644 matches
-
indirect și enigmatic. I-a considerat pe Zarathustra, Budha și Isus ca predecesori ai săi și a declarat că el, ca și ei, primise din aceeași sursă, aceeași iluminare. Doctrina sa consta dintr-un dualism gnostic îmbinat cu o concepție cosmogonică impresionantă și elaborată. Conflictul universal dintre lumină și întuneric era omniprezent și cel mai important câmp de bătălie al acestor două principii opuse era sufletul omenesc! Asemenea catarilor, Mani a adoptat teoria reîncarnării. Și tot asemenea lor, a insistat asupra
Maniheism () [Corola-website/Science/306512_a_307841]
-
istorie a plaiurilor basarabene.” „Experiența practică a doamnei Eleonora Brigalda include lucrări axate pe tematica ancestrală ce vin să developeze originile spirituale ale poporului nostru, valorile autentice primordiale. Mesajul ideatic din pânzele „marine" și „arhaice" relevă gândirea analitică și viziunea cosmogonică a autoarei asupra lumii, ceea ce se reflectă fericit și în demersul său teoretic referitor la studiul picturii naționale". „Eleonora Barbas, depildă, trece din concretul motivului în spațiul unei personale metafizici unde toposul are substanța idealității. Tușa fermă, onctuoasă conferă culorii
Eleonora Brigalda (Barbas) () [Corola-website/Science/336643_a_337972]
-
ca o ființă liberă, spontană și intuitivă, având un spirit superior față de cei care și-au petrecut viața în biblioteci. Analizând proza fantastică a lui Mircea Eliade, criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că autorul manifestă o pasiune eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul. Prozatorul este interesat de
Fata căpitanului (nuvelă) () [Corola-website/Science/327212_a_328541]
-
a inventa și a se exprima în mod liber fără constrângerile impuse de gândirea sistematică și de rigoarea științifică. Analizând proza fantastică interbelică a lui Mircea Eliade, criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că autorul manifestă o pasiune eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul. Prozatorul este interesat de
Șarpele (nuvelă) () [Corola-website/Science/334686_a_336015]
-
Galbenul auriu cu o ușoară nuanță roșcată este cel mai adesea atributul dragostei de cunoaștere; galbenul pal este caracteristic agresivității pline de viclenie, astfel fiind înfățișate veșmintele lui Iuda. În plus, în evul mediu evreii purtau veșminte galbene. În concepția cosmogonică a triburilor maya, galbenul era asociat sudului. În simbolistica alchimică a culorilor, galbenul (citrinitas) indică o treaptă a transformării materiei în „piatra filosofală” care trece de la culoarea în negru la culoarea în roșu. Verde Sub aspect simbolic are, ca majoritatea
Simbolistica culorii () [Corola-website/Science/318984_a_320313]
-
lui Cucoaneș ar putea semnifica o cufundare în înțelepciunea primordială și eternă a Cosmosului și depășirea granițelor condiției umane. Analizând proza fantastică interbelică a lui Mircea Eliade, criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că autorul manifestă o pasiune eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul. Academicianul Eugen Simion considera
Un om mare () [Corola-website/Science/327155_a_328484]
-
întrebărilor, în primul rând este o lume a culorii și a tehnicii. Nu în ultimul rând este o lume a minții. "Dan Basarab Nanu" (Dir. Muzeul de Artă Vizuală Galați ) Prima impresie legată de picturile lui Mircea Nicolau este una cosmogonica, neașteptată. Ne aflăm în fața unui univers abia creat care se dezvoltă, explodează sau este capabil să dispară ușor, transformându-se în structuri organizate sau deranjându-și haotic formele, într-un schimb fascinant. E un fel de balet științifico-fantastic, o arhitectură
Mircea Nicolau () [Corola-website/Science/337355_a_338684]
-
of cultures. These analogues include the Hindu garuda and gandaberunda, the Russian firebird, the Persian Simorgh, Georgian paskunji, the Turkish Zümrüdü Anka, the Tibetan Me byi karmo, the Chinese fenghuang and zhu que, and the Japanese hō-ō. În unele mituri cosmogonice egiptene, pasărea Benu este ființa cea mai bătrână de pe lume. Când prima bucată de pământ ieșise din apele întunecate ale Haosului, strălucitoarea pasăre Benu coborâse pe movila primordială. Țipătul ei era primul sunet auzit vreodată. Cele mai timpurii referiri la
Pasărea Phoenix () [Corola-website/Science/302402_a_303731]
-
grația odioasă” a Siminei creează cititorilor amintiri complexe și sentimente de neliniște, contribuind la cristalizarea valorii literare a nuvelei. Analizând proza fantastică interbelică a lui Mircea Eliade, criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că autorul manifestă o pasiune eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul. Prozatorul este interesat de
Domnișoara Christina (nuvelă) () [Corola-website/Science/332955_a_334284]
-
al genezei este descris în detaliu în cartea sacră Popol Vuh. Conform acestei cărți, Universul, Pământul și oamenii au fost creați de trei șerpi marini și trei entități paradisiace. Chiar dacă poporul român nu are o mitologie de sine stătătoare, mituri cosmogonice și antropogonice s-au păstrat sub formă de legende. Stoparea creării unei mitologii a fost datorată creștinării timpurii a poporului român, mai exact din faza de formare, faza ce s-a întețit după retragerea aureliană din 271. Influențele culturii romane
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
binelui, devenind sfinți. Un exemplu de modificare locală a nervurii mitice biblice reprezintă dorința lui Adam și a Evei, morți la vârsta de 700 de ani, de a fi îngropați în muntele Alelei. În folclorul bucovinean s-au păstrat variante cosmogonice stranii, cu rădăcini foarte vechi: la început nu era nimic pe lume, decât un munte mare purtat de vânturi; din vârful său ieșea foc, iar din foc s-a născut o femeie neînsuflețită al cărei trup a fost purtat multă
Geneză (mitologie) () [Corola-website/Science/303819_a_305148]
-
În cadrul acestei literaturii să menționăm mai întâi cele o mie de imnuri care alcătuiesc Rig Veda (imnuri adresate soarelui, lunii, stelelor, vântului, ploii, focului, aurorei, pământului etc.) Pe lângă imnurile de adorare a elementelor naturii, care dobândesc un caracter filozofic și cosmogonic, sunt și imnuri pentru ceremonii matrimoniale, pentru funeralii etc. Capodoperele vechii literaturi indiene sunt Mahăbhărata și Ramayana. "Mahăbhărata" (considerată cei mai mare operă de imaginație a Asiei) a fost elaborată între secolele al V-lea î.Hr. și al V-lea
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
iar Cornelius Nepos este primul biograf roman important. Poezia este reprezentată de Caius Valerius Catullus (c. 87- c. 54 î.e.n.) și Titus Lucretius Carus (c. 99 - c. 55 î.Hr.), autorul celebrului poem filozofic "De rerum natura". Acesta este un poem cosmogonic și sociogonic conceput în maniera lui Epicur. Publius Vergilius Maro scrie Bucolicele, numite ulterior Ecloge (care au ca model idilele rustice ale lui Teocrit), Georgicele (care amintesc de "Munci și zile" ale lui Hesiod), dar opera sa cea mai valoroasă
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
îi este și dedicată lui Blavatsky. Jon Klimo, în „Investigații asupra primirii unor informații din surse paranormale”, scrie: "Ca și în materialul teosofic al lui Blavatsky și al unor materiale contemporane de nișă mai recente, la Bailey găsim aceeași ierarhie cosmogonică ocultă: fizic, eteric, astral, mental, cauzal, nivelurile mai înalte nelocuite de existență". Olav Hammer, în cartea "Cunoaștere revendicată: Strategiile epistemologiei de la Teosofie la New Age", subliniază similaritățile teosofice ale lui Bailey ca și lipsa diferențelor dintre ele: Într-o extindere
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]
-
ci într-un prezent etern... yoghinul este efectiv întreaga Ființă”, scria Eliade în studiul "Yoga. Nemurire și libertate" (1954). Analizând proza fantastică interbelică a lui Mircea Eliade, criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că autorul manifestă o pasiune eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul. Proza fantastică a lui
Secretul doctorului Honigberger () [Corola-website/Science/324110_a_325439]
-
duce viața. Idealul lui nu era războinicul viteaz, ci vrednicul gospodar trudind pentru a se supune ordinii instituite de zei pentru lucrarea pământului și pentru îndreptarea faptei și gândului omenesc în "Munci și Zile". În "Teogonia", Hesiod ordonează principalele mituri cosmogonice ale Greciei și genealogiile divine ale zeilor și definește statutul omului în univers ca ființă muritoare și culturală.
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]
-
unele unitați de măsură ce vor deveni mai târziu nucleul Sistemului Internațional de Măsuri și Greutați (Sistemul Internațional, sau SI), adică sistemul metric). În fizică se pot menționa descoperirea legilor de mișcare a planetelor de către Johannes Kepler, publicarea primei concepții cosmogonice închegate aparținând lui Jean-Antoine Lavoisier, descoperirea legilor interferenței și difracției (Christian Huygens), descoperirile din domeniul electricității ale lui Alessandro Volta și cele din magnetism ale lui Hans-Christian Oersted. Fizica culminează cu închegarea ei în sistemul newtonian. În biologie apariția taxonomiei
Revoluția științifică () [Corola-website/Science/298391_a_299720]
-
Al-Farisi (1267 - 1320), dă o explicație clară pentru formarea curcubeului și studiază și camera obscură ajungând la concluzia că orificiul optim este cel cu diametrul minim. Robert Grosseteste (c. 1175-1253) realizează studii asupra luminii din mai multe perspective: epistemologică, metafizică, cosmogonică, etiologică și chiar teologică. Acesta subliniază rolul observației și al matematicii în studiul fenomenelor optice. Consideră curcubeul ca fiind o consecință a reflexiei și refracției luminii solare prin straturile de nori, fără însă a lua în considerație efectul picăturilor de
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
din tezaurul culturii universale (ex. epopeele homerice, indice, etc.). Miturile au o tipologie variată și o sferă tematică foarte largă. Astfel, miturile teogonice (ex. Teogonia lui Hesiod) povestesc cum au apărut zeii sau cum și-au împrățit aceștia atributele; miturile cosmogonice (ex. cele din Upanișade și din Biblie), povestesc cum a apărut lumea; miturile etiologice se referă la originea unor fenomene, ritualuri, instituții, etc. (ex. mitul Pandorei, care încearcă sa explice originea răului). Rapsoziin populari și ulterior artiștii culți s-au
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
primordial, invenția uneltelor, modificările condiției umane (revoluția agrară,), războaiele cerești, potopul și reconstrucția universului. Miturile fenomenologice privesc fenomele de nivel cosmic, alcătuind narațiuni explicative în jurul marilor întrebări omenești asupra existenței omului și a cadrului său vizibil și nevăzut: (a) actul cosmogonic ( facerea lumii mai ales din haosul primordial, adesea acvatic, sau din întâlnirea principiului feminin cu cel masculin, sau prin pornirea timpului inert); (b) antropologia (crearea omului, ca pereche arhetipală sincronică sau diacronica, printr-un singur act definitiv sau în câteva
Mit () [Corola-website/Science/302762_a_304091]
-
neesențiale, ci o solicită să se concentreze asupra realității; care nu stupeface ființa, ci transfigurează lumea și metanoizează eul”. Analizând proza fantastică interbelică a lui Mircea Eliade, criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că autorul manifestă o pasiune eminesciană pentru marile mituri cosmogonice, având o intuiție a misterului și un dar al evocării care șterge frontiera ce desparte realitatea cotidiană de miraculos. „Literatura lui înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, înspre acele zone-limită de ordin abisal”, concluzionează criticul. Proza fantastică a lui
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
datează de acum peste 3,5 miliarde de ani. Există trei metode de determinare a vârstei ului: Există mai multe teorii despre soarta Universului. La baza evoluției universului se află interacțiunea dintre substanță, energie, informație. Independent de cele două teorii cosmogonice: există un consens asupra evoluției materiei de la simplu la complex. De la timpul 10 la 10 secunde Universul s-a umflat cu un factor de 10 (era inflaționară). De la această eră până în zilele noastre expansiunea (volumul) Universului s-a mărit cu
Univers () [Corola-website/Science/299069_a_300398]
-
primului consiliu budist, ci mult mai târziu, timp în care s-a transmis oral sub formă de cântece religioase. Din acest motiv, atât "sūtra" cât și "vinaya" fiecărei școli budiste conțin elemente diferite, aprecieri distincte asupra "dharmei", texte cosmologice și cosmogonice, istorisiri asupra vieților anterioare ale lui Buddha, etc., ceea ce înseamnă că această religie nu are un canon unic. Budismul Theravada și alte școli budiste timpurii consideră că textele din canonul lor conțin adevăratele cuvinte ale lui Buddha. Deși toate școlile
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
izvor al focului solar și al luminii, ca salvator al zeilor prin potop și ca unicul inițiator al creației omului. Marduk avea și o soție, rar amintită, "Sarpanitum". În cinstea lui, de fiecare An Nou, marele preot recita integral poemul cosmogonic "Enuma elish" în templul "E-Saggila" din Babilon.
Marduk () [Corola-website/Science/302195_a_303524]
-
ca instanță etică un loc central în gândirea sa. Platon preia însă foarte selectiv elemente orifce în dialogurile sale, considerând bunăoară viziunile mistagogilor de orice gen drept primitive datorită caracterului lor aparent pragmatic. Religia orficilor preia în mare parte temele cosmogonice ale mitologiei grecești, dar consideră, spre deosebire de aceasta, trupul drept o "temniță" a sufletului. Orfismul se bazează pe credința în metempsihoză și în mântuire. Remarcabil e semnul de egalitate pus între zeul suprem, Zeus, și fiul lui, Dionysos. După așa-numita
Orfism (religie) () [Corola-website/Science/304069_a_305398]