459 matches
-
1912),șef de post(polițist), tata a trei copii,care nu-l mai văd. Supus represiunii în 1949.Reabilitat în 1991. Dionisie I. Corcimaru (n.1919).Deporatt în 1949, în regiunea Amur pe motive politice.Reabilitat în 1990. Axenia S. Costișa (n. 1880).Supusă represiunii în 1949, fiind încadrată în “chiaburi”. Vasile I. Cotorcea (n. 1871), Maria A. Cotorcea, soția (n. 1871). Încadrați în “chiburi” și supuși represiunii în 1949. Simion Gheorghe Damian (n.1920). Acuzat de trădare de patrie. Deportat
Victimele totalitarismului comunist din comuna Baraboi () [Corola-website/Science/311442_a_312771]
-
dicționar de neologisme sau de un clarvăzător. Cum să vrea cineva să citească niște elucubrații ca, de exemplu, acest fragment dintro așa-zisă poezie: „Plictis papanașilor, așezarea Bilet clasa a II-a Abur Arcă. Bucătăreasă cu har ax Coasă cosiță costișă Post nas al uliu nul Nul de două ori ori gresie Oerloani abil frumușel orășelul” Nu se poate publica așa ceva, o așa inepție și multe, multe alte banalități, dacă te consideri scriitor, ai o minimă decență intelectuală și dorești propășirea
ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
piese de istorie și arheologie din epoca paleolitică (unelte, arme de silex, oase de animale de la Valea Lupului, Mitoc, Ripiceni, Ceahlău), neolitică (ceramică, unelte, figurine antropomorfe și zoomorfe din culturile Criș, Stoicani-Aldeni, Cucuteni), epoca bronzului (ceramică, unelte din culturile Monteoru, Costișa, Noua), epoca fierului (ceramică, brățări și verigi de bronz din cimitirul de la Stoicani, cuțit de bronz de la Tămăoani, pumnal de fier scitic din mormântul de la Comarna, vas grecesc attic descoperit la Frumușița, ceramică din siturile arheologice de la Stâncești, Cotnari, Băiceni
Muzeul de Istorie a Moldovei () [Corola-website/Science/331351_a_332680]
-
se presupune a fi a ctitorului) expuse la intrarea în biserică și piatra cu pisania, sunt păstrate la biserica din Podoleni (cu hramul Înălțarea Domnului - din centru, în pridvorul acesteia), catapeteasma se găsește din 1876 la biserica veche din Frunzeni (Costișa), iar cinci icoane la Mănăstirea Agapia. În primul deceniu al secolului XXI sub patronajul Mănăstirii Bistrița din județul Neamț, a început o tentativă de refacere a obștii monahale de aici.
Mănăstirea Bociulești () [Corola-website/Science/332935_a_334264]
-
Starcevo-Cris din Moldova, în Hierasus, VII-VIII, 1988, p. 7-15. 32.Date istorico-arheologice privind dinamică locuirii în bazinul Miletinului (zona comunei Prajeni, jud. Botoșani), în Hierasus, VII-VIII, 1988, p. 281-298 (în colaborare cu Paul Sadurschi). 33.Mormintele de inhumație, de tip Costișa, descoperite la Prajeni (jud. Botoșani), în SCIVA, 39, 1988, 1, p. 45-52 (în colaborare cu Paul Sadurschi). 34.Concepția lui Gheorghe Brătianu despre rolul mediului geografic în etnogeneza și evoluția istorică a românilor, în Lucrările Seminarului Geografic “Dimitrie Cantemir”, Iași
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
ciumpăvit de neglijența frizerului, și se dovedește a fi Boris, cel mai mare și mai rău vânător de recompense, după propria caracterizare. Frizerul, îngrozit, leșină. Boris pornește agale prin zăpadă pe urmele celorlalți vânători și ajunge la o cabană, pe costișa de lângă satul cu frizeria. Aici Jujunga, Gentilomul și gemenele stau încordați, observându-se unul pe altul cu suspiciune: toți vor capul lui Jack. Gentilomul propune discutarea problemei în cabană, la căldură. Jujunga își revendică dreptul de a-și încerca primul
Prințesa și vânătorii de recompense () [Corola-website/Science/319452_a_320781]
-
elemente gotice. În anul 1958, ferestrele au fost lărgite. Acoperișul bisericii este din tablă cu aliaj de cupru, iar pardoseala este din beton. Zidul de incintă al mănăstirii are pe partea de vest trepte care, după cum afirma Dumitru Agachi, ""ritmează costișa amplasamentului mănăstirii, lăsând privitorului o deosebită și puternică impresie de scară a urcușului monastic și isihie, deopotrivă"". Biserica Mănăstirii Coșula a fost pictată atât în interior, cât și în exterior. Urmele picturii inițiale în tehnica frescă din interior, datând din
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
antropomorfă, prelucrarea osului și cornului în eneolitic. Faza Cucuteni B: ceramică descoperită la Poduri, Ghelăiești,Bodești; vatră cruciform Poduri- Dealul Ghindaru, vase descoperite la Târgu Ocna, Bodești, topoare din aramă, metalurgia aramei în eneolitic, stațiuni cu descoperiri aparținând culturii Costișa-Borlești,Costișa,Cucuieți,Lunca, Siliștea.
Muzeul de Istorie și Arheologie din Piatra Neamț () [Corola-website/Science/325456_a_326785]
-
Costișa (în trecut, Valea Rea de Jos) este un sat în comuna Tănăsoaia din județul Vrancea, Moldova, România. Satul este situat pe o culme de deal la altitudinea de 211 m, la aproximativ 3 km de centrul comunei Tănăsoaia. Comuna, intrând
Costișa (Tănăsoaia), Vrancea () [Corola-website/Science/301872_a_303201]
-
porumbului, cartofului și a viței de vie. Creșterea animalelor ocupă și ea un loc important în economia satului. Casele sunt vechi, din chirpici, unele trecând și centenarul. Satul are aproximativ 40 de gospodării. Ca peste tot in România și satul Costișa a fost lovit de migrarea locuitorilor către orașe, cele mai apropiate fiind Podu Turcului și Tecuci. Nu dispune de dispensar propriu, nici de post de poliție.
Costișa (Tănăsoaia), Vrancea () [Corola-website/Science/301872_a_303201]
-
Homocea este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Costișa, Homocea (reședința) și Lespezi. Comuna se află în nord-estul județului, la limita cu județul Bacău, pe malul stâng al Siretului, în zona în care în acesta se varsă afluentul Polocin. Este traversată de șoseaua națională DN11A, care leagă Adjudul de
Comuna Homocea, Vrancea () [Corola-website/Science/301877_a_303206]
-
(n. 1 august 1889, Costișa, jud. Neamț; d. 24 iulie 1955, București) a fost un general român, care a luptat în cel de-al doilea război mondial. După luptele grele duse de armatele române la 21 noiembrie 1942 la Cotul Donului, trupele sovietice își concentrează
Nicolae Mazarini () [Corola-website/Science/307506_a_308835]
-
În comună existau o școală mixtă cu 43 de elevi (din care 4 fete) și cinci biserici (una în fiecare sat). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Găiceana a aceluiași județ, având în compunere aceleași sate plus satul Costișa și o populație de 1264 de locuitori. În 1931, comunei i-au fost arondate și câteva din satele comunei Huruiești (Gălești, Nedelcu, Perchiu și Prădaiș). În 1950, comuna a fost transferată raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956
Comuna Tătărăști, Bacău () [Corola-website/Science/300705_a_302034]
-
Florești. Trei obiective din comuna Tătărăști sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local, toate trei fiind clasificate ca monumente de arhitectură: (1770) din satul Drăgești; (1854) din satul Gherdana; și (1811) din cătunul Costișa al satului Ungureni.
Comuna Tătărăști, Bacău () [Corola-website/Science/300705_a_302034]
-
Costișa este un sat în comuna Frătăuții Noi din județul Suceava, Bucovina, România. Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Costișa se ridica la 2.082 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (97,25%), cu o minoritate de germani (2,2%), una
Costișa, Suceava () [Corola-website/Science/301943_a_303272]
-
Costișa este un sat în comuna Frătăuții Noi din județul Suceava, Bucovina, România. Conform recensământului efectuat în 1930, populația satului Costișa se ridica la 2.082 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (97,25%), cu o minoritate de germani (2,2%), una de evrei (0,05%) și una de ruși (0,5%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (96
Costișa, Suceava () [Corola-website/Science/301943_a_303272]
-
Bărcănești, Cândești (reședința), Dragova, Pădureni, Țârdenii Mici și Vădurele. Comună se află în partea de sud a județului, la limita cu județul Bacău, pe malul drept al Bistriței. Este străbătuta de șoseaua județeană DJ159, care o leagă spre est de Costișa (unde se termină în DN15). Din acest drum, la Cândești se ramifică șoseaua județeană DJ159C, care duce spre nord la Borlești; și șoseaua județeană DJ156F, care duce spre vest la Tazlău. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cândești se
Comuna Cândești, Neamț () [Corola-website/Science/301625_a_302954]
-
pedepsiți cu temnița. Acest sat a fost bântuit de o ciumă groaznică care a făcut ca majoritatea locuitorilor să-și găsească moartea în gropile de var. Cei care au mai rămas și-au părăsit bordeiele și s-au mutat mai costișa din apropiere, formând satul Betegi. Urmele bordeielor au dăinuit până prin 1950, prin resturi de cărămizi, vetre, gropi, cioburi de vase, etc. Popa Pistol, după trecerea prigonirii turcilor, rămăsese cu un pistol pe care-l purta la chimir, pentru a se
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
Costișa este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Costișa (reședința), Dornești, Frunzeni și Mănoaia. Comuna se află în extremitatea sudică a județului, la limita cu județul Bacău, pe malul stâng al Bistriței. Este străbătută de șoseaua națională
Comuna Costișa, Neamț () [Corola-website/Science/301627_a_302956]
-
Costișa este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Costișa (reședința), Dornești, Frunzeni și Mănoaia. Comuna se află în extremitatea sudică a județului, la limita cu județul Bacău, pe malul stâng al Bistriței. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Bacău. Din acest drum, la Costișa se
Comuna Costișa, Neamț () [Corola-website/Science/301627_a_302956]
-
satele Costișa (reședința), Dornești, Frunzeni și Mănoaia. Comuna se află în extremitatea sudică a județului, la limita cu județul Bacău, pe malul stâng al Bistriței. Este străbătută de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Bacău. Din acest drum, la Costișa se ramifică șoseaua județeană DJ159C, care duce spre est la Cândești. Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservită de halta de mișcare Costișa. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Costișa se ridică la de locuitori
Comuna Costișa, Neamț () [Corola-website/Science/301627_a_302956]
-
de șoseaua națională DN15, care leagă Piatra Neamț de Bacău. Din acest drum, la Costișa se ramifică șoseaua județeană DJ159C, care duce spre est la Cândești. Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservită de halta de mișcare Costișa. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Costișa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,5%). Pentru 2,46% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Costișa, Neamț () [Corola-website/Science/301627_a_302956]
-
Bacău. Din acest drum, la Costișa se ramifică șoseaua județeană DJ159C, care duce spre est la Cândești. Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservită de halta de mișcare Costișa. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Costișa se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,5%). Pentru 2,46% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Costișa, Neamț () [Corola-website/Science/301627_a_302956]
-
punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,47%). Pentru 2,46% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Bistrița a județului Neamț și era formată din satele Costișa, Ciolpanu, Mocani, Orbicu, Sbereștii de Jos, Sbereștii de Sus și Mânoaia, având în total 1737 de locuitori. În comună existau opt mori de apă, două pive pentru sumane, trei biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în
Comuna Costișa, Neamț () [Corola-website/Science/301627_a_302956]
-
Sus și Mânoaia, având în total 1737 de locuitori. În comună existau opt mori de apă, două pive pentru sumane, trei biserici și o școală. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 2850 de locuitori în satele Costișa, Mănioaia, Orbicu și Sberești și în cătunele Ciolpanu și Mocani. În 1931, comuna mai avea în compunere satele Costișa, Dornești (preluat de la comuna vecină Podoleni), Mănioaia și Șerbești, satul Orbic trecând la orașul Buhuși. În 1950, comuna a fost transferată
Comuna Costișa, Neamț () [Corola-website/Science/301627_a_302956]