102 matches
-
pline de nămoale încrustate, bărboase și, în sfârșit, invazia fu atât de generală, încît brișca fu înconjurată de acești zei negri, care trăgeau din nări privind spre Otilia, confundînd-o poate cu o buruiană mai înaltă. Toată câmpia părea din pricina colbului cotropită de bivoli. Tropotul, răgetele sugrumate făceau o larmă surdă, în care răsăreau niște urlete sălbatice. Felix și Otilia nu distinseră alt animal; dar Pascalopol, ținând bine caii, care sforăiau, începu să strige: - Măi, care sunteți acolo?Un glas se auzi
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
trist al exilului românesc s-au desprins, totuși, și oameni aflați la antipodul celor de mai sus. Ei duceau o activitate pentru salvarea țării și pentru sensibilizarea occidentului față de problemele legate de realitățile crude din România și din provinciile românești cotropite. Unii din ei erau capabili de sacrificii și se aliniau la toate acțiunile românești fără a pretinde onoruri. Erau și din cei care, ajutând, doreau să rămână în anonimat. Aceste inimi românești mi-au dat și mie atât speranța în
MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
din fizică decât cea filozofică de "situație limită". În general însă, pentru că vorbim de comportamentul în fața unui material vast, singura soluție de a nu te lăsa învins de el este să fii mereu în atac, să nu fii pasiv, lăsîndu-te cotropit. Cultura, sub latura informației, te înghite dacă nu o ataci cu câteva idei. Este ca și cu viața la bătrînețe: te sclerozezi dacă te lași năpădit de amintiri, trăiri etc., de valul imens al trecutului, al vieții întregi pe care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
1930-1932 a fost director al revistei “Studentul”, publicație a studenților teologi din Chișinău. În iulie 1934 susține teza de doctorat cu lucrarea: “Preotul poet Alexe Mateevici”. Ajuns la maturitate, nu se Împacă cu ideea că regiunea natală, Basarabia, este teritoriu cotropit prin expansionismul țarist, iar Sovietele continuă politica de acaparare sub pretextul eliberii de sub jugul capitalist. Absolvent al Seminarului Teologic se hotărăște să dezvăluie pe calea reportajului gazetăresc acțiunile nefaste antinaționale și să mențină sentimental patriotic justițiar față de pericolul de peste Nistru
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
lui Andrei Ciurunga este atât de complexă Încât cunoscându-i ansamblul Întâlnești descrieri simultane, ale universului concentrațional, conplexul sentimentelor de iubire, dragoste de patrie, Însuflețirea basarabiei natale. Realitatea geografică și istoria neamului, evident, nu puteau fi redate decat aluziv. Provincia cotropită, se Întelege subtextual. În condițiile unui tablou se conferă poetului dreptul de a se considera una din personalitățile cele mai active În reînvierea Basarabiei În exil, poate numai alături de spiritul combativ al lui C. A. Munteanu supus și el sistemului
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
că așa va fi. În urma înțelegerii, la 22 iunie 1941, generalul I. Antonescu dă ordin Armatei române să treacă Prutul: „OSTAȘI VĂ ORDON: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte ! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți ! Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre!” În urma acestui ordin dat de conducătorul României, Armatele a 3 a și a 4 a în frunte cu generalii Petre Dumitrescu și Neculae
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
că așa va fi. În urma înțelegerii, la 22 iunie 1941, generalul I. Antonescu dă ordin Armatei române să treacă Prutul: „OSTAȘI VĂ ORDON: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte ! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți ! Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre!” În urma acestui ordin dat de conducătorul României, Armatele a 3 a și a 4 a în frunte cu generalii Petre Dumitrescu și Neculae
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
zâmbea, era normal, tăcut. Mai mult de-atât și situația ar fi virat către înspăimântător. Ar fi fost prea înfiorătoare ca să mai fie povestită. Bună, iubito, a spus Mike. Jina s-a dus la fereastră. Afară, curtea din spate fusese cotropită transformându-se într-o poiană. La început, femeia a vrut s-o curețe de plantele apărute spontan, apoi și-a dat seama că n-o lăsa inima să le rupă. Jinei îi plăceau lucrurile sălbatice. După ce Danny s-a născut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
le facă rău celorlalți. M-ai ... părăsit, a rostit Jina. M-ai lăsat aici să mor. Zach și-a lăsat mâinile să-i cadă și-a văzut lacrimile prelinse pe chipul Jinei, groaza din ochii femeii. Nu, a răspuns el cotropit, dintr-o dată, de amintiri. Și-a adus aminte de toate nopțile în care nu dormise, de durerea care fusese infernală, dar niciodată îndeajuns de epuizantă încât să-l facă să leșine, încât s-o alunge pe Jina din creierul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
lipită de perete. O trag în sus, prinzând-o de maxilare, îmi apropii gura de urechea ei. Saliva mea i se prelinge pe spinare, în timp ce mă mișc în coșul ei de oase ca o pasăre de pradă într-un cuib cotropit. Așa îmi bat joc de ea, de mine, de după-amiaza aceea nebună. Nu știu dacă după aceea respira greu, poate plângea. Stătea ghemuită pe jos, strângându-și genunchii cu brațele. Eu eram mult dincolo de mine, retras în cealaltă parte a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
Italia trebuia să fi ajuns în situația extremă în care o vedem astăzi; trebuia ca ea să fie mai sclavă decât evreii, mai înrobită decât perșii, mai risipită decât atenienii; trebuia să fie fără conducător, fără orânduire, învinsă, jefuită, sfâșiată, cotropită, și să fi îndurat nenorociri de tot felul. Și, cu toate că până astăzi s-a arătat într-adevăr cineva care părea că aduce o rază de speranță, încât să poată fi socotit că ales de Dumnezeu spre a mântui Italia, s-
PRINCIPELE by NICCOLÒ MACHIAVELLI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/847_a_1586]
-
sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor strămoșești și a bisericii, lupta pentru vetrele și altarele românești de totdeauna. OSTAȘI Vă ordon: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți! Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre!”... ― Acuma ce mai aveți de spus? Iaca că o venit vremea să arătăm ce știm, no... Numai Dumnezău să ne ferească de năpaste
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor strămoșești și a bisericii, lupta pentru vetrele și altarele românești de totdeauna: Ostași, vă ordon: treceți Prutul! zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte; dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți; reîmpliniți în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile noastre!”... Sunt cuvintele generalului Antonescu, care la 9 Iunie 1940 fusese arestat, fixându-i-se locul la Mănăstirea Bistrița-Vâlcea, și care, scârbit până în adâncurile
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
ori spre miazăzi, până la locul cumplit unde oamenii spun că fierb apele mării, ori spre apus, unde nu sunt decât cele câteva ostroave mărunte cu oameni sălbatici. Dar drumurile s-au schimbat. Când am văzut din Turnul Stelelor zarea răsăritului cotropită de fum și flăcări și am simțit că se zguduie pământul, am alergat spre limanul Marelui Oraș să dăm porunci. Știam că bucăți din Atlantida au fost acoperite de mare, în vremuri străvechi, așa că nu puteam aștepta. Am încărcat în
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
apoi satul Pușcași situat pe dealurile joase și râpele care-i sporesc frumusețea, Fântâna Pușcașului și cea a Moșneagului, dealul până la cooperativă și ograda bunicului Ghiorghi. În timp ce privirile-i hălăduiau cu interes peste locuri și oameni, mintea lui Va era cotropită de o durere a sufletului, un sentiment de mare pierdere, de imposibilitate și lipsa soluțiilor ca cele două sate, Cățălești și Poiana să fie unite, iar el să poată să se joace simultan și colo și colo, fără tren, gări
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
deloc, și-a îngăduit să spună că luam lucrurile prea în serios. Ceea ce m-a făcut să-i ard un dos de palmă. — Așa deci, am mârâit eu pe un ton părintesc, orașul ți-a fost ocupat, țara ți-e cotropită, cei de la cârma țării sunt toți măcelăriți sau au fugit, le-au luat locul alții, care vin de la capătul pământului, și tu îmi reproșezi că iau lucrurile în serios? În chip de răspuns, dădu din umeri și rosti aceste vorbe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
că Italia trebuie să fi ajuns în situația extremă în care o vedem astăzi; trebuia ca ea să fie mai sclavă decît evreii, mai înrobită decîtperșii, mai risipită decît atenienii; trebuia să fie fără conducător, fără orînduire, învinsă, jefuită, sfîșiată, cotropită și să fi îndurat nenorociri de tot felul. Și cu toate că pînă astăzi s-a arătat într-adevăr cineva care părea că aduce o rază de speranță, încît să poată fi socotit ca ales de Dumnezeu spre a mîntui Italia, s-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
lui Iuliu Maniu, care dădea glas și speranță împotriva jugului străin sub care mai gemeau încă românii.În acest scop, la Viena, la Arad și Cernăuți se înființau co nsil ii naționale care aveau să grăbească liberarea și descătușarea provinciilor cotropite. De la 18 septembrie la 12 octombrie 1918 Ardealul își adună puterile și prin comitetul național își spune cuvântul. « Comitetul executiv al partidului național r omân din Ardeal și Ungaria, ca organ politic al națiunii române din Ardeal și Ungaria, ajunge
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
altă origine decât amintirea șirului de barbari, nomazi călări, care au venit, rând pe rând, să-i cotropească și să-i stăpânească. Coborârea de pe cal (descălecarea!) a năvălitorului a fost înțeleasă ca voința (fapta) de a se așeza peste cel cotropit și a-l stăpâni... Prin urmare, a descăleca înseamnă a cuceri, a coloniza, sensul de a întemeia e doar consecința, urmarea cuceririi și colonizării". Autorul insistă și arată că un astfel de termen (descălecare) alipit de tradiția întemeierii țării de către
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
așa ceva: cu miile, îndreptându-se spre nu se știe unde, de neoprit în drumul lor, hotărâți poate să dea de un loc mai puțin blestemat. Copiii urmăreau acel cortegiu îndreptat spre malul unui curs de apă cu prundișul secătuit și cotropit de oleandri; broscoii s-au adunat în bătătura lui Agnese: de la fereastră femeia i-a văzut sosind cuprinsă de panică. Se gândise să-i alunge cu cosorul, dar când și-a dat seama că sunt prea mulți, a rămas să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în uz imediat după Unirea Principatelor Moldova cu Valahia, în 1859, constituind statul modern România - numindu-se de atunci limba română, conform denumirii statului” (!!!) Ar fi într-adevăr un caz unic în istorie cum un stat adoptă limba unei regiuni cotropite (așa cum este înfățișată unirea din 1859) și, în plus, nu printr-un proces lent și firesc, de asimilare culturală și lingvistică, ci printr-o politică de stat, printr-o impunere populației majoritare (în cazul de față limba moldovenească impusă
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
spiritual, o excepțională pluralitate etnică și primele caracteristici naționale, Europa creștină reprezintă, începînd din secolul al XI-lea, matricea geo-istorică din care va lua ființă Europa modernă. Transeuropenii Începînd cu secolul al XI-lea, Europa nu avea să mai fie cotropită. Firește, ea va fi în continuare zguduită de nesfîrșite războaie, însă acestea nu vor mai provoca masacre și distrugeri masive pînă în secolele al XIX-lea și al XX-lea. Încep astfel să aibă loc legături și schimburi de tot
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Napoleon a abdicat în favoarea regelui Romei, proclamat Napoleon al II-lea la 22 iunie 308. Viitoarea Europă viitoare va fi a "Sfintei Alianțe". Ce a însemnat pentru Germania această epocă? În puține cuvinte Mary Fulbrook rezumă astfel: "Reorganizată, exploatată și cotropită, Germania apărea, către 1815, într-o formă foarte diferită. "Sfântul Imperiu Roman de națiune germană", care servise drept cadru politic pentru mai multe secole, dispăruse. Noua ordine a Europei, stabilită în urma Congresului de la Viena din 1814-1815 (care a înlocuit pacea
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
migrarea geților și sciților sau cimerienilor în sud pînă în Egipt a avut loc masiv așa cum am arătat mai înainte, pe la anul 1750 î.e.n. iar o parte dintre ei s-au stabilit în Palestina după ce s-au întors din țara cotropită cum spune Iordanes. A doua așezare a geților și sciților pe teritoriul Palestinei, - cea a amazoanelor după legendă - s-a făcut pe la anii 1645 î.e.n. cînd s-a produs erupția vulcanului din in-sula Santorini iar Europa a cunoscut o răcire
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
sălii-hangar (ce se mai și numește Victoria)? Ale noastre? Le-am pictat în pîrjolul soarelui de iulie... Nu e nici luna de cînd ne-am îmbrăcat costumele și am venit emoționați la vernisaj. Ale noastre or fi aceste pînze străine, cotropite acum de septentrion? Dispărînd din cartier, Max, cîinele tuturor și al nimănui, am luat ieri drumul crematoriului din spatele cimitirului Sf. Vasile de la Galata, unde speram să-l mai prind în viață pe companionul hoinărelilor mele nocturne, victimă, bănuiam, a recentei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]