1,430 matches
-
ideea renunțării la suveranitatea și independentă națională, pe care le consideră perimate (subl.ns.)." Așadar, admiratorii Occidentului și ai altor lumi diverse - ne învățau luminații marxisti-leninisti, cu sîrg și ipocrizia de rigoare, sînt... trădători demni de oprobiul public, adică niște cosmopoliȚI, definiți în același DEX intens ideologizat drept: "...(în faza preimperialista) Care ține de mai multe culturi, comun mai multor țări sau tuturor țărilor." Temerarii lexicografi ajung, astfel, să includă în categoria citată - fără a-și da seama de ridicolul situației
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
momentul oportun, ca avansul Armatei Roșii în Europa apuseana nu poate coincide cu existența unui Centru diriguitor, tutelar, instituție bolșevica, moscovita, pregătind de decenii, cu migala și abilitate, exportul de revoluție. Se înțelege că "internaționaliștii" nu-i pot suporta pe "cosmopoliți, de unde și soluția nemiloasa a prigonirii/ surprimării adversarilor. Cuvîntul cosmopolit își are obîrșia în grecescul kosmopolitês, respectiv cetățean al lumii. Comuniștii au profitat din plin de starea de spirit cosmopolita - și înainte de Revoluția din Octombrie - străduindu-se a se înfățișa
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
poate coincide cu existența unui Centru diriguitor, tutelar, instituție bolșevica, moscovita, pregătind de decenii, cu migala și abilitate, exportul de revoluție. Se înțelege că "internaționaliștii" nu-i pot suporta pe "cosmopoliți, de unde și soluția nemiloasa a prigonirii/ surprimării adversarilor. Cuvîntul cosmopolit își are obîrșia în grecescul kosmopolitês, respectiv cetățean al lumii. Comuniștii au profitat din plin de starea de spirit cosmopolita - și înainte de Revoluția din Octombrie - străduindu-se a se înfățișa lumii drept proletari deschiși față de toate civilizațiile, de toate națiunile
Pseudodefinitii by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17511_a_18836]
-
furnizate de Ticu Goldstein), în 1905, a cunoscut o Rusie țarista bîntuita de pogromuri, dar luminată totodată de învățăturile unor rabini înțelepți, o Germanie descoperită mai întîi livresc, prin Goethe și părăsita destul de repede din motive evidente, apoi o Franța "cosmopolita și liberală" în care îl așteptau filozofia lui Bergson, dar și amiciția lui Maurice Blanchot, si apoi din nou Germania, unde devine discipolul lui Husserl, studiază cu Heidegger și își desăvîrșește un univers mental uluitor de divers și de coerent
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
propriu al cuvîntului, le-a oferit argumente pentru aprecierea exactă, de la distanță, a patriei iubite în secret. Eça de Queirós a îmbrățișat cariera diplomatică, petrecîndu- și viața mai mult în străinătate; ultimii ani i-a trăit la Paris, în lumea cosmopolită a capitalei franceze, și a vizitat Portugalia doar ocazional. Iar Caragiale se va expatria, pur și simplu, sfîrșindu-și zilele la Berlin și dînd astfel o coloratură intensă și neechivocă reputației sale de „înstrăinat”. Mai interesantă decît biografia celor doi rămîne
Eça de Queirós și I.L. Caragiale by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/2501_a_3826]
-
se implică și în dezbateri mai sofisticate, atunci cînd modernismul se zbate să fie tolerat în paginile revistei, în 1956, Petru Dumitriu produce o amplă demonstrație a caracterului „irațional” al modernismului exemplificînd cu Kafka și Lautreamont. În ciuda paradei de cultură cosmopolită, este printre primii și cei mai violenți atacatori ai timidelor încercări de literaturizare a discuțiilor din paginile „Gazetei”, ale primelor deschideri spre modernism și chestionarea limitelor ideologice care își fac apariția în 1956, în scurtul interludiu dintre moartea lui Stalin
O revistă culturală în comunism. „Gazeta literară“ 1954-1968 by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/2502_a_3827]
-
de ce aduce scriitoarea în discuție orașul Cernăuți. Cine mai știe acum de el!? De acest oraș care la vremea începutului narațiunii (anii 40 ai secolului amintit) era un oraș vestit pentru frumusețea sa în toată Europa, un oraș modern și cosmopolit care se mândrea, cel puțin, cu un teatru ridicat de firma Helmer și Fellner adică exact cei care construiseră, în perioada ante și interbelică majoritatea teatrelor din marile capitale ale Europei, Clădiri de referință acum, intrate în circuite turistice ca
Cu Madeleine prin multiversul din vecinătate. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/85_a_448]
-
și lesnicioasă pentru toată lumea, iar orașul avea fața unui tîrg mai procopsit, infestat de venetici și, de aceea, mult colorat; și cu două lumi deosebite, care se ignorau reciproc și de departe: una, similievropenească prin gusturi, lux, maniere și petreceri, cosmopolită prin interese, viții și tradiții, purtîndu-și frivolitatea prin cîteva localuri și cluburi exclusive, într-un patrulater îngust de cîteva străzi, "Micul Paris"; dincolo de care începea, brusc, cealaltă lume, mai greu de definit în diversitatea ei cu caractere tipice locale, lumea
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
normelor democrației, iar pe de alta criteriului asigurării coexistenței diferențelor. Ce rost ar avea să înlocuim un naționalism cu altul? Ce rost ar avea să perpetuăm lanțul vrajbei în loc de-a urma paradigmele reconcilierii franco-germane și polono-germane? E o perspectivă cosmopolită care se corelează cu proiectul timișorean girat de Cornel Ungureanu și Adriana Babeți, cunoscut sub numele de "A treia Europă", în care toposul determinat de fostul imperiu austro-ungar, adună, sub aceeași umbrelă culturală, scriitori români, unguri, cehi, polonezi, sîrbi, croați
Revolta împotriva maselor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16749_a_18074]
-
indiferent ce fel de grup, dar mai cu seamă grupul etnic) și îmbrățișarea, în schimb, a universului întreg și a tuturor semenilor. The world is my oyster, spune o vorbă în limba engleză. Lumea e casa mea, în aproximare romanească. Cosmopolitul este insul care se simte în largul lui oriunde, pentru care nu există un acasă după care să tînjească, sau căruia să-i dedice întreaga lui afecțiune și loialitate. Pentru că nu vine de nicăieri și nu e subjugat de nici un
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
simte în largul lui oriunde, pentru care nu există un acasă după care să tînjească, sau căruia să-i dedice întreaga lui afecțiune și loialitate. Pentru că nu vine de nicăieri și nu e subjugat de nici un fel de cutume supra-individuale, cosmopolitul e liber ca pasărea cerului. Fiecare gest pe care îl face, fiecare decizie pe care o ia, sînt rezultatul deliberării sale interioare și ele reflectă strict o structură personală, neinfluențată de norme și convenții colective. O lume formată din cosmopoliți
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
cosmopolitul e liber ca pasărea cerului. Fiecare gest pe care îl face, fiecare decizie pe care o ia, sînt rezultatul deliberării sale interioare și ele reflectă strict o structură personală, neinfluențată de norme și convenții colective. O lume formată din cosmopoliți ar fi, dacă e să urmăm raționamentul lui Jason Hill, o lume de indivizi unici în sens absolut. O lume în care fiecare din noi este stăpînul său, în care nu dăm socoteală nimănui decît nouă înșine. Lăsînd deoparte subtextul
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
Cu tact și perseverență, cei doi fondatori, din cei cinci ai Junimii, au reușit, prin Convorbiri literare, să introducă în literatura și cultura română spiritul critic, adică să așeze "naționalitatea în marginile adevărului", cum scria Eminescu în articolul Naționalii și cosmopoliții 9). În prima perioadă a activității sale critice, Maiorescu este preocupat de conținutul și forma poeziei române, de limba ziarelor, de funcționalitatea instituțiilor și formelor culturii, forme ce nu corespundeau fondului național. În 1872, criticul publică în Convorbiri literare un
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
-lea, București, 1974, pag. 117. 8) Gabriela Drăgoi, art. Gellianu, Gr. în Dicționarul literaturii române de la origini pînă la 1900, București, 1979. (Vezi și recenzia la Dicționar... în Limbă și literatură, vol. II, 1980, pag. 341-342.) 9) Articolul Naționalii și cosmopoliții, scris de Eminescu în perioada studiilor vieneze, probabil în 1871, a fost publicat pentru prima dată, integral, de I. A. Rădulescu Pogoneanu în Convorbiri literare, nr. 4 din 1903. Vezi fragmente din acest articol important pentru înțelegerea atitudinii lui Eminescu
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
de teme, stiluri, chiar dacă distribuie diferit accentele, aromele, particularitățile. Față de grupul oniric și față de "cerchiști" poate și acest cosmopolitism resuscitat în "epoca de aur" să fie o însușire a revistei. Deși, "Cercul literar de la Sibiu" era și el poliglot și cosmopolit... Față de "Grupul de la Târgoviște" manifestam, de asemenea, afinități. Cultul stilului și lumea văzută ca text, o anumită subtilitate "evazionistă", discretă, dar tenace, irepresibilă. Suntem de părere că în poezia dvs. armonia și echilibrul, viziunea solară sunt rodul deschiderii către sacru
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
Marius Chivu În ultimii ani, dintr-o strategie de marketing, editurile scot pe piață tot mai multe cărți cu caracter compozit. Diversitatea cuprinsului pare să asigure cărții o mai mare priză la publicul cititor. Este și cazul Însemnărilor unui cosmopolit, volum care cuprinde în trei secțiuni articole, studii, însemnări critice consacrate de I. Negoițescu unor scriitori de prim raft ai literaturii universale, unor prezențe românești în cultura europeană (Anna de Noailles, Martha Bibescu, Eugen Ionescu ș.a.), iar, în final, câteva
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
și, eventual, să conțină și ceva inedit. Fragmentele de față suferă oarecum și din pricina selecției. Paginile de "jurnal" alese vorbesc exclusiv despre literatură, nimic intim, nimic personal, nici fragmente de eseu și impresii de lectură. I. Negoițescu - Din însemnările unui cosmopolit, Editura Paralela 45, colecția "Cercul Literar de la Sibiu", Pitești, 1999, ediție îngrijită de Dan Damaschin, 156 p., 34.000 lei. Jurnal despre sfârșitul Bisericii În cercurile ecumenice pr. prof. Ion Buga trebuie să fie perceput ca un gânditor incomod - și-
Însemnări despre alții by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15853_a_17178]
-
rural"): "Ca ardelean ce mă găsesc și totodată ca produs al satului românesc binișor retardat din anii imediat următori Unirii celei mari, am purtat cu mine un veritabil handicap pășunisto-sămănătorist și numai dislocarea din mediul rustic și implantarea în Clujul cosmopolit, cu intensa viață cultural-spirituală a perioadei 1930-1940, cea mai fastă din istoria orașului, m-au ajutat să-l înving". Să fie vorba într-adevăr de un "handicap"? Credem, dimpotrivă, că exegetul și-a constituit personalitatea specifică tocmai din zestrea țărănească
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
află fie mai presus, fie mai prejos de om...' După cum arată Vasile Muscă în introducerea la ediția de față, teoria caracterului natural al statului e una polemică, îndreptată împotriva sofiștilor (care vedeau în stat rezultatul unei convenții) și a cinicilor cosmopoliți. Cu un surâs în colțul buzei întâmpină omul modern întîlnirea planului politic și a celui etic în teoria aristotelică despre stat: o problemă majoră a Politicii e cum pot fi făcuți oamenii fericiți, deci virtuoși. Cuvintele-cheie (arete, virtute sau desăvârșire
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
au făcut acest efort, sunt luați astăzi peste picior de alți agramați... și tot așa). După 1990, vechea traducere a avut parte de numeroase reeditări, odată cu redeșteptarea interesului pentru fundamentele teoriei politice libere. Nu mai puțin, studierea idealului de viață cosmopolit (al cinicilor care au ca model înțeleptul, 'omul care își este autosuficient sieși', retrăgându-se din vâltoarea amenințătoare a unei cetăți, dar deschis lumii întregi, singura pe care o admite ca stat, kosmou polites) devine cu atât mai utilă în
Politicienii: fericiți și virtuoși by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15616_a_16941]
-
Iar aceasta e una din definițiile clasice ale înțelepciunii... Andrei Pleșu Jazzman inspirator de cuvânt Dintre toți jazzmenii României, Johnny Răducanu a avut parte de cele mai numeroase evocări amicale. Un lucru firesc, dacă ne gândim la legăturile pe care cosmopolitul fiu al Brăilei a știut să le stabilească și să le cultive cu reprezentanții celor mai diverse arte. De la colegii de breaslă până la literați, de la oamenii de teatru până la artiștii plastici, de la coregrafi până la arhitecți. Identificându-și traiectul existențial cu
Aniversare Johnny Răducanu () [Corola-journal/Journalistic/15664_a_16989]
-
mîini. Privesc, iarăși, firma. CROITORIE! La Tanti Elvira Nu de mult, într-un week-end splendid de toamnă blîndă și tandră, o parte din redacția noastră a poposit la Brăila. Un oraș, și el, bîntuit de povești fabuloase, de o viață cosmopolită ce palpita și la vedere, și în culise. Am încercat să redescoperim ceva din alt timp. Pașii noștrii străbăteau străzile unui oraș-ruină, unui oraș traumatizat parcă de un bombardament. Strada Regală are, de-o parte și de alta, case cu
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15786_a_17111]
-
cu numeroși jazzmeni celebri, de la Gil Evans la Bobby McFerrin, sau de la Dizzy Gillespie la Mal Waldron, însă e lăudabilă perseverența sa de a cultiva idiomul muzical-improvizatoric în Austria. În fine, cvartetul lui Trevor Watts ne-a transpus în atmosfera cosmopolită a metropolei muzicale Londra. Veteranul avangardei britanice, cu ale sale clustere obsesiv-penetrante, măiastru articulate pe saxofoanele sopran și alto, și-a găsit companioni în egală măsură înclinați spre experiment: percuționistul/ vocalistul ghanez Nana Tsiboe, bateristul italian Giampaolo Scatozza și scoțianul
Festivalul de Jazz de la Sibiu by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/15774_a_17099]
-
la Longue vue (1988), Le feu d'artifice (1992), La femme parfaite (1995) și Ces deux-là (2000) - descoperă un univers de autentică marcă personală, în comunicare cu spectacolul mereu reînnoit, între feerie și derizoriu al "civilizației de consum" contemporane. Scriitorul, "cosmopolit" în cel mai bun înțeles al cuvântului, își situează acțiunile într-un spațiu fără frontiere, în care se călătorește mereu, între Paris și Havana, Saint-Nazaire și Montevideo, pe mările Nordului și ale Sudului, prin țări arabe și peisaje italiene ori
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]
-
postmodern... Nu prea știu... Ar trebui să ne înțelegem asupra unei definiții care pentru mine rămâne oarecum vagă, nu înseamnă mare lucru... Se călătorește foarte mult în cărțile Dv. și se trăiește cam peste tot... Sunteți un fel de nou "cosmopolit", în acest moment de "globalizare"... Acest lucru mă duce cu gândul la pasiunea oarecum romantică a începutului de secol XX, când oamenii se interesau foarte mult de spectacolul modernității (a fost cazul, între alții, al lui Paul Morand, pe care
Patrick Deville - "Literatura franceză n-o duce deloc rău" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16106_a_17431]