113 matches
-
și desfășurare a colectării deșeurilor de la bord în conformitate cu reglementările în vigoare. ... (2) Locurile pentru colectarea deșeurilor pe navă se stabilesc prin OZN/OZU. ... Articolul 184 (1) La tancurile maritime și fluviale, remorcherele maritime de salvare, dragoarele maritime, puitoarele de mine, corvetele, navele purtătoare de rachete, fregatele și navele de construcție similară din Forțele Navale se întocmește planul de intervenție în caz de poluare cu hidrocarburi. ... (2) Planul de intervenție în caz de poluare cu hidrocarburi se aprobă de comandantul eșalonului superior
REGULAMENT din 27 mai 2013 de organizare şi desfăşurare a activităţilor la bordul navelor şi ambarcaţiunilor din Forţele Navale *). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
și scrie să se fi pierdut până la data când Eyraud a descoperit tăblițele în 1866. Astfel, în 1868 Jaussen a putut să recupereze de pe insulă doar un număr mic de tăblițe plus încă trei tăblițe achiziționate în 1866 de la căpitanul corvetei chiliene "O'Higgins". În 1950 Barthel a descoperit rămășițele deteriorate a încă șase tăblițe în grotele din insulă, fiind folosite la ceremonii funerare. Oricum, nici o glifă nu a putut fi recuperată de pe aceste rămășițe. Din cele 26 de texte recuperate
Rongorongo () [Corola-website/Science/318988_a_320317]
-
navigația cu un motor cu aburi pe ruta de la Sankt Petersburg la Arhanghelsk prin Canalul Mariinsk și râul Dvina de Nord. După ce a vizitat școlile și facilitățile industriale ale Arhanghelsk, a început pregătirea în navigarea în condiții arctice la bordul corvetei "Varyag". Croaziera lui l-a dus în Insulele Solovetsky, continuând prin Marea Albă și Marea Barents în Novaia Zemlea. Traseul a continuat cu Kola Bay și orașul Murmansk, porturile din nordul Norvegiei și Islanda. A revenit la Cronstadt la sfârșitul
Marele Duce Alexei Alexandrovici al Rusiei () [Corola-website/Science/315863_a_317192]
-
a fost obținută și, la 30 mai 1843, la Neapole a avut loc o căsătorie prin procură; Pedro a fost reprezentat de fratele miresei sale, Prințul Leopold, Conte de Siracuza. O mică flotă braziliană compusă dintr-o fregată și două corvete a plecat în cele Două Sicilii la 3 martie 1843 pentru a o escorta pe noua împărăteasă a Braziliei. Escadronul brazilian însoțit de o divizie navală napolitană a revenit la Rio de Janeiro cu Teresa Cristina la 3 septembrie 1843
Teresa a celor Două Sicilii () [Corola-website/Science/321264_a_322593]
-
de război cu aburi HMS Nelson împrumutate de la Marina Regală, trei canoniere mai mici și cinci vedete torpiloare. Noul Wales de Sud a format o Brigadă Navală în 1863 iar până la finalul secolului avea două vedete torpiloare mici și o corvetă. Forța Maritimă de Apărare Queensland a fost înființată în 1885 în vreme ce Australia de Sud opera o singură navă, HMCS "Protector". Tasmania avea și ea un mic corp de vedete torpiloare iar singura navă defensivă a Australiei de Vest forma Fremantle
Istoria militară a Australiei () [Corola-website/Science/320589_a_321918]
-
cunoscută sub numele de "Gândaci". Narațiunea, la persoana întâi, prezintă viața unui tânăr soldat din Filipine numit Juan "Johnnie" Rico și este unul dintre puținele romane ale lui Heinlein scrise astfel.. Romanul începe în momentul îmbarcării lui Rico pe o corvetă a Infanteriei Mobile care atacă o planetă aliată cu arahnoizii. Raiudul - una dintre puținele lupte prezentate pe larg în roman - este scut: plutonul aterizează pe planetă, distruge țintele și se retrage, suferind o singură pierdere. Povestea sare apoi în trecut
Infanteria stelară () [Corola-website/Science/321549_a_322878]
-
Spetses" (fostul "Agamemnon" al Laskarinei Bouboulina) a fost scufundat de Richord. Încercuit de ruși în port și de forța lui Kallergis pe uscat, Porosul a capitulat. Miaoulis s-a văzut obligat să arunce în aer nava sa amiral, "Hellas" și corveta "Hydra", la întoarcerea în Hydra. Oamenii lui Kallergis s-au înfuriat din cauza pierderi vaselor și au jefuit Porosul. Pierderea celor mai bune vase din flotă a fost un handicap pentru marina elenă mulți ani după aceea, dar a slăbit și
Ioannis Kapodistrias () [Corola-website/Science/323767_a_325096]
-
primă linie: 10 vase de linie, față de doar 3 ale otomanilor. Acest avantaj era doar parțial depășit de cele 7 fregate cu două punți otomane, față de doar una aliată. Majoritatea vaselor otomane erau unele de capacitate mai mică: 58 de corvete și bricuri, care nu erau de mare folos în fața corăbiilor grele aliate. Ele dispuneau de o capacitate de foc mică, iar punțile lor joase erau o țintă ușoară pentru artileria aliată. De asemenea, folota otomană dispunea de tunuri de calibru
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
cu celălalt la coasta sudică a insulei Sfactiria, în ambele capete bucurându-se de sprijinul bateriilor de coastă. Prima linie era compusă din nave grele (vase de linie și fregate mari). A doua linie era compusă din restul fregatelor și corvetele mai mari. Linia a treia linie era compusă din vasele mai mici. Ideea era ca vasele mai mici să poată să tragă prin spațiile libere din linia întâi, fiind în același timp protejate împotriva atacului aliat de vasele mari. La
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
a treia linie era compusă din vasele mai mici. Ideea era ca vasele mai mici să poată să tragă prin spațiile libere din linia întâi, fiind în același timp protejate împotriva atacului aliat de vasele mari. La capetele „potcoavei” staționau corvetele și vasele incendiare. Vasele incendiare puteau fi remorcate în pozițiile de luptă de vasele mici, acoperite de corvetele mici și de bateriile de coastă. Planul aliat era să ancoreze în apele libere din mijlocul „potcoavei”. Escadra lui Codrington trebuia să
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
tragă prin spațiile libere din linia întâi, fiind în același timp protejate împotriva atacului aliat de vasele mari. La capetele „potcoavei” staționau corvetele și vasele incendiare. Vasele incendiare puteau fi remorcate în pozițiile de luptă de vasele mici, acoperite de corvetele mici și de bateriile de coastă. Planul aliat era să ancoreze în apele libere din mijlocul „potcoavei”. Escadra lui Codrington trebuia să ia poziție cu fața către centrul liniei otomane. Escadrele fraceză și rusă trebuiau să se plaseze cu fețele
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
au început să intre în golf prin intrarea sudică, înaintând pe două linii, britanicii urmați de francezi la tribord (spre sud-est, mai aproape de Navarino) și cu rușii la babord în același rând, dar puțin în spatele francezilor. Bateriile de coastă sau corvetele otomane plasate la intrarea nu au încercat să împiedice intrarea aliaților în golf, dar Codrington a primit din partea lui Ibrahim Pașa un mesaj. Ibrahim Pașa atrăgea atenția că nu a acordat aliaților permisiunea de intrare în golf și le cerea
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
Luptele au debutat după cum urmează, în conformitate cu sursele aliate: Căpitanul Thomas Fellowes la bordul fregatei "Dartmouth" și sprijinit de șase vase mai mici (2 bricuri și 4 goelete) a luat poziție la intrarea în golf, având ordinul să țină sub observație corvetele și vasele incendiare otomane din flancul stâng al otomanilor. În timp ce navele aliate continuau să intre în golf, Fellowes a remarcat că otomanii începuseră să pregătească un vas incendiar pentru atac. Căpitanul britanic a trimis o șalupă pentru a le cere
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
pentru a-și apăra propriul echipaj. În acest moment, echipajul vasului amiral francez "Sirène", care tocmai intra în golf, fiind ultima corabie în linia franco-britanică, a deschis la rândul lui foc de muschete în sprijinul celor de pe "Dartmouth", iar o corvetă otomană a deschis focul de artilerie asupra vasului "Sirène". Aceste evenimente au degenerat într-o luptă generală în golf. Bătălia a început astfel mai înainte ca aliații să-și fi plasat pe pozițiile stabilite toate vasele. De fapt, acest lucru
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
raportat Letellier lui Codrington au fost de aproximativ 3.000 de morți, 1.109 răniți. Din întreaga flotă otomană au mai rămas în stare să navigheze doar 8 vase: un vas de linie cu catargele rupte, două fregate și cinci corvete. Codrington a raportat pierderea a 181 de soldați morți, 480 răniți (inclusiv fiul mai mic al lui Codrington, care servea ca aspirant pe "Asia"). Mai multe vase aliate au fost grav avariate. Vasele de linie ruse "Azov", "Gangut" și "Iezekiil
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
noiembrie 1829 a fost emisă o declarație de protest față de crearea comandamentului argentinian, invocându-se ”drepturile de suveranitate ale Majestății sale Britanice asupra insulelor”. În anii următori, Marea Britanie a continuat aceeași politică expansionistă, implicând și Statele Unite. Pe 31 mai 1831, corveta americană Lexington, arborând pavilion francez, debarcă mai mulți marinari americani în Port Soledad, care vor incendia localitatea sub pretextul arestării de către argentinieni a unor nave ce pescuiau ilegal în zonă. Pe 3 ianuarie 1833, corveta Clio, sub pavilion britanic, va
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
Statele Unite. Pe 31 mai 1831, corveta americană Lexington, arborând pavilion francez, debarcă mai mulți marinari americani în Port Soledad, care vor incendia localitatea sub pretextul arestării de către argentinieni a unor nave ce pescuiau ilegal în zonă. Pe 3 ianuarie 1833, corveta Clio, sub pavilion britanic, va ocupa Puerto Soledad, expulzând coloniștii argentinieni, iar în anul următor, britanicii vor ocupa întreg arhipelagul. De atunci și până în prezent, Marea Britanie a continuat să ocupe aceste insule în virtutea “dreptului forței”. Denumirea insulelor a fost schimbată
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
erau formate din militari, flota era sprijinită de resursele întregului imperiu, iar comanda era centralizată de Kapudan Pașa. Flota otomană era formată din 23 de vase de linie, echipate cu 80 de tunuri, 7 fregate cu 50 de tunuri, 5 corvete cu 30 de tunuri și 40 bricuri cu 20 sau mai puține tunuri. Pentru contracararea superiorității otomane, grecii au decis să folosească vasele incendiare (în limba greacă πυρπολικά or μπουρλότα), care își dovediseră eficiența în timpul expediției fraților Orlov din 1770
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
fost sora vitregă a reginei Victoria, și familia lui a fost apropiată de familia regală britanică. Victor a devenit ofițer în Royal Navy în 1848 și a fost promovat locotenent în 1854. În 1859 a devenit căpitan; a preluat comanda corvetei "Racoon" de la punerea ei în funcțiune în anul 1863 până în 1866, timp în care al doilea fiu al reginei Victoria, Alfred, Duce de Edinburgh (1844-1900) a servit la bord că locotenent. S-a retras din serviciul activ în 1866 și
Prințul Victor de Hohenlohe-Langenburg () [Corola-website/Science/327310_a_328639]
-
Crimeea să-și folosească arma din dotare. Această decizie a fost luată cu scopul de a proteja soldații în legătură cu moartea unui militar ucrainean (Kakurin S.V.) în timpul asaltului asupra centrului operațional de suport fotogrammetric al Forțelor Armate ale Ucrainei din Simferopol. Corveta ucraineană „Ternopil” (U209) a fost atacată de indivizi înarmați cu grenade. Duma de Stat a ratificat tratatul privind alipirea Crimeii la Federația Rusă. Ucraina susține că Rusia este pregatită sa intervină militar în estul și în sudul țării. Submarinul Zaporojie
Intervenția armată rusă în Ucraina din 2014-2016 () [Corola-website/Science/331441_a_332770]
-
unor erori de proiectare și construcție. În 1961 a fost scoasă la suprafață, fiind în prezent una dintre cele mai vechi nave păstrate în forma lor autentică. Alte nave militare cu pânze utilizate în secolele XVII-XIX au fost fregatele și corvetele. Fregata era un velier cu trei catarge, cu forme fine și armonioase, rapidă și cu o mobilitate deosebită. Primele fregate au apărut la începutul secolului al XVII-lea și erau destinate acțiunilor de recunoaștere, urmărire, pază și de legătură între
Navă militară () [Corola-website/Science/335764_a_337093]
-
fregate au apărut la începutul secolului al XVII-lea și erau destinate acțiunilor de recunoaștere, urmărire, pază și de legătură între navele de linie. Erau dotate cu o artilerie puternică, a cărei clasă este intermediară între nava de linie și corvetă. Corveta era o navă cu trei catarge, rapidă, mai mică decât fregata, armată cu 20-30 de tunuri. Erau folosite pentru patrulare, pentru a trimite mesaje între navele unei flote și, uneori, pentru a escorta navele comerciale. Una dintre cele mai
Navă militară () [Corola-website/Science/335764_a_337093]
-
au apărut la începutul secolului al XVII-lea și erau destinate acțiunilor de recunoaștere, urmărire, pază și de legătură între navele de linie. Erau dotate cu o artilerie puternică, a cărei clasă este intermediară între nava de linie și corvetă. Corveta era o navă cu trei catarge, rapidă, mai mică decât fregata, armată cu 20-30 de tunuri. Erau folosite pentru patrulare, pentru a trimite mesaje între navele unei flote și, uneori, pentru a escorta navele comerciale. Una dintre cele mai celebre
Navă militară () [Corola-website/Science/335764_a_337093]
-
echipajul vasului-școală HMS "Britannia" în septembrie 1888 și apoi s-a transferat pe crucișătorul blindat HMS "Imperieuse", nava-amiral din China, în ianuarie 1891 înainte de a reveni pe HMS "Britannia" în august 1893. De Robeck a devenit ofițer de artilerie pe corveta HMS "Cordelia" din cadrul Stației Americii de Nord și a Indiilor Occientale în noiembrie 1895 și, după ce a fost înaintat în gradul de comandor la 22 iunie 1897, a fost numit la comanda distrugătorului HMS "Desperate" din Chatham în iulie 1897, apoi a
John de Robeck () [Corola-website/Science/334674_a_336003]
-
acesteia din urmă. Companiile desemnate pentru apărarea portului erau responsabile pentru apărarea instalațiilor portuare și a vaselor de suprafață și a submarinelor ancorate în port. Aceste companii și vasele aferente folosite pentru patrularea pe râu erau sub comanda comandantului de corvetă Kellerman. Divizia de infanterie a 333-a era responsabilă de apărarea litoralului dintre St Nazaire și Lorient. Divizia nu avea trupe încartiruite în oraș, ci în satele din apropiere, de unde puteau fi deplasate rapid pentru ca să respingă orice atac asupra portului
Raidul de la St Nazaire () [Corola-website/Science/333953_a_335282]