190 matches
-
1979a, p. 74; Teodor 1997c, p. 68. b) Sud-Estul satului: pe pantele dealului și în grădinile cetățenilor din partea sud-estică a localității s-a identificat o așezare cu numeroase fragmente de vase, alături de arme și unelte din fier (vârfuri de săgeți, cosoare, un topor, o săpăligă etc.), specifice secolelor VIII-IX. Cercetare Gh. Coman, 1968-1975. Materialul metalic se află la Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” Bacău, iar ceramica inedită se găsește în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1979a, p. 74
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
se compunea din vase întregi și fragmentare modelate la mână ori la roată, ultimele decorate cu linii orizontale și vălurite, obiecte din piatră (cute, tipare), os (străpungătoare), lut (fusaiole, creuzete) și din fier (cuțite, dălți, un topor, o seceră, un cosor). Dintre obiectele de port semnalăm două brățări, o cruciuliță, o aplică și un nasture. Întreg materialul este datat în secolele VIII-IX. Cercetare în 1935, sondaj V. I. Popa și Gh. Coman; săpături sistematice, 1967-1975, D. Gh. Teodor, Gh. Coman, C.
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
inventar s-a recuperat un mic depozit de unelte, care a servit membrilor comunității respective: unelte meșteșugărești (un ciocan, două dornuri, o pensetă, două dălți, un ac, o pilă, un cuțit de pielărie), unelte agricole (un cuțit, două seceri, două cosoare), arme (un vârf de săgeată și altul de lance) și obiecte diverse (două clopote). Materialul se încadrează aceluiași interval de timp amintit. Cercetare A. C. Florescu, Șt. Rugină, C. Gheorghiu, M. Florescu, D. Vicoveanu, 1960. Depozitul de unelte se găsește la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
găsit întâmplător, la 1,85m adâncime, un mormânt dublu de înhumație, ale cărui schelete erau orientate NV-SE. Întrucât lucrările respective au distrus mormântul, alte informații despre rit și ritual nu au fost posibile. Din inventar a fost salvat un cosor (cuțit) din fier cu dinte, folosit pentru viticultură, caracteristic veacurilor X-XI. Cercetare D. Gh. Teodor, 1961. Piesa se găsește la Muzeul Național de Istorie a României. Bibliografie: Teodor 1965, p. 329, nota 26; Teodor 1970a, p. 114, nota 99 (menționează
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de perioadă hallstattiană), s-a depistat o fibulă digitată, din bronz, în stare fragmentară și decorată, pe semidisc și pe placa piciorului, cu cercuri concentrice. Piesa aparține secolelor VI-VII. Ulterior, pe teritoriul aceleeași cetăți s-a găsit și un cosor din fier, în stare bună de conservare, specific veacurilor VIII-IX. Fibula se află la Muzeul de Istorie din Huși, iar cosorul (piesă inedită) la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (cosor - nr. inv. 463). Informație: I. Nestor, 1961 (pentru fibulă
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
piciorului, cu cercuri concentrice. Piesa aparține secolelor VI-VII. Ulterior, pe teritoriul aceleeași cetăți s-a găsit și un cosor din fier, în stare bună de conservare, specific veacurilor VIII-IX. Fibula se află la Muzeul de Istorie din Huși, iar cosorul (piesă inedită) la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (cosor - nr. inv. 463). Informație: I. Nestor, 1961 (pentru fibulă); L. Chiriac 2009 (pentru cosor). Bibliografie: Nestor 1961, p. 438, nota 19; Teodor 1978c, p. 41 (fig. 14/3); Coman 1980c
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pe teritoriul aceleeași cetăți s-a găsit și un cosor din fier, în stare bună de conservare, specific veacurilor VIII-IX. Fibula se află la Muzeul de Istorie din Huși, iar cosorul (piesă inedită) la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (cosor - nr. inv. 463). Informație: I. Nestor, 1961 (pentru fibulă); L. Chiriac 2009 (pentru cosor). Bibliografie: Nestor 1961, p. 438, nota 19; Teodor 1978c, p. 41 (fig. 14/3); Coman 1980c, p. 278, 368 (fig. 158/7); Teodor 1997c, p. 170
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
bună de conservare, specific veacurilor VIII-IX. Fibula se află la Muzeul de Istorie din Huși, iar cosorul (piesă inedită) la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui (cosor - nr. inv. 463). Informație: I. Nestor, 1961 (pentru fibulă); L. Chiriac 2009 (pentru cosor). Bibliografie: Nestor 1961, p. 438, nota 19; Teodor 1978c, p. 41 (fig. 14/3); Coman 1980c, p. 278, 368 (fig. 158/7); Teodor 1997c, p. 170. Din cele 367 de puncte arheologice, majoritatea lor fiind așezări (325), depistate în 170
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
într-o rână... Trăgîndu-și frânele taman pe maidanul de unde fuseseră bărbierite, cu lama buldozerului, acaretele și hrubițele tăinuitului Sile Smalț, calif odinioară peste hoți, tata a tuturor sfîrtecătorilor și pârjolitorilor din Bucureștiul interbelic. De îndurările Smalțului își ascuțiseră ei hoții cosoarele și din ugerul încuviințărilor lui supseseră ei cu buza și Gigă Muci și Paranghielie Indianul și Marțafache și Gărgăriță. Din jeepul milițienesc, zăbrelit și mânjit cu șapte litere albe pe ușița din spate, de la marchiză, nu se înghesui însă să
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
spuse cu glas subțire. Am lucrat cu Mafoame, ăl de dădea găuri în Calea Rahovei. Nicu-Piele apucă ușor cuțitul, îl întoarse și pe-o parte, și pe alta, îi trecu lama de oțel pe limbă și clipi din ochi, strîmbîndu-se: - Mișto cosor, să n-am spor! De unde l-ai pescuit? Oi fi neam de caramangiu și-ai moștenit sculă bună... Focul pâlpâia la picioarele lor, gata să se stingă. Gheorghe mai aruncă un pumn de talaș și lumina crescu. Cerul bolovănos aluneca
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pe suflet. În mahala nu ți-ar fi tăiat o găină. Încă râdeau muierile de el: - Oliu, domnu Pisică, da izmenit mai ești! Zici că nu intri-n păcat pentr-un suflet de pasăre, da la abator ții vitele-n cosor! - Da, dar acolo-i servicii le răspundea. / - Servici-neservici, se numește că ești adventist, parcă nu știm noi? 142 Dar Marin Pisică nu era adventist. Avea inima ca o fereastră deschisă. Vorbea singur, aduna flori și-ntre pereții odăii lui zburau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
se ridicară în picioare, ștergîndu-și buzele murdare de grăsime. Sub brâiele de lână săltară cuțitele lor lungi și ascuțite. Plecară. Făcură loc celei de-a treia echipe. Uruitul macaralelor încetă. Începea tăierea boilor. Marin Pisică își încercă pe limbă tăișul cosorului său, cu lama subțire, albastră. O liniște desăvârșită coborî deasupra locului. Mulțimea murdară și zgomotoasă se potoli. Până și parlagiii, speriați de lipsa țipetelor înfiorătoare ale animalelor, vorbeau în șoapte. O gură de cișmea curgea năvalnic și curăța cimentul umed
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Nu spunea nimeni nimic. Alături se mai auzeau copitele animalelor ucise, cărate afară din țarcuri târâș. Doi hamali -lau ridicat de jos și -lau scos pe zăpadă. Marin Pisică murise încruntat. Cum ședea așa, cu mâna dreaptă încleștată încă pe cosor, parcă ar fi vrut să taie pe cineva și pe lumea ailaltă. Chișcă i-a adus grămada de haine, i-a pus-o sub cap și-a zis celor care făcuseră o roată împrejur: 146 - Las', că-i mai fericit
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
acel cortegiu îndreptat spre malul unui curs de apă cu prundișul secătuit și cotropit de oleandri; broscoii s-au adunat în bătătura lui Agnese: de la fereastră femeia i-a văzut sosind cuprinsă de panică. Se gândise să-i alunge cu cosorul, dar când și-a dat seama că sunt prea mulți, a rămas să se uite la ei. Băieții, sosiți și ei, s-au ghemuit la pământ, rămânând așa până la apusul soarelui. Broscoii continuau să țopăie și să scoată un orăcăit
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Nu i-au sărit în ajutor, și-au luat picioarele la sănătoasa și, doar atunci câns s-au simțit în siguranță pe ulițele satului, au început să strige, să cheme ajutor. Oamenii dădură fuga la locul respectiv cu seceri și cosoare, dar nu putură să mai facă nimic ca să-l salveze pe băiatul ciupit de mușcături, sfâșiat și hărtănit de acele târâtoare. XIII Zilele treceau încet în spațiul îngust al celulei. Prin ferestruică venea o lumină spălăcită și zarva vătuită a
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
o astfel de nelegiuire? Mulțumesc, Generale. Ah, scuzați Excelență, există încă o presupunere: sunt acuzați francezii că ar fi ajutat oamenii din Stilo și împrejurimi. Dar este prea puțin probabil, de fapt răsculații nu aveau puști sau alte arme, decât cosoare și secere, și nu exista vreun ofițer să-i comande: ieșeau precum oile din țarcuri și se ofereau cu totul drept ținte. Francezii n-ar fi îngăduit un masacru atât de nebunesc dacă ar fi binevoit să-i ajute. Generale
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Butunoi, Victor Grosu, Vasiliu Tancret, Vasile Țarălungă, Grigore Puțanu, Maria Grosu și Ada Bertea. Școala cu clasele I-IV, înființată în 1927, a funcționat până în zilele noastre în diferite case din sat. Biserica din Tomozia a fost construită de Ceciliu Cosor. Satele Tomozia, Taula, Gorghești și Onceștii Vechi erau așezate pe moșia mănăstirii Răchitoasa, vecină cu moșia Vovrighi-Vasiliu, cu hotarul Țigănești, cu zarea Stănișești și cu zarea Godinești. Toată această porțiune a fost împărțită între Oncescu, Bogdan, Brumă și Dorobăț. Măsurătoarea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
altădată prin pădurile din jur, cunoscută sub numele de „vitis silvestris” și apoi „vitis vinifera”. În anul 1929, apar primii cultivatori (vieri) de viță nobilă Vasile Oprișan, Neculai Brăescu, Aurel Chirilă, D-tru Bârgăuanu. La început, tăierea viței se făcea cu cosorul simplu sau cu creastă, care la origine era pumnalul dacic „sica”. Cosorul a fost înlocuit de foarfecele cu rac care se folosește și astăzi. Pentru înfigerea în pământ a aracilor de vie, se folosește „chitonogul”, urmașul țărușului primitiv de plantat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
apoi „vitis vinifera”. În anul 1929, apar primii cultivatori (vieri) de viță nobilă Vasile Oprișan, Neculai Brăescu, Aurel Chirilă, D-tru Bârgăuanu. La început, tăierea viței se făcea cu cosorul simplu sau cu creastă, care la origine era pumnalul dacic „sica”. Cosorul a fost înlocuit de foarfecele cu rac care se folosește și astăzi. Pentru înfigerea în pământ a aracilor de vie, se folosește „chitonogul”, urmașul țărușului primitiv de plantat. Legatul viței de vie se face cu „mlajă” (salcie) tăiată din luncă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Zona etnografică a Colinelor Tutovei’’) 1 Ravac - Must care se scurge de la sine din strugurii puși în teasc, fără presare. Fig. 4 Unelte și ustensile viticole: 1, 2 - chitonoage; - cazan de rachiu (căldare); 4 - foarfece de vie cu rac 5 - cosor cu creastă; 6 - cosor de vie tip dacic. Fig. 5 Recipiente pentru vinificație tradițională: 1- călcătoare; 2 - călcătoare- pârghie; 3 - răvăcitoare Practicarea viticulturii a necesitat construirea în perimetrul viilor sau a gospodăriilor a unor anexe: beciuri, crame și căsoaie. Deși
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Tutovei’’) 1 Ravac - Must care se scurge de la sine din strugurii puși în teasc, fără presare. Fig. 4 Unelte și ustensile viticole: 1, 2 - chitonoage; - cazan de rachiu (căldare); 4 - foarfece de vie cu rac 5 - cosor cu creastă; 6 - cosor de vie tip dacic. Fig. 5 Recipiente pentru vinificație tradițională: 1- călcătoare; 2 - călcătoare- pârghie; 3 - răvăcitoare Practicarea viticulturii a necesitat construirea în perimetrul viilor sau a gospodăriilor a unor anexe: beciuri, crame și căsoaie. Deși în zonă nau existat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se făurea frigarea aducea o găină neagră, o cană cu vin, o bucată de pânză de doi metri, o pâine și o ceapă. Pentru descântecul „de ursită”, din două bucăți de fier, după topire se confecționau nouă unelte în miniatură: cosor, suprag, lance, topor, sfredel, săpăligă, coasă și sapă, toate prinse într-o verigă. La fel ca și alte meșteșuguri, fierăria tradițională se practică din ce în ce mai rar. Printre urmașii făurarilor tradiționali putem să-i numim astăzi doar pe Ion Bucătaru și Vasile
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
III-a: Dumitru Perju, Vasile Chirilă, Ana Maxim, Violeta Topliceanu, Rodica Obreja, Elena Topliceanu. În anul 1997, s-a unificat cu magazinul, rămânând gestionar Gabriela Scântei. 3) DEALU PERJULUI: - magazin mixt: Ionel Dimofte, Erjebet Dimofte, Dumitru Paraschiv, Mariana Perju, Ionel Cosor. 4) PRESTĂRI SERVICII: - croitorie: Elena Secară; - cizmărie: Gh. Rusu; - tâmplărie: Jenică Vraciu; - tinichigerie: Gh. Maxim și I. Maxim; - teracotist sobe: Elisei. Cooperativa a cunoscut mai multe fuzionări: în anul 1968, la Cooperativa de Consum Vultureni, în 1969 revine la Oncești
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
făcea rană. Existau două feluri de „arici”: unul masculin, care se localiza într-un singur loc, și „aricioaica”, forma care se înmulțea în tot corpul. Nălbarul 1 se folosea pentru tratarea „ariciului” la vite, cu un briceag de altoi, un cosor, un cui de fier și untură de porc. Vita bolnavă se imobiliza și i se punea căluș în gură. Aceasta avea în cerul gurii o pată vânătă, de mărimea unui vârf de deget. Folosind cosorul, se inciza locul respectiv în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
un briceag de altoi, un cosor, un cui de fier și untură de porc. Vita bolnavă se imobiliza și i se punea căluș în gură. Aceasta avea în cerul gurii o pată vânătă, de mărimea unui vârf de deget. Folosind cosorul, se inciza locul respectiv în formă de triunghi, se freacă cu sare, se aplica grăsime de porc, după care se ardea cu fierul înroșit. După cauterizare, se spăla cu săpun de față și se dezinfecta cu spirt sau cu creolină
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]