe două principii, corporatismul și autoritarismul, pe care le sesizăm bine în două lucrări ale monseniorului Seipel, Der Kampf um die österreichische Verfassung (1930) și Der Christliche Staatsmann (1931). Autoritarismul s-a manifestat printr-o luptă implacabilă dusă împotriva socialiștilor puternici, a căror insurecție
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
a dus la un puternic protest, publicat în Esprit și semnat de Maritain, Mounier, Vaussard, Monseniorul Beaupin. La 1 mai 1934, el a promulgat o nouă constituție "în numele lui Dumnezeu din care emană orice drept", inspirată de enciclica Quadragesimo anno. Corporatismul era instituționalizat, repus în drepturi de criza economică, ca o soluție împotriva dificultăților vremii și ca răspuns la capitalismul radical condamnat de școala creștin-socială austriacă întruchipată de Johannes Ude, autor în 1930 al lucrării Eigentum, Kapitalismus, Christentum și de Anton
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
capabilă să garanteze perenitatea amintirii ei, și istoriei i-a revenit să facă acest lucru. Nu mă gândesc aici la acea istorie a specialiștilor făcută pentru specialiști, menită transmiterii către un grup de inițiați. Și nu pledez, evident, pentru un corporatism oarecare. Vorbesc de Istorie, cu majusculă, istoria umanității, scrisă de bărbați și femei în toate epocile, ultima păstrătoare a memoriei ei. Dar istoria este salutară și pentru că ne scapă de tirania memoriei și a preoților ei autoproclamați, nu cu lipsă
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
1, toamna, pp. 7-41. Sawer, M., 1990, Sisters in Suits, Allen and Unwin, Sydney. Sawer, M., Simms, M., 1984, 1993, A Woman’s Place: Women and Politics in Australia, Allen and Unwin, Sydney. Schmitter, P.C., 1974, „Still the Century of Corporatism?”, Review of Politics, 36, nr. 1, pp. 85-131. Scott, Catherine, 1996, Gender and Development: Rethinking Modernization and Dependency Theory, Lynne Rienner, Boulder. Scott, Joan Wallach, 1996, Only Paradoxes to Offer: French Feminists and the Rights of Man, Harvard University Press
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
întind de la utopism la distopism. Dacă perspectivele cyberfeministe optimiste descoperă noi posibilități pentru conexiune rizomatică și pentru democrație și noi spații publice în rețea doar pentru femei, această descoperire înseamnă cel mai adesea neglijarea problemelor realității fizice și virtuale, de la corporatism la globalism, de la comercialism la rasism. Aceste probleme sunt omise în retorica utopică a feminismului digital, o retorică incapabilă să demonteze contextul electronic al legiferării politice, al normalizării sociale și al puterii economice. De pildă, Michaelson și Pohl (2001Ă analizează
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pentru a-și asuma scopurile societății, structura birocratică trebuie să se scindeze în unități distincte, între care se stabilesc „legături de dependență mutuală și continuă, care permit apariția alternativei la verticalitatea birocratică și feudalizare” (Massenet, 1975). În istoria evoluției societății, corporatismul reprezintă forma incipientă a structurii de rețea a sistemelor politice. În prima jumătate a secolului trecut, multe dintre statele europene au cunoscut o evoluție cu caracter bilateral, care s-a manifestat, pe de o parte, prin intervenția din ce în ce mai activă a
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
au contribuit la apariția în zona de interfață dintre guvern și societate a unor noi instituții de guvernare, ale căror funcții erau focalizate atât spre reprezentarea intereselor, cât și spre crearea consensului. În decursul ultimelor decenii, blocurile socio politice caracteristice corporatismului s-au dezintegrat aproape complet. Aceasta nu a șters, însă, șabloanele relațiilor dintre actorii politici și grupurile de interese existente în diferitele sectoare publice. Totuși, aceste relații sunt mult mai puțin bazate pe consens decât au fost relațiile corporatiste. În
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
discreție și/sau schimburi impersonale, iar rețeaua este mai difuză și mai socială. În timp ce pentru organizațiile de tip rețea, analizele comparative iau în calcul fie structura de piață, fie ierarhia, în cazul rețelelor de politici intervin conceptele de pluralism și corporatism. Aceste două concepte sunt diferite, în primul rând, din punct de vedere al modului de interacțiune a grupurilor, iar în al doilea rând, din perspectiva gradului de agregare organizațională. Pluralismul este dezagregat atât orizontal, cât și vertical și se caracterizează
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
de vedere al modului de interacțiune a grupurilor, iar în al doilea rând, din perspectiva gradului de agregare organizațională. Pluralismul este dezagregat atât orizontal, cât și vertical și se caracterizează printr-un larg număr de organizații autonome cu suprapuneri jurisdicționale. Corporatismul este, de asemenea, agregat vertical și orizontal dar, în acest caz, un număr limitat de grupuri de interese centralizate și ierarhice impun monopolul jurisdicțional asupra anumitor probleme sau a unui anumit public (Anderson, 1992). Precum corporatismul, rețelele de politici implică
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
autonome cu suprapuneri jurisdicționale. Corporatismul este, de asemenea, agregat vertical și orizontal dar, în acest caz, un număr limitat de grupuri de interese centralizate și ierarhice impun monopolul jurisdicțional asupra anumitor probleme sau a unui anumit public (Anderson, 1992). Precum corporatismul, rețelele de politici implică o cooperare a guvernanței bazată pe schimburile pe termen lung, care este diferită de tacticile competitive ale grupurilor de presiune pe care le implică pluralismul. Și în cazul pluralismului rețelele de politici implică o multiplicitate a
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
de tacticile competitive ale grupurilor de presiune pe care le implică pluralismul. Și în cazul pluralismului rețelele de politici implică o multiplicitate a organizațiilor cu suprapuneri jurisdicționale. Conceptul de rețea de politici este construit pe aceste distincții între pluralism și corporatism. Organizațiile din rețelele de politici sunt organizații tip rețea: organice mai degrabă decât mecaniciste, heter-ierarhice, mai degrabă decât ierarhice, difuze și sociale, mai degrabă decât impersonale și discrete. Afirmațiile anterioare rămân valabile și în cazul asociațiilor societale sau agențiilor publice
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
granițelor dintre organizații, dintre public și privat. În consecință, rețelele de politici sunt structuri de guvernanță în care atât statul, cât și organizațiile societale sunt dezagregate vertical și orizontal (ca în pluralism), dar legate între ele prin cooperare (ca în corporatism). Structurile organizaționale care compun rețelele de politici sunt organizații organice mai degrabă decât mecaniciste, ceea ce presupune că atât cunoștințele, cât și inițiativele sunt descentralizate și larg distribuite în cadrul rețelei. Relațiile orizontale în cadrul organizațiilor și dincolo de granițele acestora sunt, cel puțin
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
pp. 77-80). Grupurile de interese cuprinzătoare pun bazele modelului corporatist de elaborare a politicilor publice. Modelul corporatist presupune existența unor negocieri între diferitele grupuri sociale relevante, precum și între ele și guvern. În teoria corporatistă se face o distincție clară între corporatismul etatist, unde statul deține controlul și influențează apariția și activitatea grupurilor de interese, și corporatismul liberal, care se caracterizează prin capacitate de deliberare și prin negociere între grupuri. Modelul etatist corporatist de organizare presupune creșterea influenței guvernului în activitățile economice
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Modelul corporatist presupune existența unor negocieri între diferitele grupuri sociale relevante, precum și între ele și guvern. În teoria corporatistă se face o distincție clară între corporatismul etatist, unde statul deține controlul și influențează apariția și activitatea grupurilor de interese, și corporatismul liberal, care se caracterizează prin capacitate de deliberare și prin negociere între grupuri. Modelul etatist corporatist de organizare presupune creșterea influenței guvernului în activitățile economice desfășurate de actorii sociali. În sistemul corporatist, statul este unul dintre principalii actori implicați în
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de deliberare și prin negociere între grupuri. Modelul etatist corporatist de organizare presupune creșterea influenței guvernului în activitățile economice desfășurate de actorii sociali. În sistemul corporatist, statul este unul dintre principalii actori implicați în tranzacțiile sociale. Atât în concepția asupra corporatismului dezvoltată în spațiul românesc de Manoilescu (1938), cât și în concepția occidentală a lui Schmitter (1979), statul are un rol definitoriu în agregarea intereselor existente la nivel social și în formarea și recunoașterea grupurilor de interese. Prin susținerea modului corporatist
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
mijloc de rezolvare a acestor conflicteconstă în creșterea influenței statului. Rolul principal al organizării corporatiste este de a reduce externalitățile acțiunii sociale a grupurilor prin desființarea sistemului conflictual al claselor sociale (Manoilescu, 1938, p. 176). Schmitter (1979, p. 13) abordează corporatismul ca fiind o relație între stat și grupurile de interese. Statul deține controlul asupra grupurilor de interese, iar acestea, recunoscute de stat, au monopolul asupra reprezentării sociale. * Am discutat până acum despre rolul pe care îl au diferite grupuri depresiune
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Chrystal, Economia pozitivă, Editura Economică, București. Littorin, Sven Otto, 1994, Suedia - creșterea și declinul statului bunăstării sociale, Staff, București. Mallaby, Sebastian, 2003, „The Place of Govermant: Setting the Terms to Promote Competition”, Policy Review. Manoilescu, Mihail, 1938, Le Siècle du corporatisme, Librairie Felix Alcan, Paris șed. rom.: Secolul corporatismului, Naționala-Ciornei S.A., București, 1934ț. Miroiu, Adrian, 2000, „Reproiectarea sectorului public în România”, în Adrian Miroiu (coord.), Reforma sectorului public din România, Trei, București. Miroiu, Adrian, 2001, Introducere în analiza politicilor publice, Punct
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Otto, 1994, Suedia - creșterea și declinul statului bunăstării sociale, Staff, București. Mallaby, Sebastian, 2003, „The Place of Govermant: Setting the Terms to Promote Competition”, Policy Review. Manoilescu, Mihail, 1938, Le Siècle du corporatisme, Librairie Felix Alcan, Paris șed. rom.: Secolul corporatismului, Naționala-Ciornei S.A., București, 1934ț. Miroiu, Adrian, 2000, „Reproiectarea sectorului public în România”, în Adrian Miroiu (coord.), Reforma sectorului public din România, Trei, București. Miroiu, Adrian, 2001, Introducere în analiza politicilor publice, Punct, București. Miroiu, Adrian, 2002, Instituții în tranziție, Paideia
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
New York. Rothbard, Murray, 1995, „Bureaucracy and the Civil Service in the United States”, Journal of Libertarian Studies, 11, 2-3, 75. Rothbard, Murray, 2002, For a New Liberty, OnlineEdition, Ludwig von Mises Institute. Schmitter, Phillipe C., 1979, „Still the Century of Corporatism”, în Gerhard Lehmbruch și Philippe C. Schmitter, Trends toward Corporatist Intermediation (pp. 7-52), Sage, Londra. Tullock, Gordon, 1997, „The Economic Theory of Bureaucracy”, în Michael Hill (ed.), The Policy Process: A Reader (pp. 87-96), Prentice Hall/Harvester Wheatsheaf, Londra. Wallis
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
R. Gilpin, J. Kolko, S. Strange, J. O. Anderson, M. Beaud și alții)55. Tot aici mai pot fi încadrați și radicalii americani (S. Bowles, D. M. Gordon, T. Weisskopf, R. Edwards, E. Reich)56, ca și adepții așa-zisului "corporatism social", abordare ce ține seama și de caracteristicile sistemului politic, de relațiile tripartite între principalii actori sociali (Stat, patronat, sindicate) și de compromisul între interesele acestora, de modalitățile de reprezentare a intereselor diferitelor țări ș.a. (P. S. Schmitter, G. Lehmbruch, S. D
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
London, 1984; Hook S. (ed), Human Values and Economic Policy, New York University Press, New York, 1967; Kalantaridis Ch., Understanding the Entrepreneur. An Institutionalist Perspective, Ashgre, 2004; Katouzian H., Ideology and Method in Economics, New York University Press, New York, 1980; Katzsenstein P. J., Corporatism and Change, Ithaca, New York, Cornell University Press, 1984; Keynes J-N, The Scope and Method of Political Economy, Mc-Millan, London, 1897; Kirzner I. (ed), Method, Process and Austrian Economics, Lexington Books, Massachusetts, 1982; The Economic Point of View, Sheed and
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
Reich, Segmented Work. Divided Workers, Cambridge, England, Cambridge University Press, 1982. 57 P. S. Schmitter. G. Lehmbruch. Trends Toward Corporatist Intermediation, Beverly Hills, Sage, 1979; S. D. Bereger, Organising Interest in Western Europe, Cambridge, England, Cambridge University Press, 1981; P. J. Katzsenstein, Corporatism and Change, Ithaca, New York, Cornell University Press, 1984. 58 Michel Béaud, Gilles Dostaler, La Pensée économique depuis Keynes, Paris, Seuil, 1993. 59 Vezi W. J. Baumol, D. Fisclier, Superfairness: Application and Theory, Cambridge, MIT Press: A. O. Hirschman, L'Economie
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMÂNIA GHEORGHE BICHICEAN Europa monarhiei stărilor INSTITUTUL EUROPEAN 2011 Cuprins CUVÂNT ÎNAINTE / 7 I. STĂRILE ȘI ADUNĂRILE LOR REPREZENTATIVE. MONARHIA STĂRILOR / 9 1. Originea Adunărilor de stări / 9 1.1. Parlamentarimul, corporatismul doctrinal și regimul corporativ / 9 1.2. Problema influențelor în organizarea Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate / 20 2. Stări și Ordine. Partajul contractual al suveranității / 24 2.1. Suveranitate și separația puterilor în Evul Mediu / 24 2.2. Partajul contractual
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]