190 matches
-
Petreu, Dinu Flămând ori Virgil Mihaiu), H. aduce ceva propriu: o remarcabilă concentrare, aproape de enunțul eliptic. Despre Lecția de anatomie se poate spune că reprezintă o apologie a livrescului, dar o apologie extrem de discretă, conjugată cu o frenezie vitalistă aproape cotropitoare, exprimată la rândul ei cu delicată voluptate. Fundalul poeziei îl constituie Sibiul natal cu tot ceea ce presupune el (spațiu germanic, interioare tipice, muzica lui Bach, marii scriitori). Undeva, mai departe, ca o legendă, ca un vis de artă, se întrevede
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287466_a_288795]
-
1885, dar mariajul se desface după trei ani; fosta doamnă Davila va avea un rol în viața, sfârșită tragic, a lui A.I. Odobescu. În 1898 se îndrăgostește de Ana Pherekyde și un Journal intime e martorul tristeților și nădejdilor lui cotropitoare. Având, cum s-a spus, teatrul în sânge, era fatal aproape să ajungă în fruntea Teatrului Național (1905-1908, 1912-1914). Inițiativele lui sunt ale unui reformator, la curent cu experiențele recente din teatrul apusean (Henry Irving, André Antoine, Firmin Gémier). Firea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
supreme ale luminii, care refulau la suprafață terrei energiile creatoare benefice vieții. Imperiul subpământean al universului luminii, era locuit de un miliard de consilieri ai luminii și energiei creatoare, conduși de împăratul suprem al universului infinit. Aceștia alungau puterile malefice cotropitoare, ale mentalului superior și entităților războinice cuceritoare ale astralului sacru. Toți intonau:Om!Om!Om! Cuvântul Om era sacru, purificator și mântuitor. Locuitorii subpământeni emanau pământenilor bunătate, fertilitate, inteligență, înțelepciune și pace. Imperiul se întindea pe o suprafață de zece
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
a ilustra, chiar și pentru cei ce nu cred În el, cum arată momentul haiku: cel care-l surprinde (sau se lasă surprins de el) a depus armele și se abandonează evenimentului care Îl cotropește pur și simplu. adio arme - cotropitor desantul păpădiilor SfîrÎind La Început, am vrut să folosesc pentru primul vers și ca un kigo de vară, și ca să fac aluzie la atmosfera urbană pe-asfaltul Încins. După ce am folosit Însă În al doilea vers cuvîntul sfîrÎind, m-am
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
care-l găsim în capitolul XXVII al Cărții a doua conține o posibilă cheie a romanului. O dată finalizate stihurile pantagruelice dedicate "celor patru vrednici luptători,/ Ce-au biruit în luptă înțeleaptă,/ Ca Scipio și Fabiu alteori,/ O hoardă de mârlani cotropitori", Panurge practică același ritual, la care naratorul adaugă comentariul că ar reprezenta "o îngânare a închinării lui Pantagruel". După ce "a înfipt într-o țeapă pielea, coarnele și pulpa dreaptă a cerbului, urechile a trei iepuri" ș.a.m.d., Panurge inscripționează
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
inegale, un fel de mozaic caracterologic: escrocul, arivistul, parvenitul, impostorul, licheaua, nemilosul, descurcărețul, nulitatea, flecarul, netotul, credulul, „speriatul” etc. În momentul apariției acestor proze, a fost remarcată ca merituoasă atitudinea antilirică, sarcastică a autorului, care venea să se opună idilismului cotropitor al sămănătoriștilor. Dar bună parte din nenumăratele „chipuri și suflete” încondeiate de C. sunt de un maniheism inflexibil, iar în pagină se răsfață frecvent întâmplarea măruntă, anodină, faptul divers, o anecdotă, ceva hazliu sau chiar vulgar. În caracterizarea drastică a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
IV, p. 183 2 idem, p. 195 68 inunde regiuni oricât de cuprinzătoare și de înalte, demonstrativ și aproape răzbunător, după legea morală, s-ar zice, a unui Rastignac al culturii sau a unui ocupant, ni se impune ca forță cotropitoare. Valoarea permanentă la care țintește și ajunge temperamentul lui critic este monumentalul, totdeauna evident prin materia multă și aprins până la urmă atât de amănuntul scăpărător, cât și de însuși stilul cantității. În limitele monumentalului, afirmațiile critice, intuițiile, impresiile, asociații, disociații
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
aici și până a deveni serial-killer nu-i decât un pas. Îl face, dar deocamdată nu depășește liziera pădurii. Acum însă simte că a venit vremea lui, a agresiunii și dictatului. Odată cu victoria mașinii de război condusă de politicieni vindicativi, cotropitori și fără Dumnezeu, Omul Rău face pasul în istoria Străveacului, a Poloniei și a altor țări europene, pervertind convulsiv cugetul, credința și sufletul colectiv al comunităților. Singurul personaj care i se opune este Izydor, copilul handicapat care va deveni un
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de pe această direcție și apoi să pornească la contraofensivă care a dus la înfrângerea definitivă a armatei Kaizerului. La împlinirea a jumătate de veac de la luptele duse la Mărășești, Mărăști și Oituz, veteranii din comună evocau aprigele încleștări cu dușmanii cotropitori. Bunicul meu, Costache Iosub, avea amintiri neșterse din aceste lupte și-mi povestea cu multe amănunte. încă plin de vioiciune, spunea: Eram un bun grenadier. Acolo unde mă postam nu mai aveau nici un spor dușmanii. îi distrugeam, fără milă. Gândul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care le stârnește și le mână vântul: un nor negru și furtunos adus dinspre apus peste întinderea mării, departe întâi, apoi mereu mai aproape; sau valurile nenumărate ale mării; izbite de vifor și care vin, tot vin dese, înspumate și cotropitoare, să se spargă, tunând și împroșcând, de promontorii și de stânci. Iar marele avânt poate rupe totul în cale-i ca un râu umflat de ploi, dar și scădea până la urmă, ca elanul unui bolovan uriaș rupt de torente dintr-
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
au urmat gravelor și variatelor schimbări politice, ideologice, teritoriale și a episoadelor de război, În cea mai mare măsură au determinat importante schimbări demografice, poporul român plătind tributul cel mai grav. Bineînteles, rigorile nu au cuprins În egală măsură armata cotropitoare și pe noii stăpâni. Noianul de abuzuri, suferințe și condițiile impuse de noua stăpânire populației cucerite au fost cercetate, ulterior Înregistrate de organe competente și date publicității cu obiectivitate și respect pentru adevărul istoric. Drama demografică sub ocupația sovietică poate
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
era bântuiră de războaiele care nu mai conteneau. Orașul Schleswig din Danemarca văzuse cu durere retragerea trupelor ocrotitoare și populația rămasă în voia sorții trăia clipe de groază, simțind apropierea dușmanilor. Rușii și suedezii erau aliați și în curând puhoiul cotropitor se va năpusti și asupra acestui pașnic oraș, rămas fără apărare. La marginea orașului, tocmai la drumul mare era o căsuță, în care toți ai casei erau în mare neliniște. Cu spaima zugrăvită pe fețe și cu deznădejde în priviri
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
păcatul lor. Dar aceștia se îndreptățesc cu păcatul trădării ca și cu o virtute. Dacă ar fi rămas în unitatea de ascultare, n-ar fi avut curaj dușmanul să ne lovească așa cum ne-a lovit. Acțiunea dusă împotriva hoardelor bolșevice cotropitoare a fost inițiată, organizată și purtată de Horia Sima și de cei ce au înțeles să moară, pentru a menține trează în conștiința neamului nostru și a lumii ideea de jertfă pentru Adevărul dumnezeiesc și național. La Pitești, la Gherla
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
fărădelegilor armatelor rusești nu se oprise nicidecum, cu toate asigurările pe care le dădeau perfizii comandanți sovietici de la București că „aliați de mare nădejde suntem”. Iată, războiul se terminase în Europa încă de la data de 9 mai 1945, dar hoardele cotropitorilor nici nu se gândeau să plece acasă odată ce aici găsiseră trai bun pe spatele țărănimii române, care la acea vreme era cea mai exploatată și mai jefuită clasă socială a României. Mereu se întocmeau tabele cu colecte de unt pentru
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
poezie patriotică. Înșelatul este "Stan al nostru", adică românul de rând păcălit de nemți și dus de "Gâdele Ion" (Antonescu) să lupte contra rușilor. Iată un fragment: "Floricică din zăvoi Rusul a sosit la noi A plecat răzbunător Pe neamțul cotropitor Să-l alunge cotonog Pân' la el, chiar în bârlog Ardealul să desrobească Cu românu' să 'nfrățească. Pe nemți de i-am dat afară, A rămas încă în țară Legionaru'nvrăjbitor Uneltind în slujba lor... Cu el la spânzurătoare Putrezească
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
motiv. Alternanța verbelor "a sosit" și "a plecat" este menită a induce ideea de scurtă vizită de lucru, fapt ce va fi contrazis de zeci de ani de istorie. Avântul rusului are ca țintă mânarea spre propriul bârlog a "neamțului cotropitor", operațiune ce se soldează, după cum poetul spune, cu o binemeritată cotonogeală. Prin această imagine, poetul dorește să sugereze și cauza pentru care trimiterea în propriul bârlog a nemților urma a fi un proces de lungă durată, aceștia suferind grave afecțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nouă linie de graniță între stăpânirea turcească și provinciile mărginindu-se cu Rusia, atât acele ce le stăpânea mai înainte, cât și acele ce le-a smuls mai în urmă Poloniei, Principatele Moldovei și Țării Românești au devenit obiectul ambiției cotropitoare a celor două curți împărătești, precum și a intrigilor diplomatice câte chinuiesc Divanul de la Constantinopol. Prin pozițiunea lor geografică între Banatul Timișoarei, Transilvania, Polonia și Marea Neagră, aceste provincii înfățișează foloase politice și comerciale, atât pentru Casa Austriei, cât și pentru Rusia
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
care, departe de a hrăni scopuri de mărire împotriva noastră, are în Răsărit interese identice cu interesele române: libertatea gurilor Dunării și acea a strâmtorilor, în care împărăție, la împrejurare de nevoi, suntem asigurați să găsim sprijinul trebuitor împotriva năzuințelor cotropitoare ce ne amenință dinspre miazănoapte și răsărit. Oștirile care în Flandra, în Franța și în Polonia, luptă astăzi pentru cauza germană, apără în același timp viitorul nostru amenințat de Rusia. În ajutorul lor se cade, deci, să alergăm spre a
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
păstrat. Așa erau mazilii și răzeșii pe vremurile acelea... În mâna slavismului cotropitor și-au uitat limba strămoșilor iar factorii competenți nu s-au ocupat de soarta lor...” Aceasta o face acum gazeta de față. „Să lăsăm ca în oceanul cotropitor al slavismului să se înece, fără a mișca un deget măcar, comune mari românești, ca Cuciurul-mare, unde s-au constatat la ultimul recensământ aproximativ 10.000 de suflete românești, dintre care 3200 sunt alegători, și ca Mihalcea, acest sat conștient
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
lumi diferite, dar străbătute la fel de aceleași mesaje. În astfel de povestiri, istoria pare să fi fost doar luptă continuă 210. Ca în basme, actorii erau de la început organizați în două tabere ireconciliabile: cei buni "ai noștri" și cei răi străini cotropitori sau, după caz, trădători de țară211. Autorul îi îndemna pe copii să se identifice fără rețineri cu personajele pozitive din trecut pentru că, în ciuda unor isprăvi admirabile, ei au fost "ca noi toți"; deci, invers, și noi cei de azi putem
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și opresiuni, punctate cu titluri pe măsură: "Cum a trăit populația Daciei după eliberarea ei de sub jugul roman", "Răscoala țăranilor de la Bobâlna" (proaspăt adăugată la istoria răscoalelor și revoluțiilor autohtone), "Cum erau exploatați țăranii de către domni, de către boieri și de către cotropitorii turci", "Întărirea asupririi boierești și turcești", "Lupta P.C.R. ..." și, într-un final apoteotic, "Republica noastră luptă pentru pace" (s.n. C.M.) (Ibidem, pp. 197-200). 317 Istoria Patriei pentru clasa a IV-a elementară, (responsabil de carte, Constanța Teodorescu), Editura de Stat
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ocupațiunea prusiană“ se menționa, printre altele: „Junimea română, împinsă de vocea datoriei, vine să celebreze patriotismul vostru care a redat sieși pe Francia, protectoarea României, pe Francia care este și trebuie să fie în capul Latinității, spre a combate germanismul cotropitor și despotic“ - subl. n. (TEL., an. IV, nr. 749, 17 septembrie 1874, p. 1). Adolphe Thiers a răspuns junimii române în septembrie 1874, cu o „scrisoare olografă, scrisă și subscrisă de d sa“, pe care Bacalbașa a reprodus-o, integral
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de altădată 37. În realitate politica de expansiune a Rusiei țariste, precum și a celorlalte imperii reacționare vecine (habsburgic, otoman) a împiedicat dezvoltarea normală a țărilor ro mânești. Războaiele purtate de aceste state pe teritoriul țării noastre, jafurile și distrugerile oștilor cotropitoare au provocat poporului român pierderi incalculabile. Rusia nu urmărea, de fapt, o politică de eliberare în sud-estul Europei, politică pe care o afișa cu ipocrizie, ci una de expansiune, în dauna Imperiului Otoman, așa cum am mai menționat în notele subliniare
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care nu credea în „ajutorul tutelar“ pe care Rusia l-ar fi acordat țării noastre și cu atât mai puțin în caracterul „liberator“ al politicii sale orientale, total subordonată, de fapt, intereselor expansioniste, și în această zonă, a țaris mului cotropitor. De altfel, C.A. Rosetti, cunoscut ca revoluționar „roșu“ nu era deloc agreat de oficialitățile ruse. Chiar în timp ce rostea discursul reprodus mai sus, generalul Ignatiev, fostul ambasador rus la Constantinopol, i-ar fi șoptit, cu tâlc, țarului: „Sire, c’est
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ecouri și rezonanțe multiple. Din întâmplări mărunte, chipuri fugare, din scurte drame anonime, spovedanii la un popas, în preajma focului, se învie ample fragmente de viață comunitară, civilizația pastorală, lunga și zbuciumata istorie a răzeșimii, tenacea rezistență împotriva mereu altor năvăliri cotropitoare, legile codrului sau ale pustietății bălților, unde își găsesc lăcaș refractarii. Chiar atunci când duc o existență singuratică, oamenii lui S. sunt împlântați adânc într-o tradiție, ascultă de cutume ancestrale și respectă o rânduială nescrisă, aparținând naturii locurilor înseși. O
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]