135 matches
-
instituțiilor Uniunii Europene hotărârile în acest sens ale Parlamentului României; ... p) întocmește fișe de informare, potrivit domeniului său de competență, pentru delegațiile parlamentare participante la evenimente cu tematică europeană, cum sunt reuniunile parlamentare comune, reuniunile comune ale comisiilor de specialitate, COSAC și alte forumuri cu participare parlamentară, pentru subiectele aflate pe agenda evenimentului respectiv, pe care le pune la dispoziția structurilor interesate din cadrul Camerei Deputaților, inclusiv Direcției generale pentru afaceri externe; ... r) asigură informarea membrilor Camerei Deputaților care participă la dezbaterile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/212749_a_214078]
-
păduri de molid ("Pices abies"); o vegetație termofila compusă din elemente floristice rare sud-europene, sud-mediteraneene sau balcanice: secara de munte (Secale montanum), iris ("Iris dacica"), scorușul ("Sorbus cretica"), spinul ("Carduus candicanus"), umbelifera ("Athamantha hungarica"), timoftica ("Phleum montanum"), caprifoiul ("Lonicera caerulea"), cosaci ("Astragalus depressus"), etc. Un punct de plecare spre chei este tabăra Vânători din apropierea localității Dobrești. La Dobrești se ajunge pe drumul Târgoviște - Moroeni.
Cheile Orzei () [Corola-website/Science/317288_a_318617]
-
sa au fost construite primele cabane în Țara Bârsei. În 1915 a fost "primus motor" când unele regiuni din jurul Brașovului care erau interesante din punct de vedere al florei au fost declarate rezervații naturale. Planta "Astragalus roemeri Simonk." (numită popular „cosacii lui Römer”) este numită în cinstea sa. Ierbarul său se zice că avea peste 10.000 de pagini. În 1924 a fost numit "doctor honoris causa" al Universității din Wrocław.
Julius Römer () [Corola-website/Science/318907_a_320236]
-
granit și calcar din Munții Macinului și Podișului Babadiagului.De exemplu pe culmile Pricopanului, Priopceni, Iacobdeal și Bujoarele unde apar grnitele și întâlnesc iarbă roșioara, garofița, clopoțeii. Pe stâncăriile calcaroase, mai evidente în Podișul Atmagea și Visterna întâlnim pirul turița cosaci. Vegetația ruderala e prezenta în localiltatile rurale, de-a lungul drumurilor, în izlazuri și pe locurile unde staționează animalele domestice. În spațiul asezaeilor rurale, se întâlnesc frecvent plante spinoase, holera, ghimpele, spinul, ciumăfaia, măselarița. De-a lungul drumurilor și islazurilor
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
păduri de molid ("Pices abies"); o vegetatie termofilă compusă din elemente floristice rare sud-europene, sud-mediteraneene sau balcanice: secara de munte (Secale montanum), iris ("Iris dacica"), scorușul ("Sorbus cretica"), spinul ("Carduus candicanus"), umbelifera ("Athamantha hungarica"), timoftica ("Phleum montanum"), caprifoiul ("Lonicera caerulea"), cosaci ("Astragalus depressus"), etc. Stațiune climaterică și turistică importantă, Azuga este situată pe Valea Prahovei, la confluența cu râul Azuga, la poalele Munților Bucegi și Munților Baiului, în vecinătatea culmilor Sorica și Cazacu. Azuga posedă prima pârtie de schi din România
Munții Bucegi () [Corola-website/Science/298434_a_299763]
-
officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), pătlagina ("Plantago major"), sulfina ("melilotus officinalis"), trifoi ("Trifolium pratense"), laptele cucului ("Euphorbya amygdaloides"), podbal ("Tussilago farfara"), scai vânat ("Eringium planum"), coada-calului ("Equisetum arvense"), ciuboțica cucului ("Primula veris"), coada șoricelului ("Achillea millefolium"), mentă ("Mentha piperita"), păpădie
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
Cosacul cu bot turtit sau boțogul, ocheana comună ("Ballerus sapa", sinonim "Abramis sapa") este un pește dulcicol bentopelagic asemănător cu plătică, de 20-25 cm lungime, din familia ciprinidelor, răspândit în fluviile bazinului ponto-aralo-caspian. Este un pește dulcicol. Preferă apele repede curgătoare
Cosac cu bot turtit () [Corola-website/Science/331443_a_332772]
-
officinale"), traista-ciobanului ("Capsella bursa-pastoris"), țintaura ("Centaurium umbellatum"), viorele ("Scilla bifolia"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), silnic ("Glechoma hirsuta"), leurda ("Allium ursinum"), brândușa de toamnă ("Colchicum autumnale"), sânzâienă ("Galium verum"), margareta ("Leucanthemum vulgare"), sunătoare ("Hypericum perforatum"), ghiocel ("Galanthus nivalis"), lușcă ("Leucojum vernum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes turistic; astfel:
Peștera Tăușoare (sit SCI) () [Corola-website/Science/334664_a_335993]
-
Flori și ierburi cu specii rare, unele protejate prin lege sau endemice pentru această zonă: floarea de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), bujor de munte ("Rhododendron kotschyi"), iederă albă ("Daphne blagayana"), argințica ("Dryas octopetala"), angelică ("Angelica archangelica"), cosaci ("Astragalus depressus"), limba cucului ("Botrychium lunaria"), ferigă de piatră ("Cysptopteris alpina"), iederă albă ("Daphne blagayana"), micsandră de munte ("Erysimum officinalis"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), mac galben ("Glaucium flavum"), sângele voinicului ("Nigritella rubra"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), piciorul cocoșului
Parcul Natural Bucegi () [Corola-website/Science/313455_a_314784]
-
aici viețuind aproximativ 40 de specii de pește. Un studiu amănunțit al faunei piscicole din lacul Ialpug, efectuat în anul 1937, a scos în evidență 28 de specii de pești și anume: babușcă albă, biban, bâtcă, caracudă (caras moldovenesc), cegă, cosac, crap, crap-caras (caracudă argintie), ghiborț, glavoc, guvid de baltă, guvid negru, lin, mreană, obleț, ovat, păstrugă, plătică, porcușor, roșioară, sabiță, scrumbie, somn, șalău, știucă, tiulcă, țipar-chișcar, văduviță . Pescuitul are caracter industrial, în apropierea satelor existând ferme piscicole. În prezent, sunt
Limanul Ialpug () [Corola-website/Science/314227_a_315556]
-
Directivă CE" 92/43/CE (anexă I-a) din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică); astfel: crucea voinicului ("Hepatică transsilvanica"), vinarița ("Asperula odorata"), omag ("Aconitum moldavicum ssp. lycoctotum"), pochivnic ("Asarum europaeum"), cosaci ("Astragalus depressus"), măzăriche ("Lathyrus transsilvanicus"), frate-cu-soră ("Melamphyrum nemerosum" specie endemica), ghiocel ("Galanthus nivalis"), stirigoaie ("Veratrum nigrum"), bărboasa ("Botriochloa ischaemum"), mărgica ("Melica transsilvanica"), timoftica ("Pleum alpinum"), studentiță (Arenaria serpyllifolia), firuța ("Poa nemoralis"), bărbișoara ("Bothriochloa ischaeum"), sclipeți ("Potentilla erecta"), lăcrămioara ("Convallaria majalis
Poiana cu narcise de la Racâș-Hida () [Corola-website/Science/323783_a_325112]
-
Brăduleț (în trecut, Brătieni-Galeșu și Brătieni) este o comună în județul Argeș, Muntenia, România, formată din satele Alunișu, Brădetu, Brăduleț (reședința), Cosaci, Galeșu, Piatra, Slămnești, Uleni și Ungureni. Comuna se află în nord-vestul județului, pe malurile râului Vâlsan. Este străbătută de șoseaua județeană DJ703I, care o leagă spre sud de Mușătești (unde se intersectează cu DN73C), Mălureni și Merișani (unde se termină
Comuna Brăduleț, Argeș () [Corola-website/Science/300607_a_301936]
-
numai din satul de reședință, cu 549 de locuitori. Și aici erau o biserică și o școală primară rurală. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în aceeași plasă: comuna Brătieni (noul nume al comunei Brătieni-Galeșu) era formată din satele Brătieni, Cosaci, Galeșu, Piatra, Slămnești, Uleiu și Ungureni și din cătunele Alunișu și Roseți, având în total 2200 de locuitori; iar comuna Brădetu avea 820 de locuitori în unicul ei sat. În 1931, comuna Brădetu a fost desființată, satul ei trecând la
Comuna Brăduleț, Argeș () [Corola-website/Science/300607_a_301936]
-
ul (Ballerus ballerus, sinonim Abramis ballerus) numit și cosac cu bot ascuțit, este un pește dulcicol bentopelagic din familia ciprinidelor, asemănător cu plătica. Trăiește în apele dulci și ușor salmastre, stagnante sau lent curgătoare, cu funduri cu mult nămol și vegetație abundentă (mai ales în stufăriș) în cursurile inferioare
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
mai mici decât la plătică și ocheană). Capul este mic, cu fruntea bombată, botul scurt și ascuțit. Gura nu prea mare este terminală, oblică și ușor îndreptată în sus. Ochii sunt mari, diametrul lor egal cu lungimea botului, de aceea, cosacul tânăr este numit de către pescari „cosac caraghios” (cu ochi mari, negri). Înotătoarea dorsală este scurtă și înaltă, așezată mult în urma înotătoarelor ventrale. Înotătoarea anală este foarte lungă și începe cam sub jumătatea înotătoarei dorsale, întinzându-se aproape până la inserția înotătoarei
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
ocheană). Capul este mic, cu fruntea bombată, botul scurt și ascuțit. Gura nu prea mare este terminală, oblică și ușor îndreptată în sus. Ochii sunt mari, diametrul lor egal cu lungimea botului, de aceea, cosacul tânăr este numit de către pescari „cosac caraghios” (cu ochi mari, negri). Înotătoarea dorsală este scurtă și înaltă, așezată mult în urma înotătoarelor ventrale. Înotătoarea anală este foarte lungă și începe cam sub jumătatea înotătoarei dorsale, întinzându-se aproape până la inserția înotătoarei caudale. Înotătoarea caudala adânc bifurcată, cu
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
400 icre pe vegetația acvatică. Icrele sunt galbene și cleioase, cu un diametru de 1,3-1,5 mm. Ecloziunea are loc după 12 zile. Are valoare economică redusă, se pescuiește în cantități mici, căci nici nu este prea frecvent. Carnea cosacului este de calitate inferioară. Se consumă mai mult sărat.
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
și 2001, Leonard Orban a fost consilier parlamentar pentru afaceri europene și internaționale al Parlamentului României - Camera Deputaților, îndeplinind și funcțiile de Secretar tehnic al Comitetului Parlamentar Mixt (CPM) Uniunea Europeana (UE) - România și al Delegațiilor Parlamentului României la Parlamentul European, COSAC și Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre (APCEMN). În perioada mai 2001-decembrie 2004, deține funcția de negociator șef adjunct cu Uniunea Europeană, pentru ca apoi în perioada decembrie 2004-aprilie 2005 să fie negociator șef al României cu Uniunea Europeană. În anul 2002
Leonard Orban () [Corola-website/Science/304407_a_305736]
-
de restul Parcului Natural Porțile de Fier prin bogăția floristică deosebită și prin numărul ridicat de endemisme. Se întâlnesc astfel elemente floristice precum laleaua galbenă de Cazane ("Tulipa hungarica"); specie aflată pe lista roșie a IUCN, cornul bănățean ("Cerastium banaticum"), cosaci ("Astragalus rochelianus"), clopoțeii Cazanelor (Campanula crassipes). Elementele mediteraneene situate la altitudini relativ mari sunt: scumpia ("Cotinus coggygria"), laleaua de Banat ("Tulipa hungarica subsp. undulatifolia"), vișinul turcesc ("Padus mahaleb"), ghimpele ("Ruscus aculeatus"), cornișorul ("Ruscus hypoglossum"), vița sălbatică ("Vitis sylvestris"). În arealul
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
lucrarea Souvenirs de voyage en Roumanie. Notes de préhistoire (V. Chirica, D. Boghian, 2003, vol.I, p. 50-51). În ultimele decenii, M. Cârciumaru (M. Cârciumaru, 1987; M. Cârciumaru, M. Mărgărit, 2002; M. Cârciumaru, M. Mărgărit, L. Niță, M. Anghelinu, M. Cosac, O. Cârstina 2004) și V. Chirica (2004 a,b,c; G. Davidescu, V. Chirica, M. Cucolea, 2005) au realizat mai multe eseuri cu privire la arta și religiile preistorice, îndeosebi paleolitice, iar N. Ursulescu (2004) și D. Monah (1992, 1997
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
art paléolithique sur le territoire de la Roumanie, în La genèse et l’évolution des cultures paléolithiques sur le territoire de la Roumanie, BAI, II, éd. V. Chirica, Iași, p. 87-96. 9. M. Cârciumaru, M. Mărgărit,L. Niță, M. Anghelinu, M. Cosac, O. Cârstina, 2004. Les découvertes d’art mobilier paléolithique de Poiana Cireșului - Piatra Neamț (Roumanie), în La Spiritualité, Actes du Coll. int. de Liège (sous la dir. de M. Otte), ERAUL 106, Liège, p. 123-126. 10. I.H. Ciubotaru, Catolicii din Moldova
Prelegeri academice by VASILE CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92370]
-
evoluînd treptat. FEP nu sînt nici o rețea partinică instituționalizată, nici o entitate redusă la relații de la partid la partid. Pe de o parte, rețeaua partinică instituționalizată reunește grupurile parlamentare din Parlamentul European, comisiile acestuia și Conferința organelor specializate în afaceri comunitare (COSAC)106. De cealaltă parte, trebuie distins și între FEP și relațiile de la partid la partid. O diferență importantă se găsește în raportul cu problema integrării. În cadrul europartidelor, activitatea partinică transnațională se vrea integrativă pe plan formal și practic. În contrast
Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
-
evoluînd treptat. FEP nu sînt nici o rețea partinică instituționalizată, nici o entitate redusă la relații de la partid la partid. Pe de o parte, rețeaua partinică instituționalizată reunește grupurile parlamentare din Parlamentul European, comisiile acestuia și Conferința organelor specializate în afaceri comunitare (COSAC)106. De cealaltă parte, trebuie distins și între FEP și relațiile de la partid la partid. O diferență importantă se găsește în raportul cu problema integrării. În cadrul europartidelor, activitatea partinică transnațională se vrea integrativă pe plan formal și practic. În contrast
by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1019_a_2527]
-
de un număr magic de neofiți: nouă năvodari. În colindele dobrogene predomină întrebarea profesională adresată puiului vidrei. Tortura și dobândirea cunoașterii dezvăluie un sens inițiatic: „Îl bătură, îl căzniră:/ - Spune, pui de Iudicioară,/ Unde-i toana crapului,/ Potmolul morunului,/ Liniștea cosacului?/ Și mi-l bat și mi-l căznesc/ Și cu toții îl ispitesc:/ Spună marea dintr-adânc/ Și cât pește în mare este?” (Sinoe - Tulcea). „Cunoașterea absolută” nu aparține însă decât „Idoliței” care la întrebarea „Când e coada veacului?” răspunde: „Când
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în "Gândul". În 13 iulie, jurnalistul scria despre același public, în contextul huiduielilor la adresa lui Victor Ponta, că premierul "a fost huiduit și fluierat aproape un minut în vreme ce stătea cuminte în lojă, doar la rostirea omagială a numelui său de către dl. Cosac, care acum probabil că își dă cu racheta în fluierul piciorului. Echivalentul în tenis al meciului politic pierdut de premier ar fi cam o „lăptăreasă” dublă, 0-6, 0-6. Au fost 5000 de spectatori, un eșantion deloc neglijabil pentru un sondaj
Simona Halep. Victor Ponta, huiduit la arenele BNR. Cum s-a răzgândit CTP. Publicul, de la țărani, la tineri frumoși by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/33706_a_35031]