536 matches
-
proximală asociat esofagectomiei distale. Dacă nu sunt 133 contraindicații incizia este extinsă la torace și acesta este deschis în spațiul 6 intercostal stâng prin incizie antero laterală stângă. Dacă tumora este rezecabilă și la explorarea toracică, este secționat și rebordul costal, cu rezecția unui segment de 1-2 cm din extremitățile costale pentru a ușura repararea diafragmului la sfârșitul operației. Diafragmul este incizat radial, vasele pericardofrenice sunt ligaturate prin sutură, cu păstrarea lungă a capetelor care vor servi ca depărtător prin ușoară
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
este extinsă la torace și acesta este deschis în spațiul 6 intercostal stâng prin incizie antero laterală stângă. Dacă tumora este rezecabilă și la explorarea toracică, este secționat și rebordul costal, cu rezecția unui segment de 1-2 cm din extremitățile costale pentru a ușura repararea diafragmului la sfârșitul operației. Diafragmul este incizat radial, vasele pericardofrenice sunt ligaturate prin sutură, cu păstrarea lungă a capetelor care vor servi ca depărtător prin ușoară tracțiune (figura 21Ă. O altă alternativă o constituie incizia circumferențială
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
operației. Diafragmul este incizat radial, vasele pericardofrenice sunt ligaturate prin sutură, cu păstrarea lungă a capetelor care vor servi ca depărtător prin ușoară tracțiune (figura 21Ă. O altă alternativă o constituie incizia circumferențială a diafragmului la 2 cm de rebordul costal, fără secțiunea rebordului. Ligamentul pulmonar este secționat și pleura mediastinală este incizată pe esofag până la arcul aortei. Se mobilizează esofagul și retractat, prin încercuire. Vasele esofagiene sunt disecate, ligaturate și secționate. Figura 21: Incizia radiară a diafragmului Tumora este mobilizată
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
ansa jejunală sau stomacul la pilieri cu fire nerezorbabile și se suturează diafragmul cu fire groase O nerezorbabile. Se plasează un tub de dren în vecinătatea anastomozei. După apropierea coastelor se termină sutura diafragmului și peretelui toracelui, fără sutura cartilajelor costale. Esofagectomia ”en bloc” Primul timp - aprecierea extinderii tumorii si verificarea explorărilor preoperatorii. Conceptul rezecției curative nu include extirparea extensivă a ganglionilor la distanță ci este un efort de extirpare a țesutului din jurul tumorii și extinderii inițiale. Dacă sunt ganglioni la
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
externă, precedând semnele generale, iar în hemoragia internă apar la un interval variabil de timp, după producerea manifestărilor sistemice. Pentru diferite tipuri de hemoragie internă sunt descrise semne locale particulare: în hemotorax se constată matitate, abolirea murmurului vezicular, diminuarea excursiilor costale pe partea afectată, dispnee cu polipnee; hemopericardul se caracterizează prin cianoză, puls mic și tahicardic, tahipnee superficială, jugulare turgescente, scăderea tensiunii arteriale, creșterea presiunii venoase, mărirea matității cardiace, asurzirea zgomotelor inimii; hemoperitoneul se manifestă clinic prin dureri abdominale difuze, distensie
Capitolul 11: HEMORAGIA ŞI HEMOSTAZA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1207]
-
sângele, mucozitățile sau corpii străini din gură și faringe cu degetul, comprese sau aspirator; se efectuează intubația oro traheală; pentru obstacole subglotice se efectuează traheostomie. Tulburările de dinamică ventilatorie și expansiune pulmonară sunt determinate de pneumotorax, hemotorax, rupturi diafragmatice, volet costal. Pentru leziunile peretelui toracic care perturbă dinamica ventilatorie, cea mai eficientă măsură este intubația oro traheală. Pentru pneumotoraxul în tensiune se impune puncția pleurală de urgență. În toate situațiile în care ventilația este ineficientă iar intubația traheală nu este disponibilă
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
inconștient, comatos, când sunt prezente hipertermia și lipsa de sudorație de la nivel cervical în jos, tetraplegia, atonia, areflexia miotatică. c. Examenul toracelui: În aprecierea leziunilor toracice, de primă importanță sunt zonele de instabilitate care prezintă înfundări și respirație paradoxală. Voletul costal lateral va fi stabilizat prin una din metodele disponibile. Voletul median sternocostal va fi protezat intern. Prezența semnelor ce indică o ruptură bronșică (emfizem subcutan cervicocranian, pneumotorax compresiv) impune toracotomia în urgență. Percuția toracelui poate aduce date foarte importante, chiar
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
emfizem subcutanat masiv sau este inconștient, necooperant. d. Examenul abdomenului: Ca primă intenție, examenul abdomenului urmărește stabilirea existenței peritonitei sau a hemoperitoneului. Prezența contracturii este un semn foarte valoros, dar tabloul clinic al politraumatizatului trebuie analizat cu anumite rezerve: fracturile costale pot determina false contracturi; dispar după infiltrațiile focarelor de fractură ; la pacienții asistați ventilator, contractura poate fi mascată de miorelaxantele administrate; leziunile medulare pot genera o falsă contractură; în leziunile cerebrale severe, poate fi prezentă o hipertonie difuză care pretează
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
Peritonitele posttraumatice pot fi rezolvate simultan cu tratamentul leziunilor cerebrale. Asocierile CL: Leziunea cerebrală este prioritară și orice gest major pe aparatul locomotor va fi evitat la pacienții cu componentă craniocerebrală chiar dacă aceștia prezintă stare generală bună. Asocierile TA: Voletele costale se vor imobiliza provizoriu și se vor lua măsuri de reexpansionare a plămânului după care se va trece la rezolvarea leziunilor abdominale; după rezolvarea acestora, dacă este necesar, se va reveni la torace pentru rezolvarea definitivă a leziunilor toraco-pulmonare. Dacă
Capitolul 13: POLITRAUMATISMELE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Marius Bârza () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1209]
-
recomandă folosirea acestor tehnici individualizat, după cum urmează: presiunea toracică • se folosește la gravide, obezi și copii • nu produce regurgitații • nu produce leziuni ale organelor interne sau ale fătului. presiunea abdominală • are indicații la pacienții în vârstă • nu produce avarierea voletului costal fragil la vârste înaintate. Complicația majoră a manevrelor manuale de presiune toracică sau abdominală este riscul de traumatizare a organelor interne: ficat, pulmoni, splină, stomac etc. Poziționarea corectă a mâinii și aplicarea rațională a forței de presiune reduce acest risc
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
toracică sau abdominală este riscul de traumatizare a organelor interne: ficat, pulmoni, splină, stomac etc. Poziționarea corectă a mâinii și aplicarea rațională a forței de presiune reduce acest risc. Mâinile nu trebuie niciodată localizate peste procesul xifoid sau marginea voletului costal. În cazul manevrelor abdominale, mâinile se plasează sub aceste repere, iar în cele toracice deasupra. Presiunea abdominală Principiul metodei constă în executarea unei presiuni subdiafragmatice care, la rândul ei, produce o presiune aeriană în arborele respirator, cu direcția de la pulmoni
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
conștient - poziție șezândă sau în picioare. • Se stă în spatele pacientului cu brațele trecute sub axile, înconjurând toracele. • Se încrucișează mâinile cu pumnul sau cu degetele deschise pe linia de mijloc a sternului, nu pe procesul xifoid sau pe marginile voletului costal • Se execută 4 presiuni scurte, rapide, distincte. Pacient inconștient - culcat. • Pacientul în poziție de supinație • Se deschide gura pacientului • Poziția salvatorului similară cu cea din tehnica abdominală • Poziția mâinii și tehnica este identică cu cea din tehnica masajului cardiac (se
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
trebuie încetinită pentru a permite o reumplere mai bună a cordului. Ineficiența MCE este determinată cel mai adesea de o poziție defectuoasă a mâinilor reanimatorului sau de o presiune insuficientă, anarhică a sternului. MCE trebuie să fie "sternal" și nu "costal", strict median, deoarece există pericolul de ruptură a ficatului (în presiunea pe apendicele xifoid) sau de fracturi costale și leziuni splenice (în pre- siunea pe coaste în stânga sternului) . Dacă medicul stomatolog pune rapid diagnosticul de stop cardiac, resuscitarea cardiacă va
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
de o poziție defectuoasă a mâinilor reanimatorului sau de o presiune insuficientă, anarhică a sternului. MCE trebuie să fie "sternal" și nu "costal", strict median, deoarece există pericolul de ruptură a ficatului (în presiunea pe apendicele xifoid) sau de fracturi costale și leziuni splenice (în pre- siunea pe coaste în stânga sternului) . Dacă medicul stomatolog pune rapid diagnosticul de stop cardiac, resuscitarea cardiacă va începe în primul minut, cu metoda "pumnului presternal". 2. Lovitura cu pumnul precordial ("Precordial Thump") Ca tehnică, lovitura
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
Denumirile inflamațiilor 1 Aparatul circulator miocardita; pericardita viscerala și parietala; endocardita; arterita; periarterita; endocardita; aortita, capilarita; endotelita, flebita, periflebita; limfangita; 2 Aparatul respirator rinita, sinuzita, rinosinuzită, laringita, rinolaringită, aerocistită (pungile guturaleă, traheita, bronșita; pneumonie, br. pneumonie, alveolita, pleurita viscerala, pleurita costala, pleurezie, mediastinita; aerosaculită (la păsăria; 3 Aparatul digestiv stomatita, cheilita (buzea, gingivita; palatinită, gnatită (mucoasa bucceloră, glosita (limbăă, tonsilita sau amigdalita, angina (inelul limfoid bucofaringeal posterioră, pulpita dentară, parodontita, maxilita, periodontita, periostita alveolara dar și pioree alveolara, faringita, esofagită, ingluvită
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
nouă activitate și mai ales dacă acesta nu este comodă, naturală (așa cum este cazul ținerii viorii), respirația poate să sufere, iar energia să fie pierdută. Se va urmări astfel realizarea “respirației complete” avându-se în vedere cele trei niveluri: abdominal, costal și clavicular. Priza viorii în cele două puncte de contact, umărclaviculă și degetul mare al mâinii stângi, trebuie să asigure o poziție liberă, suplă. Întreaga ținută a corpului, poziția firească, dreaptă a spatelui, cu umerii relaxați, neridicați, asigură condiții favorizante
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
Cât privește înclinarea laterală a capului, aceasta se realizează între 30˚ și 45˚, iar răsucirea capului și gâtului poate ajunge până în limite în jur de 75˚. 2.3. BIOMECANICA RAHISULUI DORSAL Acest segment al coloanei, de care este atașată cutia costală, are cea mai redusă mobilitate, ea situându-se la aproximativ 5˚ de fiecare etaj vertebral pentru flexie și extensie la 3˚5˚ pentru latreroflexie și 3˚ - 8˚ pentru răsucire, valorile cele mai mici aparținând vertebrelor proximale și cele mai mari
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
aerului. Tot diafragmul este acela care are o importanță cu totul deosebită în favorizarea circulației venoase în retur, momentul de inspir, prin presiunea activă ce o exercită asupra viscerelor cavității abdominale, determinând fenomenul de aspirație toracică. Educarea si reeducarea respiratiei costale se realizează simetric prin mișcări de inspir cu extensia coloanei vertebrale dorsale, urmate de expir cu trecerea ei, progresiv, în flexie. Efectuând inspirul cu flexia laterală, alternativ dreapta/stânga, a trunchiului, se solicită suplimentar hemitoracele din partea opusă flexiei. Aceste exerciții
REEDUCAREA FUNCŢIONALĂ A CIFO-LORDOZELOR la clasele I-IV by Paraschiva ŢUŢURMAN () [Corola-publishinghouse/Science/91661_a_93196]
-
poate avea succes. Traseul acestei deschideri concomitente a celor două cavități abdominale și toracice este realizat de incizia de-a lungul jumătății anterioare a coastei a opta, prelungită pe abdomen pînă la linia mediană, rezecția coastei a opta, secțiunea rebordului costal, completată cu incizia radiată a diafragmei. Calea lombară Această cale de abord, extraperitoneală, a pancreasului are indicații destul de rare, mai ales prin faptul că dă o lumină insuficientă. Incizia a fost folosită și mai este indicată, încă, în drenajul colecțiilor
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
plămânul. Structura pleurei parietale este foarte asemănătoare cu cea a pleurei viscerale, dar ea posedă, spre exterior, un al șaselea strat: stratul subfascial, prin care aderă de peretele toracic. În funcție de pereții pe care îi tapetează, ea poartă numele de: pleura costală (pleura costalis) pleura diafragmatică (pleura diaphragmatica) pleura mediastinală (pleura mediastinalis) pleura apicală (cupola pleurae). La locul de trecere între pereți, pleura parietală formează funduri de sac sau recesuri (recessus pleuralis), [14,15]. 1.2.1. Mijloace de unire ale pleurei
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
toracelui constituind diafragmul cervico-toracic al lui Bourgery (membrana suprapleuralis) care bombează deasupra planului primei coaste pentru a forma domul pleural la nivelul căruia s-au descris ligamentele suspensoare ale pleurei cu o existență destul de controversată [17]. 1.2.2. Pleura costală (Pleura costalis) Pleura costală (pleura costalis) învelește suprafața interioară a cutiei toracice. Ea acoperă dinainte înapoi: fața posterioară a sternului, mușchiul transvers al toracelui, arterele toracice interne, cartilajele costale, coastele și spațiile intercostale, lanțul paravertebral simpatic și ligamentele costovertebrale anterioare
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
al lui Bourgery (membrana suprapleuralis) care bombează deasupra planului primei coaste pentru a forma domul pleural la nivelul căruia s-au descris ligamentele suspensoare ale pleurei cu o existență destul de controversată [17]. 1.2.2. Pleura costală (Pleura costalis) Pleura costală (pleura costalis) învelește suprafața interioară a cutiei toracice. Ea acoperă dinainte înapoi: fața posterioară a sternului, mușchiul transvers al toracelui, arterele toracice interne, cartilajele costale, coastele și spațiile intercostale, lanțul paravertebral simpatic și ligamentele costovertebrale anterioare. Spre deosebire de planul fibroelastic profund
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
pleurei cu o existență destul de controversată [17]. 1.2.2. Pleura costală (Pleura costalis) Pleura costală (pleura costalis) învelește suprafața interioară a cutiei toracice. Ea acoperă dinainte înapoi: fața posterioară a sternului, mușchiul transvers al toracelui, arterele toracice interne, cartilajele costale, coastele și spațiile intercostale, lanțul paravertebral simpatic și ligamentele costovertebrale anterioare. Spre deosebire de planul fibroelastic profund al pleurei costale, se prezintă ca o structură rezistentă cunoscută sub denumirea de „fascia endotoracică Luschka”. Spre fața sa viscerală, stratul lax conjunctiv subpleural o
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
învelește suprafața interioară a cutiei toracice. Ea acoperă dinainte înapoi: fața posterioară a sternului, mușchiul transvers al toracelui, arterele toracice interne, cartilajele costale, coastele și spațiile intercostale, lanțul paravertebral simpatic și ligamentele costovertebrale anterioare. Spre deosebire de planul fibroelastic profund al pleurei costale, se prezintă ca o structură rezistentă cunoscută sub denumirea de „fascia endotoracică Luschka”. Spre fața sa viscerală, stratul lax conjunctiv subpleural o leagă de celelalte straturi ale pleurei parietale (stratul fibroelastic superficial, submezotelial și mezotelial). Versantul parietal al fasciei endotoracice
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
venă azygos la dreapta și hemiazygos la stânga, lanțul ganglionar simpatic care dă naștere în partea inferioară nervilor splanhnici [20,23]. 1.3.2. Fundul de sac mediastino-costal anterior (retrosternal) Proiecție: - la dreapta - de la articulația sternoclaviculară coboară la al doilea cartilaj costal, după care merge la dreapta liniei mediane în spatele sternului până la al 5-lea spațiu intercostal de unde se îndepărtează oblic în jos și spre dreapta până la al 7-lea cartilaj costal. La stânga - de la articulația sternoclaviculară la al 2-lea cartilaj costal
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]