160 matches
-
se amintește din ce particule este alcătuită lumina când interacționează cu atomii și moleculele substanțelor. Fenomene ca: efectul fotoelectric, efectul Compton, emisia și absorbția luminii se studiază tot în optică dar în acea parte a ei ce se numește optică corpusculară (fotonică). Pentru a se explica fenomenele amintite și a stabili anumite legi, s-a renunțat la aspectul ondulatoriu al luminii, considerându-se că lumina se emite, se propagă și se absoarbe numai în cantități de energie numite cuante de energie
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
bornele lui. Releul fotoelectric are o largă aplicație: la numărarea unor obiecte în mișcare, întreruperea automată a unor mașini în funcțiune ce se află în locuri accesibile sau neaccesibile omului, etc. 3.4. Efectul Compton O deosebită confirmare a teoriei corpusculare a luminii este dată și de efectul Compton descoperit de A.H.Compton în 1923 prin împrăștierea radiațiilor Röntgen pe atomi ușori (grafit). schema experimentului pentru efectul Compton: În experiment, Compton constată că pe lângă radiațiile de lungimea de undă egală
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
undă egală cu a radiațiilor incidente, mai există și o altă radiație cu o lungime de undă mai mare, respectiv cu frecvența ν < ν0. Efectul Compton nu se putea fi explicat pe baza teoriei ondulatorii ci ulterior pe baza teoriei corpusculare a lui Planck, aplicându-se legii conservării energiei la interacțiunea unui foton (ν > ν0) cu un electron al substanței împrăștietoare (grafit): , unde hν0 este energia fotonului incident pe substanță, hν - energia fotonului împrăștiat, ?? - energia cinetică a electronului presupus inițial
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
orificiul O al sferei pătrunde un fascicol luminos, datorită reflexiilor multiple din interiorul sferei, acesta își pierde din energie și nu mai iese în exterior. 3.6. Ipoteza lui de Broghie: orice particulă în mișcare (electron, proton, atom) pe lângă comportare corpusculare, are în același timp și una ondulatorie. Cele două comportări ale oricărei particule se găsesc în relațiile , unde ? - lungimea de undă asociată particulei, h - constanta lui Planck, p - impulsul particulei, ? - energia unei cuante ce se aplică particulelor în
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
cu aplicarea conceptelor și metodelor fizicii în diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor umane. Nu pot fi concepute mijloace moderne de diagnostic și tratament, cum ar fi tomografia computerizată, rezonanța magnetică nucleară (RMN), termografia, radiografia digitală, ultrasonografia, radioimunoanaliza, cardiologia, radioterapia cu radiații (corpusculare și electromagnetice) de energii înalte, chirurgia cu fascicule laser, fără prezența unui fizician. Fizicianul medical, kinetoterapeutul își desfășoară activitatea în domenii de vârf ale fizicii și medicinii, folosind aparatură de înaltă performanță. Ei pot fi componenți de bază ai unei
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
celulele tumorale și în cele normale, în termenii proliferării și reparației tisulare. 2. RADIAȚIILE IONIZANTE Cuprind: a) fotonii - radiații X produse prin frânarea rapidă a electronilor accelerați; b) radiațiile gamma - emise spontan prin dezintegrarea nucleară a elementelor radioactive; c) radiațiile corpusculare - electroni, neutroni, protoni. 3. UNITĂȚILE DE MĂSURĂ ALE RADIAȚIILOR a) Doza de radiații absorbită - unitatea de măsură în Sistemul Internațional este Gray (Gy), echivalentul a 1 Joule / kg b) Activitatea elementelor radioactive - unitatea de măsură în Sistemul Internațional este Becquerel
Radio-oncologia cancerului genital feminin by Bild E. () [Corola-publishinghouse/Science/91719_a_92366]
-
lărgește și mai mult cadrul semnificației termenului. Astfel, de multe ori sunt numite "antinomii" enunțurile de predicație contradictorie, care afirmă în același timp predicate opuse despre același subiect: "Dumnezeu este unu și multiplu", "Isus este om și dumnezeu", " Lumina este corpusculară și ondulatorie" etc. De altfel, există și definiri exprese în acești termeni. Athanase Joja, de exemplu, susține că antinomia "constă din atribuirea a două proprietăți opuse aceluiași subiect"17. Dacă ne păstrăm în linia definiției kantiene, putem interpreta această utilizare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
asumăm un context de idei în care un astfel de conflict este activ. De exemplu, pentru contextul microfizicii din prima jumătate a secolului al XX-lea, putem vorbi de antinomia undă-corpuscul, înțelegând prin aceasta conflictul dintre teoria ondulatorie și teoria corpusculară cu privire la natura luminii. Așa încât, ar trebui să spunem că termeni precum cei din cuplurile enumerate mai sus sunt "antinomici", iar nu că acele cupluri sunt "antinomii", rezervând acest apelativ doar pentru situația în care aceste cupluri de termeni prescurtează un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
lumina, ca formă de energie, prezintă aspecte diferite, care solicită ambele teorii. Unele fenomene se explică prin teoria ondulației (interferență, difracție), altele prin teoria cuantelor (fenomenul fotoelectric). Din punct de vedere logic, lumina nu poate fi decât sau ondulatorie, sau corpusculară. Tertium non datur. Însă fenomenologia luminii solicită ambele teorii. Aceasta este o situație care cerea o soluționare. Ce soluții s-au dat? O soluție a fost de a împăca cele două teorii prin acomodarea lor reciprocă. În acest sens, o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
au operat cu un concept al cuantelor în care se amestecau logic, dar imposibil intuitiv, cuantele cu ondulațiunea. Soluția a doua a fost dualismul, propus de Louis de Broglie, sau situarea în paradox, în antinomie: același fenomen se manifestă uneori corpuscular, alteori ondulatoriu, discontinuu și continuu. Modul corpuscular și modul ondulatoriu se prezintă ca două aspecte ale uneia și aceleiași realități necunoscute în sine. Lucian Blaga vede aici, în soluția lui de Broglie, manifestarea științifică a metodei dogmatice sau cel puțin
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în care se amestecau logic, dar imposibil intuitiv, cuantele cu ondulațiunea. Soluția a doua a fost dualismul, propus de Louis de Broglie, sau situarea în paradox, în antinomie: același fenomen se manifestă uneori corpuscular, alteori ondulatoriu, discontinuu și continuu. Modul corpuscular și modul ondulatoriu se prezintă ca două aspecte ale uneia și aceleiași realități necunoscute în sine. Lucian Blaga vede aici, în soluția lui de Broglie, manifestarea științifică a metodei dogmatice sau cel puțin o situație foarte apropiată de minus-cunoaștere. Din
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
microfizică. Legat de aceasta, faptul care i-a dat probabil cel mai puternic impuls și l-a inspirat cel mai mult464 a fost ideea cuantei de energie, formulată de Max Planck, care este un produs (h = Eτ = Iλ) între mărimi corpusculare (energie (E) și impuls (I)) și mărimi ondulatorii (perioadă (τ) și lungime de undă (λ)), aflate într-o relație de contradicție. Pornind de aici, viziunea contradictoriului a lui Ștefan Lupașcu s-a extins cu repeziciune 465. De la cuanta de energie
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în această privință, Heraclit și nu Aristotel avea dreptate, noi știm că atomul e afectat contradictoriu în sine, fiind compus din particule electrizate pozitiv și particule electrizate negativ, că lumina e simultan și contradictoriu, sub același raport al structurii sale, corpusculară și ondulatorie; că viața e simultan asimilare și dezasimilare; că orice devenire e simultan și sub același raport ființă și neființă, că ființa și neființa sunt abstracte și nu există decât în coexistența lor contradictorie, în devenire. De aceea noi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o contradicție reală. Altfel spus, constatarea unei contradicții reale nu este ea însăși contradictorie. Prin această precizare, Athanase Joja avertizează că propozițiile cu predicat complex și contradictoriu nu trebuie interpretate drept conjuncții prescurtate de propoziții contrare, de tipul: lumina este corpusculară și lumina este ondulatorie. Logica dialectică admite și ea că nu pot fi adevărate în același timp două propoziții contradictorii, precum cele de mai înainte. Raporturile interpropoziționale sunt, în continuare, reglementate de principiul noncontradicției, fără de care gândirea ar cădea în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a existenței în care trăim"617. Două antinomii aflate într-o situație similară Pentru a întări această interpretare a paradoxului MTM, Mihai Drăgănescu invocă încă două antinomii foarte bine cunoscute în istoria gândirii: antinomia existență non-existență, din filosofie, și antinomia corpuscular ondulatoriu, din microfizică. Deși nu au aceeași structură cu antinomia teoriei mulțimilor, el le consideră într-o situație similară din punctul de vedere al modelului ontologic pe care încearcă să-l acrediteze. Întreaga istorie a filosofiei pune în evidență faptul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
că acest paradox devine explicabil în interiorul modelului său ontologic și el indică o existență ontologică mai profundă decât universul. În felul acesta, nu mai este o simplă contradicție logică, ci dobândește obiectivitate. În aceeași situație este și antinomia despre natura corpusculară și ondulatorie a unei particule elementare, consideră Mihai Drăgănescu. "Corpuscul și undă este un paradox din punct de vedere logic (CU), dar el trebuie suportat pentru că reflectă o realitate", indică natura mai profundă a particulei elementare 619. Ideea complementarității, pe
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a particulei elementare 619. Ideea complementarității, pe care Niels Bohr a lansat-o, este interpretată drept o afirmație dialectică, pentru a face suportabil acest paradox al microfizicii. Într-o altă lucrare, gânditorul român explică mai bine această idee: "În experimentul corpuscular descrierea electronului este logică, în experimentul ondulatoriu din nou descrierea electronului este logică, iar noi suntem obligați să îmbinăm aceste fragmente de logică într-o imagine care să reflecte o realitate mai profundă. Contradicția apare din cauză că logica nu poate îmbrățișa
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
inaugura metoda antinomiei transfigurate. Ea era răspunsul sau soluția fizicianului danez la "paradoxul dualității lumii fizice"725, descoperit în experiența microfizică la începutul secolului al XX-lea, anume dualitatea undă-corpuscul, considerată la apariția ei drept o "antinomie ireductibilă"726. Teoria corpusculară și teoria ondulatorie apăruseră încă din secolul al XVII-lea ca ipoteze legate de natura luminii, avându-i ca protagoniști pe Isaac Newton, respectiv Christian Huygens 727. La 1700, aceste două teorii erau considerate incompatibile și nu puteau fi ambele
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
secolul al XVII-lea ca ipoteze legate de natura luminii, avându-i ca protagoniști pe Isaac Newton, respectiv Christian Huygens 727. La 1700, aceste două teorii erau considerate incompatibile și nu puteau fi ambele adevărate. Datorită prestigiului lui Newton, teoria corpusculară va domina tot secolul al XVIII-lea. Secolul al XIX-lea va schimba radical situația, datorită lui Thomas Young și Augustin Fresnel, care, interpretând fenomenul de interferență a luminii, vor face ca teoria corpusculară să fie considerată în doar câteva
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
adevărate. Datorită prestigiului lui Newton, teoria corpusculară va domina tot secolul al XVIII-lea. Secolul al XIX-lea va schimba radical situația, datorită lui Thomas Young și Augustin Fresnel, care, interpretând fenomenul de interferență a luminii, vor face ca teoria corpusculară să fie considerată în doar câteva decenii un fel de piesă de muzeu 728. Începutul secolului al XX-lea schimbă iarăși lucrurile. Aceasta pentru că, la 1900, Max Planck ajunge să dea răspunsul corect la întrebările lui Gustav Robert Kirchoff cu privire la
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a fost confirmată deplin abia în 1923, prin efectul Compton: în procesul de împrăștiere a unui fascicul luminos de către particule mici încărcate electric, lumina se comportă ca un flux de particule. Această ipoteză readucea în discuție chestiunea caracterului ondulatoriu sau corpuscular al luminii. Problema devenea foarte complexă, în condițiile în care în expresia pe care Planck o indica pentru energia cuantei, E = hν, apărea frecvența radiației (ν), element specific proceselor ondulator-continue, ceea ce însemna "identificarea energiei unei particule cu frecvența unei unde
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
felul acesta, se deschidea o perspectivă cu totul nouă față de cea de la 1700. Dacă acolo cele două teorii se excludeau reciproc, dincoace, "devenise clar nu numai că interpretarea ondulatorie se dovedea plină de succes, în anumite fenomene care exclud viziunea corpusculară, dar și că interpretarea corpusculară putea avea pretenții asemănătoare pentru alte fenomene, care exclud interpretarea ondulatorie"734. Dualitatea undă-corpuscul nu a rămas la nivelul explicației luminii, ci a fost generalizată la nivelul radiației în genere și al întregii realități microfizice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
perspectivă cu totul nouă față de cea de la 1700. Dacă acolo cele două teorii se excludeau reciproc, dincoace, "devenise clar nu numai că interpretarea ondulatorie se dovedea plină de succes, în anumite fenomene care exclud viziunea corpusculară, dar și că interpretarea corpusculară putea avea pretenții asemănătoare pentru alte fenomene, care exclud interpretarea ondulatorie"734. Dualitatea undă-corpuscul nu a rămas la nivelul explicației luminii, ci a fost generalizată la nivelul radiației în genere și al întregii realități microfizice (a tuturor obiectelor cuantice)735
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
clasice, ca trăsături complementare dar exclusive ale descrierii (...) ca tablouri complementare ale fenomenelor (...) care numai împreună oferă o generalizare naturală a modului clasic de descriere"737. În baza acestui principiu, fizicianul cuantic nu va mai încerca să respingă interpretarea duală (corpusculară și ondulatorie) a obiectelor cuantice, ci o va accepta, admițând că o înțelegere completă a proprietăților acestor obiecte presupune ambele teorii. În acest sens, Bohr afirma, cu referire la cazul luminii: Continuitatea spațială a imaginii noastre asupra propagării luminii și
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ioan Biriș, un interpret atent, a surprins statutul logic al complementarității: "Având în vedere imposibilitatea de a separa comportamentul obiectului cuantic de interacțiunea cu instrumentul de măsură și, deci, de a dezvălui, de a cunoaște simultan manifestarea ondulatorie și cea corpusculară, postulatul lui Bohr ne arată că membrii dualității sunt reciproc exclusivi, noi putând surprinde când pe unul, când pe celălalt, succesiv, în reprezentări complementare"758. Deci, "complementaritatea, ca principiu epistemologic (...), nu face drumul până la contradicție, ci se centrează pe principiul
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]