172 matches
-
Din interiorul tău îți voi da indicații cum să conduci. Vei vorbi și limbi străine! - Văleuuu! Dar eu abia știu să citesc pe litere și să scriu două - trei cuvinte!? - Nu te preocupa! Vei avea tot ceea ce-ți dorești! Cotoroanța aprinse încă o feștilă nevenindu-i să creadă că vorbește cu ea însăși. Privirea îi alunecă într-un ciob de oglindă sprijinit pe un prag stâncos. - Ce gânduri amăgitoare! - își zise ea decepționată. Cât de urâtă și zbârcită sunt... - Închide
XXX. RĂZBUNAREA DIAVOLILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360508_a_361837]
-
să-l dezmeticească. Însă omul rămăsese marcat pentru tot restul vieții de ceea ce văzuse. Era înspăimântat și bolborosea ceva fără logică: - Muiere goală... Diavoli!... Împielițați dansând... Iaz... Diavoli... Bătrână... Cei doi soți căzură pe gânduri. Le fusese milă de o cotoroanță care umbla cu necuratul. Se temeau ca nu cumva făcăturile și vrăjile sale să nu aducă năpastă familiei și slujbașilor. Așteptară până se făcu seară și, după ce baba o zbughi călare spre codru, stăpânii pătrunseră în încăperea acesteia. Ce descoperiră
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
magia neagră...!” - își zicea prințul, continuând să se plimbe neliniștit prin cameră. Tocmai când se mijea de ziuă, plimbăreața bătu la poarta conacului. Paznicul care nu ațipise toată noaptea, anunță străjerii s-o ia în primire. - Deschide odată, dobitocule! - pițigăie cotoroanța. - Ai răbdare, cumătră! - Mă prinde soarele din urmă! - țipă ea disperată. - Că doar nu te prinde vreun pețitor din poveste tânăr și frumos ca lacrima! - trase paznicul de timp. - Nenorocitule, îți bați joc de mine? Lasă că te aranjez eu
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
urmă! - țipă ea disperată. - Că doar nu te prinde vreun pețitor din poveste tânăr și frumos ca lacrima! - trase paznicul de timp. - Nenorocitule, îți bați joc de mine? Lasă că te aranjez eu! Înspăimântat de amenințare, omul trase zăvorul și cotoroanța pătrunse țanțoșă pe murgul negru din care ieșeau aburi după atâta alergătură. În acel moment, un oștean îi prinse calul, iar alți doi îi înfipseră vârful sulițelor în coaste. - Coboară! - porunci unul. - Doar n-o să mă violați! - Poate dracul se
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
n-o să mă violați! - Poate dracul se încurcă cu tine! - adăugă celălalt trăgând-o de pe animal și legându-i mâinile slăbănoage cu o frânghie. - Ce-aveți cu mine? Vă spun stăpânului... - E porunca dumnealui pentru isprăvile pe care le faci! Cotoroanța se zbătu cuprinsă de furie, dar cei doi oșteni o îmbrânciră și o târâră pe scări. Ștefan îi aruncă o privire aspră. - Ce se întâmplă, stăpâne? Ăștia au înnebunit! - zise vrăjitoarea. - Femeie, se răsti bărbatul, te-am adus de pe drumuri
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
se așteptase la așa ceva. Căzu în genunchi. - Recunosc că-i al meu, nu trebuia să v-atingeți de el. Înapoiați-l și... - Nici un „și”! Vei fi aspru pedepsită! - Dacă mă omori, se va alege praful de întreaga ta familie! - pițigăie cotoroanța. Bărbatul chibzui câteva clipe și decise: - Te voi alunga de la conac! - Dar să-mi dai cartea! - Condițiile le pun eu! Rămâne la mine! - Îți va aduce ghinion! - O voi arde chiar sub ochii tăi!- și luă o lumânare din sfeșnic
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
dai cartea! - Condițiile le pun eu! Rămâne la mine! - Îți va aduce ghinion! - O voi arde chiar sub ochii tăi!- și luă o lumânare din sfeșnic. - Nuuu!... Va fi dezastru! - Nu vreau să faci rău și altora cu vrăjitoriile tale! Cotoroanța își eliberă mâinile ca printr-o minune, îi îmbrânci pe cei doi oșteni și înaintă spre prinț. Surprinși de îndrăzneala babei, oștenii scoaseră săbiile. - Nu vreau să spurc aceste arme cu sângele tău mizerabil! Te alung din conac și vei
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
se va putea îndrăgosti niciodată de o ființă umană. Transmite dar’ din generație în generație ca nimeni să nu-l deschidă sau să citească un singur cuvânt din el, pentru că atunci sângele tău nobil se va prăpădi pentru totdeauna! - și cotoroanța îi întoarse spatele și ieși în curte. Prințul și oștenii rămaseră pe moment încremeniți de cuvintele sale. - Lăsați-o să-și ia lucrurile și însoțiți-o până în adâncurile pădurii. De acolo luați-i armăsarul și grăbiți-vă pe calea de
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
printre hățișuri și stâncării și ajunseră în fața grotei. Din interior își făcu apariția o arătare gârbovită, cu părul vâlvoi, ochii ieșiți din orbite și un nas coroiat. Cu un glas pițigăiat întrebă: - Cine îndrăznește să-mi calce împărăția ? - Apropie-te, cotoroanțo, să discut cu scârboșenia ta! - Plecați din regatul meu, altfel vă blestem să rătăciți pribegi printre stânci până ce fiarele sălbatice vă vor sfâșia de vii! - Îți vom face plăcerea să plecăm pașnici dacă-mi dezvălui locul unde fratele meu, Pătru
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
să triplăm și noi„tratamentul” și, cuprinzându-l în brațe, s-a cufundat în cel mai profund moment de amor dezlănțuit între două inimi iubitoare. * * * Naie, care luase cinci mii de lei de la „bolnavul” Pandelică, după ce-o lăsă pe „cotoroanța naibii” acasă, băgă mâna în sân și, când simți dogoarea hîrtiilor foșnitoare în vîrful degetelor, îl cuprinse o senzație de „mândrie” că-i și el cineva pe lumea asta... îl făcu să ridice capul „sus”, înbărbătându-se singur: „O să treacă și
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]
-
ce făcu? Năică îi povesti de-a fir a păr tot ce se întâmplase cu boierul, Bușica, dar nu o învinui pe „amărâta” de Didina. - O știi destul de bine pe Didina... sărăcuța n-a vrut, dar o duse de nas cotoroanța de Bușica. O sperie, babornița, că-i zicea afurisita: „Didinico, s-ar putea ca boierul să plesnescă din înțepătura gărgăunelui dacă nu-l ajuți să i se îmoaie ștromeleagul". A dracului de vrăjitoare!... că prostu’ de mine o crezui și
PARTEA A VIII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341402_a_342731]
-
din oftică și invidie că nu-i venise ei prima ideea să mi-L zvârle-n cap, cu tot cu Cetele Îngerești. Am scăpat ieftin, doar c-o reclamație la Poliția Comunitară (pentru deranjarea liniștii publice și atentat la fauna patriei), unde cotoroanța, pardon! doamna de la parter, are abonament pe viață primit ca bonus din partea instituției amintite, drept recunoștință veșnică pentru faptul că le dă permanent de lucru, împiedicând astfel „eliberarea” mult țipată și contestată cu cascheta dată de pământ a 25% din
NUME DE COD `MAMAIA` de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341440_a_342769]
-
a întîmplat? Pe ușa lăsată deschisă pătrunde baba Leanca, vecina de palier, cântărește situația dintr-o privire și o acceptă cu interes. Ghiță încă se mai legăna ușor în ștreang și cu coada ochiului o urmărește vigilent. După cum se uită cotoroanța în toate părțile, asta a venit după cotelit. O vede încercând să deschidă febril ușa șifonierului, o pierde un moment din vedere dar o aude trăgând sertarele de la toaletă și în cele din urmă cade cu privirea pe mâna stângă
FUGIŢI, MORTUL!!! de ION UNTARU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342661_a_343990]
-
de cai înaripați?...Chiciura și zăpada proaspăt căzută transformase tot peisajul în decor de basm, cu fantasme ciudate, care luau proporții uriașe în ochii minții lui Tudorel! Însă el nu vedea balauri cu șapte capete, zmei sau căpcăuni, Baba Cloanța Cotoroanța, ori alți monștri care sperie copiii. Tudorel era un curajos. Cei de pe dealuri erau niște viteji uriași, cu soldații lor, care-l păzeau pe Izvoraș-împărat de...Chiar, de cine îl păzeau? Cum, de cine? De dușmani. Nu știți că împărații
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
de cai înaripați?...Chiciura și zăpada proaspăt căzută transformase tot peisajul în decor de basm, cu fantasme ciudate, care luau proporții uriașe în ochii minții lui Tudorel! Însă el nu vedea balauri cu șapte capete, zmei sau căpcăuni, Baba Cloanța Cotoroanța, ori alți monștri care sperie copiii. Tudorel era un curajos. Cei de pe dealuri erau niște viteji uriași, cu soldații lor, care-l păzeau pe Izvoraș-împărat de...Chiar, de cine îl păzeau? Cum, de cine? De dușmani. Nu știți că împărații
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
tău? - Principele te cheamă la el. Nu mi-a zis cu ce treburi. - Mâine noapte să lase porțile larg deschise și să mă aștepte în turnul cel mai înalt și mai întunecos al castelului. Hai, acum fugi! - se răsti deodată cotoroanța de vuiră văile. Și să nu întorci capul că te vor prinde din urmă toate relele pământului! Calul se ridică în două picioare, necheză speriat de răsunară ecourile până pe crestele cele mai înalte ale munților și țâșni pe drumul de
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
de tablă (ulei de măsline,cred) și moț - tv-ul pricăjit, dădea să iasă din ecran Pumnea, Graur sau Țopescu... că cică: „epocala calificare stă în vârful bocancului lui Mutu! Doar el poate aduce fericirea întregii țări!” - I-auzi, Mutule, rânji cotoroanța. La nevastă n-ai prea reușit...Da’ la popor... Din nou nimic. Babeta nici nu exista! Ce exista, de asta sunt ferm convins, era o tensiune pe care nu reușeam s-o ignor.Parcă stăteam încordat mereu sau îmi rămăsese
Nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită. Ficțiune cu români () [Corola-blog/BlogPost/338043_a_339372]
-
relatează: “De Sfântul Anton își serba ziua, tot satul trebuia să-l viziteze. Atunci în ograda unde era masă mare și plină de bunătăți nu se vedea, nu se auzea nici un câine. Se zvonea că între casa lui și a cotoroanței există un tunel păstrat de la vechea mănăstire. Că prin acesta dracii veneau din iad și se sfătuiau cu cei doi cum să-i facă pe oameni mai păcătoși. Toți consătenii mai erau vânduți dardaloților...” Echivoc și incertitudine alte două elemente
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
zvârli babei colea un ban... că n-o să fie degeaba!... Dă un ban aici la baba, nu fii zgârcit!... Nerun n-avea nicio bună dispoziție să-i facă babei asemenea hatâr în acel moment. Disperat cum era o îmbrânci pe cotoroanța de lângă el. Baba se dădu un pas înapoi, se împiedică și căzu în colb. Însă, vitejește, nu se lăsă cu una cu două, se ridică dârză de jos și-și reveni, legându-se iarăși, și mai hotărâtă, de Nerun. - Ce-
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
se relevă în basmele cogaionice ca și în «Făt-Frumos din lacrimă», de Mihai Eminescu: pentru obținerea calului năzdrăvan („cu șapte inimi“), Făt-Frumos-din-Lacrimă se angajează un an de trei zile să ducă la păscut cele „șapte iepe negre strălucite“ ale Babei Cotoroanțe; în prima noapte reușește să își salveze capul (cerut de al șaptelea par care ținea loc de gard la casa Babei Cotoroanțe) grație intervenției prompte a „prietenului său“, împăratul țânțarilor - ce trimite un «roi nemărginit de țânțari» să scoată din
DE LA ANUL DE TREI ZILE LA MITUL COMPRIMĂRII TIMPULUI ÎN CREAŢIA LUI EMINESCU de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380066_a_381395]
-
se angajează un an de trei zile să ducă la păscut cele „șapte iepe negre strălucite“ ale Babei Cotoroanțe; în prima noapte reușește să își salveze capul (cerut de al șaptelea par care ținea loc de gard la casa Babei Cotoroanțe) grație intervenției prompte a „prietenului său“, împăratul țânțarilor - ce trimite un «roi nemărginit de țânțari» să scoată din ascunzătoarea pădurii cele șapte iepe; în a doua noapte îi vine în ajutor împăratul racilor ce dă ordin poporului său de crabi
DE LA ANUL DE TREI ZILE LA MITUL COMPRIMĂRII TIMPULUI ÎN CREAŢIA LUI EMINESCU de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380066_a_381395]
-
în a doua noapte îi vine în ajutor împăratul racilor ce dă ordin poporului său de crabi să scoată iepele ce se ascunseseră în abisurile mării; în cea de-a treia noapte este sfătuit de fecioara aflată în casa Babei Cotoroanțe, maltratată fără motiv de bătrâna vrăjitoare, să nu se mai atingă de mâncărurile cu somnoroasă; povețele fecioarei vin și după ce trece cu succes de „operațiunea păscutului iepelor nărăvașe“: «„- ...Da, bădică, mâne ți se-mplinește anul, ia-mă și pe mine
DE LA ANUL DE TREI ZILE LA MITUL COMPRIMĂRII TIMPULUI ÎN CREAŢIA LUI EMINESCU de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380066_a_381395]
-
tretin slab, căruia-i priveai prin coaste. Făt-Frumos se sculă de la masă și după îndemnarea babii se duse să-și aleagă calul ce trebuia să și-l ieie.» (EP, II, 274); se subînțelege că sfătuit de fecioara de la casa Babei Cotoroanțe, Făt-Frumos reușește să obțină murgul cu șapte inimi („tretinul / calul cel slab“). Ca majoritatea feți-frumoșilor din basmele valahe și Făt-Frumos-din-Lacrimă crescuse la palatul părintesc «într-o lună cât alții într-un an» (EP, II, 263). Deosebit de interesantă este înrăzărirea eminesciană
DE LA ANUL DE TREI ZILE LA MITUL COMPRIMĂRII TIMPULUI ÎN CREAŢIA LUI EMINESCU de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380066_a_381395]
-
persiflat-o Și la cafea a invitat-o. La o șuet-a stat cu ea, A întrebat-o cum o vrea. Amară, aromată, cu caimac Și tot nu i-a venit de hac. Și șoricioaică în ea i-a pus, Dar cotoroanța hoață l-a răpus. Nu l-a lăsat să mai trăiască Opera să-și împlinească. De moarte el nu s-a temut, Cu toate astea, l-a făcut. Ciumata, ceștile a inversat, Cu ea, tribunul l-a luat. Cu ironie
S-A STINS TRIBUNUL... de IONEL GRECU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381881_a_383210]
-
bătrân, care și el s-a speriat fiind luat prin surprindere. Se vede însă, că nu era prima farsă de acest fel, fiindcă după ce a reușit să și stăpânească câinele și după primul șoc la cuprins o mânie teribilă, contra cotoroanței care-i jucase acea urâtă festă. Lătrăturile încetaseră deodată, iar ticăloasa de Dora aștepta satisfăcută reacția. El s-a apropiat de poartă și a început să o beștelească în interfon, fiind convins că ea îl ascultă: -Vechie strega, pazza che
DOAMNA ,,EINSTEIN' (FRAGMENT DIN ROMANUL INGRID, PUBLICAT ÎN 2015- EDITURA EDITGRAPH) PARTEA II de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2235 din 12 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380389_a_381718]