459 matches
-
cânii? De atâta secetă s-au vârât jigăniile adânc în codru. Eu socot, uncheșule, că cum s-a pișca lumina, se schimbă vremea... Amândoi își ridicară ochii spre luna plină care cernea ca o pâclă argintie peste satul revărsat pe costișă și fulgera în vale pe gârlele Moldovei. Moș Calistru își scutură pletele albe. Nu încă, grăi el, nu se schimbă. După cum scrie la gromovnic, în zilele acestea sunt legate vânturile și furtunile, până și-a cloci ouăle în stâncile mării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pădurile de la malul Frumoasei aveau în ele ca o dulceață a unor păreri de rău. Când a ajuns la o cotitură și la un pod, a văzut aproape, numai la o zvârlitură de băț, două căprioare care stăteau neclintite pe costișă, părând a asculta ceva. Huruitul moale al căruței se amesteca în zvonul apei. Nu s-au tulburat nici când au văzut calul. Mai târziu au deslușit că este și o altfel de ființă între acele lemnișoare uscate și ciudat alcătuite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
i-a ținut până pungile cu galbeni au trecut în mâinile celorlalți lotri - a răspuns un altul. ― Odată treaba făcută, au pornit încet, fără zgomot, spre locul unde au fost lăsate mirodeniile. Le-au luat și au coborât cu ele costișa ce ducea la ascunzătoarea din malul pârâului din vale. După ce le-au ascuns bine, șeful și-a scos desaga pe care o purta în bandulieră și, punând-o jos, în fața lotrilor, a poruncit: ― Și acum, tot ce ați luat să
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
în cabina de vizavi de agenție, formă numărul de la secția Hollywood și auzi: — Da? La telefon era chiar Shortell. — Sunt Upshaw, Jack. Ce ai aflat...? — Ce am aflat e că mai avem unul. LAPD l-a descoperit azi-noapte pe o costișă a râului L.A. Doctorul Layman îl rezolvă chiar acum, așa că... Danny lăsă receptorul să-i cadă din mână și pe Shortell să țipe în urma lui „Upshaw!” Goni nebunește până în centru, parcând în fața rampei morgii LAPD și, în timp ce se repezea înăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
două săptămâni, că locuiesc în alt oraș, și aștept să treacă umbra cea rea din lucrarea vremii. și trece. ș‐atunci mama își mai încearcă odată puterile ce i‐ au rămas și începe să recite din Alecsandri „Pe drumul de costișă ce duce la Vaslui...” și din Eminescu, și din cântecele patriotice ale anilor când regele era speranța țării, și din cântecele de petrecere mai triste, dar și de întâmplări din viața ei de copilă. și niciodată nu uită s‐ o
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
zilei coborându-se după muntele Pionul și după ce treptat razele lui încep a se stinge în umbrele nopții, în acel clar - obscur priincios ochiului, spune-mi înturnatu-ți-ai vederea (...) asupra orașului ce zace la picioarele tale, beat de vuiet, culcat pe costișa lui ca să-și odihnească mădularele cele de granit”<footnote Costache Negruzzi, Păcatele tinerețelor, Scrisoarea a XIX-a, Ediția a II-a, Editura Scrisul Românesc, Craiova, p. 463 footnote>. Iar, Mihail Sadoveanu spunea despre Cetățuia: „Soarele cobora spre clipa când și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
łigănimei”? Nu-i nici o supărare, părinte, pentru că, din fericire, știu că este a lui Necula și a soției sale Tudosca, cumpărată la 26 septembrie 1671 (7180) de la Agahia cea Grasă. Te-am întrebat pentru a pricepe mai bine că pe costișa de sub Curtea gospod, dincoace de iaz, până la Chervăsărie, își are sălașele „łigănimea Domnească”. Chiar și locul se cheamă „Mahalaua łigănimea Domnească”. La vale se întinde până la Ulița Broștenilor. În timp ce bătrânul spunea acestea, nu știu de ce gândurile mi-au zburat la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
cum am întâlnit-o, a dat numele unei mahalale întregi, întinsă până la Podul lui Ștefan Vodă de peste apa Cacainei. Trag cu coada ochiului la bătrân...Parcă nu se mai satură să soarbă adânc în piept aerul plin de aromă de...costișă însorită. Îl las să se delecteze, ceea ce fac și eu la rândul meu...Mă desprind cu greu dintre stogurile de fân și fără să-mi dau seama pornesc în lungul Uliței Fânului, furat de gânduri...Îmi amintesc că Ion Buhuș
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și adâncă aducere aminte... În aceste câteva clipe petrecute aici mi-am adus aminte de vremea pe când, ucenic fiind, încă făceam ascultare la culesul fânului pentru vitele mănăstirii...Fânațul nostru era departe de mănăstire și acolo se întindea pe o costișă nesfârșită. Și Doamne cât a mai florăret se găsea în iarba coaptă numai bună de coasă! După o zi de muncă, am adunat brazdele uscate deja, ca să ne facem culcuș pentru noapte...Un parfum mai plăcut ca cel de fân
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ciudate, Înfipte pe o coastă, un fel de castel din secolul al XVIII-lea, galben, din care se detașau, așa mi s-a părut de departe, niște terase pline cu flori și arbori, luxuriante În ciuda anotimpului. Cum ajunserăm la poalele costișei, intrarăm pe un platou unde erau parcate multe mașini. „Aici ne oprim”, zise Agliè, „și ne continuăm drumul pe jos”. Asfințitul se transforma de-acum În noapte. Urcușul ne apărea În lumina unei mulțimi de torțe aprinse de-a lungul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
de unul singur și rănit un cartier așa de periculos. Da, Sabina este cea mai egoistă femeie pe care o cunosc. Printre două tomberoane, cam la trei sute de metri, zăresc ceea ce aduce cu arhitectura specifică unei policlinici. Mă târâi printre costișe și pârloage. Pătrund în trupul spitalului cu un aer de iscoadă. Mă îndrept spre secția Negi, unde e omor. Bolnavii stau rezemați de pereți. O bătrână cu o gâlmă pe nas mă îndrumă: pune-te la coadă, băiatule! Peretele din dreapta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și în spațiul nostru post-mioritic. Iată ce zicea povestea : Cică într-o zi, un cioban își păștea oile pe fundul unei văi pierdute printre munți. Cum stătea el așa și cugeta, sprijinit în bîtă, numai ce apare pe drumul de costișă un minunat Range Rover, care se îndreaptă spre el învăluit într-un norișor de praf. Din mașină coboară un tînăr mîndru, îmbrăcat într-un costum Armani, cu pantofi Gucci, ochelari fumurii Ray Ban și cravată Hermès, și i se adresează
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Satul Bălești este situat în partea de nord vest a raionului Vaslui pe o costișă a dealului numit „Măgura” având în de miază-zi răsărit dealul numit „Ursoaia” ambele acoperite de paduri vechi. Are o populație de 665 suflete. Ocupația locuitorilor este agricultura, lucrează în CAP cu excepția a 5% care lucrează în industrie și funcționari. Toți
BISERICA ADORMIREA MAICII DOMNULUI DIN SATUL BĂLEŞTI COMUNA COZMEŞTI”. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by STANCU ROXANA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2087]
-
mai răspuns, fiindcă altfel mă toca ca o moară stricată cât ar fi fost ziua de lungă... Când soarele s-a cocoțat undeva în bagdadia cerului, am ajuns la izvorul care, de fiecare dată parcă, îmi aține calea sub o costișă din subsuoara pădurii. L-am salutat cu o plecăciune spre unda lui susurată, umplându-mi cu apă plosca golită de-a lungul drumului... Mi-am răcorit apoi fruntea și m-am așezat pe perna de mușchi de lângă tulpina stejarului falnic
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
un timp, s-a arătat un luminiș, care mi-a bucurat privirea ca o sărbătoare. În marginea luminișului, bătrânul s a oprit și, întinzând mâna, mi-a arăta minunea: Uite aici în poiana asta și în rariștea ce urcă pe costișa din față îi toată averea mea... Am privit cu atenție și am băgat de seamă că în fiecare locușor se vedeau, ici rugi de mure, colo tufe de zmeură, de dincolo îmi zâmbeau cu ochișorii lor negri afinele, mai încolo
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
și oricând! SINDROMUL TANDREȚII După ce sorbi câteva înghițituri de apă, din orificiul micii fântâni arteziene de pe marginea șoselei, drumețul se așeză pe banca de alături, să se odihnească puțin. Bătea un vântuleț parfumat cu miros de flori de vișin, de pe costișa din spatele băncii pe care sta. Ceva, o hârtie, cât o filă de carte, flutura, asemeni unui steag, alături, agățată într-o crenguță de prin iarba verde. Cu toate că nu era prea curios din fire, de data aceasta, drumețul, întârzie cu privirea
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
se aflau în ele, fără să lase să scape vreunul. Iosua a făcut Debirului și împăratului lui cum făcuse Hebronului și cum făcuse Libnei și împăratului ei. 40. Iosua a bătut astfel toată țara, muntele, partea de miază-zi, cîmpia și costișele și a bătut pe toți împărații, n-a lăsat să scape nimeni, și a nimicit cu desăvîrșire tot ce avea suflare, cum poruncise Domnul, Dumnezeul lui Israel. 41. Iosua i-a bătut de la Cades-Barnea pînă la Gaza, a bătut toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
apus, de la Baal-Gad în valea Libanului pînă la muntele cel pleșuv, care se înalță spre Seir. Iosua a dat țara lor în stăpînire semințiilor lui Israel, fiecăreia i-a dat partea ei, 8. în munte, în vale, în cîmpie, pe costișe, în pustie, și în partea de miază-zi țara Hetiților, Amoriților, Cananiților, Fereziților, Heviților și Iebusiților. 9. Împăratul Ierihonului, unul; împăratul din Ai, lîngă Betel, unul; 10. împăratul Ierusalimului, unul; împăratul Hebronului, unul; 11. împăratul Iarmutului, unul; împăratul din Lachis, unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
țâncii de la oratoriu fusese o adevărată probă. Ținuseră piept ca niște eroi, don Tico bătea cu cheia lui În aer, clarinetele scheunau epuizate, saxofoanele behăiau asfixiate, trombonul și trompetele scoteau țipete agonice, dar nu se lăsaseră, până În sat, până la poalele costișei care ducea la cimitir. De câtva timp Annibale Catalamessa și Pio Bo doar se prefăceau a cânta, Însă Jacopo Își onorase rolul lui de câine păstoresc, sub ochiul plin de binecuvântări al lui don Tico. Cot la cot cu fanfara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
etc. Descoperirile din 1962 de la Mănoaia-Costișa (jud. Neamț) au demonstrat că, pe fondul unitar al culturii Sântana de Mureș, au apărut, încă din prima jumătate a secolului V, primele elemente specifice culturii romanice. Inițial s-a vorbit doar de cultura Costișa, însă asemănările și contemporaneitatea cu materialele găsite la Botoșana-Suceava (1962-1974) au permis conturarea unui nou concept cultural, autohton, denumit convențional Costișa-Botoșana (după numele stațiunilor eponime), ale cărui începuturi au fost legate mai întâi de a doua jumătate ori sfârșitul secolului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
La finele culturii Sântana de Mureș, petrecut conform noilor teorii, emise de unii specialiști, la jumătatea secolului al V-lea, se constată apariția unui nou orizont cultural, bazat pe elemente de factură daco-romană și cunoscut ulterior sub denumirea convențională de Costișa - Botoșana - Hansca. De la început, autorii cercetărilor de la Mănoaia-Costișa (jud. Neamț) au considerat aceste descoperiri ceramice ca făcând parte dintr-o nouă etapă, în evoluția materială autohtonă, ulterioară culturii Sântana de Mureș, fapt susținut și de suprapunerea stratigrafică a celor două
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
V-VI, fapt ce a determinat în timp apariția conceptului cultural Costișa-Botoșana, al cărui conținut a fost relevant pentru înțelegerea genezei și evoluției culturii materiale locale din Moldova din intervalul secolelor V-VII. Coroborarea datelor arheologice din cele două stațiuni, Costișa și Botoșana, au oferit posibilitatea definirii concrete a culturii populației autohtone, adică a civilizației romanice târzii, denumită acum de tip Costișa-Botoșana. Aceste informații au elucidat atât problema continuității, cât și a unității culturii materiale și spirituale din Moldova, inclusiv a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
decor incizat (pl. VII/4). În așezarea de la Dodești - Vaslui s-a identificat o ceramică semifină cenușie, surprinsă și în alte stațiuni din Moldova. Pentru această etapă de timp, ambele categorii ceramice își găsesc analogii nu doar în Moldova, la Costișa, Davideni - Neamț, Botoșana - Suceava, dar și la Ipotești-Cândești, în Muntenia sau la Bratei, în Transilvania. În perioada următoare, secolele VI-VII, ambele categorii ceramice înregistrează schimbări pozitive, vizibile în compoziția pastei, a modului de ardere, forme și decoruri. a) Ceramica
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
roată, nu există dubii că ea aparține localnicilor, deoarece această categorie nu era cunoscută de slavi în momentul pătrunderii lor pe teritoriul românesc. Alte vestigii ale venirii slavilor în Moldova sunt vasele găsite în stațiunile amintite pe parcurs: Botoșana - Suceava, Costișa, Davideni - Neamț; ca urmare a analizei lor, rezultă presupunerea că băștinașii intraseră în legătură cu aceste triburi, fapt ce implică o stabilire a lor în zonă, fie ea și temporară. Potrivit specialiștilor, contactul localnicilor cu enclavele alogene a avut loc în a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de ornamente) permit distingerea vaselor de factură slavă dintr-o așezare cu ceramică autohtonă. Printre certitudinile culturii locale, de veche tradiție romană, se numără ceramica și cuptorul de piatră, ultimul cu variantele sale, descoperit în toate regiunile românești, precum la Costișa și Botoșana (Moldova), Ipotești-Cândești (Muntenia), Bratei și Bezid (Transilvania) sau la Dinogeția (Dobrogea). Tipul de locuință și cel de cuptor, găsite la Botoșana, s-au menținut în toate descoperirile specifice din țară; astfel, se poate afirma că autohtonii și-au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]