1,600 matches
-
era nimeni prin jur! N-ai vreo țigară? - Nu, nu fumez, răspunse Gărdean cu părere de rău. N-am fumat niciodată! - Da bani ai? - Am. - Fă-te atunci cu cinșpe lei încoa să-mi cumpăr un pachet de mahoarcă de la crâșmă, că-mi arde gâtul! Pune și de una mică! Argint se întorsese mai repede decât își imaginase, cam abțiguit, ce-i drept, mestecând o țigară cu filtru în colțul gurii. Lăsase cabrioleta undeva și atașase la dârlogi un cârlig de
URMEAZĂ-ȚI VISUL ( ROMAN FOILETON ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382243_a_383572]
-
și Bidigaie. Deși, la prima vedere, fac parte din lumi diferite, clienții lui Bicuță vorbesc aceeași limbă a oamenilor dispuși să piardă câteva ore pe zi discutând, cu un pahar în mână, nimicuri mai mult sau mai puțin hazlii. La crâșmă, timpul se dilată, nimeni nu este presat de obligații urgente, fiecare poate să asculte până la capăt povestea celuilalt. Excelentă este introducerea în scenă a personajelor. În loc de multe cuvinte explicative, Liviu Nanu reproduce foaia din caietul de datorii ținut de Bicuță
Marea pălăvrăgeală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8471_a_9796]
-
Cu zâmbetul pe buze, într-o stare de permanentă bună-dispoziție, printre anecdote și farse făcute prietenilor de pahar, sunt rostite adevăruri grave sau dintre cele rostite la colț de stradă, știute de toată lumea, dar greu de probat. Din discuțiile de la crâșma lui Bicuță nu puteau să lipsească subiectele politice. La fotbal și la politică se pricepe toată lumea (nici nu e greu în condițiile în care presa cotidiană, emisiunile informative ale posturilor de radio și televiziune, puzderia de talk-show-uri cu specialiști apăruți
Marea pălăvrăgeală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8471_a_9796]
-
literatura și mi se face scârbă. Aș vrea să fiu agricultor sau delincvent sau toxicoman sau predicator și să mi se rupă. Azi am (pre)simțit de câteva ori poemul, dar l-am lăsat să scâncească-n creieri, întârziind, la crâșmă, cu prietenii". Sarcasmul explodează peste câteva pagini și rezultatul ar fi fost notabil dacă autorul ar fi renunțat la inflexiunile facil-publicistice: "îi înțeleg i-am înțeles totdeauna pe aceia care/ cu inima curată și înăuntrul propriei limbi/ își detestă poeții
Dinspre margine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8552_a_9877]
-
pânze multicolore, asemănătoare călătoriei lui Pantagruel. Oferim cititorului român povestirea de față, din volumul Opera celor trei cerșetori, prefațat de Vasili Aksionov. Omul de litere Gdov a ieșit de la restaurantul "Bavaria" către ora unu noaptea. Regretând că nu luase de la crâșmă o scobitoare, își vârî degetul în gură pentru a se scobi între dinți după o cină copioasă, din care nu lipsiseră peștele roșu, pulpa de porc, berea de butoi nefiltrată și multe altele foarte apetisante. Strada Tverskaia, ducând până în Piața
Evgheni Popov în căutarea spiritualității pierdute by Margareta Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/8639_a_9964]
-
Filaret Barbu” din Lugoj, clasa prof. Lucian Coști (Prin Munții Apuseni de Liviu Comes), si Raluca Miclăuș, pian, profesoară la Școala Gimnazială de Muzică „Filaret Barbu” din Lugoj, care a dăruit spectatorilor prezenți o miniatură semnată de Vasile Ijac, La crâșma. Motivați de valoarea intrinseca a melodiilor cuprinse în ediția princeps a Monografiei muzicale a comunei Belinț (Scrisul Românesc, Craiova [1942]), ecoul unui ancestral strat folcloric (colinde, doine și cântece propriu-zise, bocete, balade și dansuri), care au constituit izvor de inspirație
Colocviul ”Sabin V. Drăgoi” by Constantin-Tufan STAN () [Corola-journal/Journalistic/84018_a_85343]
-
el. E un precedent. Care le va oferi posibilitatea de a beli pe cale penală orice ziar/televiziune/radio defavorabil regimului. Încă aștept ca zeloșii procurorii anticorupție să ancheteze și modul în care RCS plătește reclamă de milioane de euro în crâșma de nunți a celui care i-a dat și suplimentat financiar contractul de transmitere a meciurilor de fotbal din Liga 1. P.S. Faptul de viață că am plecat de la Voiculescu la Ghiță nu mă transformă nici în orb, nici în
Ciutacu, despre ce se întâmplă cu presa dacă Voiculescu ajunge ”la brutărie” by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/69188_a_70513]
-
vor spune cu mândrie că unul dintre cei doi tâlhari răstigniți alături de Hristos era din Molvanîa. Mulți credincioși practicanți fac regulat pelerinajul la racla Sf. Ulgmat, în Jzerbo. În acel loc, în 1534, doi păstori care se întorceau acasă de la crâșma locală au pretins că au văzut o apariție ce plutea pe câmpul din fața lor. Puterea acestei viziuni a fost atât de mare, încât amândoi au căzut într-un somn adânc și s-au trezit a doua zi dimineața cu o
Santo Cilauro, Tom Gleisner and Rob Sitch Molvanîa by Silvia Colfescu () [Corola-journal/Journalistic/8105_a_9430]
-
sus, ca un copil. Am scăpat de hoț! Vino să te pup, Ghiță! Florine, fugi la mine, adu o canistră cu vin, că aici nu mai este, și adu și femeile! Stai blând, Dumbrăvene, nu te înflăcăra, aici nu-i crâșmă! îi strigă Elena revoltată. Plecați la casele voastre, Gheorghe e obosit... iar tu nu mai striga hoții! Te crezi mai bun? Uită-te în oglindă cum arăți! -Te rog, dragă, lasă-i să mai rămână... nu știu, nu vreau să
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
A vrut să o țină la primărie, dar femeia de serviciu nu i-a dat voie. L-a amenințat că-i rupe picioarele și l-a trimis la bufet. El a luat-o de bună, a strâns câțiva bețivani la crâșma din sat, au încheiat și un proces-verbal, semnat de secretarul comunei, care de mult vroia să scape de celălalt hoț, adică de Dumbrăveanu. Cel mai fericit a fost crâșmarul, căci Chetraru l-a făcut ,,vice” în noaptea aceea, cu obligația
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
s-a lăsat nici Cârnu. A creat în două zile, cu prietenii săi, partidul țărăniștilor. A mers la oraș, a primit o adresă la mână și a adus un teanc de adeziuni. Mai pe toate le-a completat el, la crâșmă, iar prima lor acțiune de amploare a fost acum o lună, când au devastat CAP-ul. Au furat tot ce se poate fura, animalele le-au împărțit, iar pe fostul președinte l au băgat în spital. Păcat, că inginerul era
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
iar soarele începu să ardă ca vara. Nu îi fusese ușor lui Petrache să găsească oameni care să ducă pomenile. Trebuise să meargă până în satul vecin, să aducă vreo patru bărbați, care nu erau la muncă. Unde îi găsise ? „La crâșmă, unde în altă parte? Unde se îmbată din alocația copiilor sau pe datorie, pe caiet, cum spun ei...” După preoți nu a umblat, au venit singuri, nu unul sau doi, ci patru, din alte sate în care s-a aflat
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
documentul pe care-l semnează este corect. Pentru asta trebuie să fi făcut ceva carte la școală, atât el (primarul), cât și salariații primăriei. Atâta doar. Și cu firmele este același lucru. Nu Înțeleg de ce trebuie să se cheme o crâșmă bar, sau Café-bar În loc de cafenea. Nu mai spun de multe alte firmulițe cu denumiri care-ți stâlcesc limba. Asta nu este Îmbogățire a limbii prin neologisme de orice origine ar fi ele, ci este stâlcirea ei de către pătura de ciocoi
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
să facă bine intelectualii satului să facă activitate culturală pentru toți și cu toți cei talentați pentru că altfel decad și ei văzând cu ochii. Și această ultimă remarcă este valabilă la modul general și pentru orășeni și pentru săteni. Lăsați crâșmele și discotecile de prost gust, lăsați băutura și alte prostii, oameni buni și adunați vă la seri culturale, la râs, cânt, dans și voie bună, măcar pentru câteva ore. Și nu mai vindeți unuia , ceea ce aparține de drept, tuturor. Eforturile
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
pedepsesc cei mici și neajutorați - conform legii; se divide țara - conform legii; se dau pe tavă bucăți de țară - conform legii; se omoară români - conform legii; bătrâni abandonați mor fără asistență - conform legii; tineri fără nici un viitor bat străzile și crâșmele - conform legii; copiii sunt abandonați - conform legii; dar, tot conform legii, plătim apa de ploaie. Nu mai ajung nici vorbele lui Conu Iancu, nici ale lui Anton Pan și nici chiar ale lui George Coșbuc pentru a arăta cum se
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
pe urmă, prea tăcea. Nu spunea nimic niciodată. Orice l-ai fi întrebat, dădea din cap, sau nu dădea nici din cap, își măcina fălcile când se uita în stradă sau la cine-i intra în și-i ieșea din crâșmă, și după ce prefăcea spirtul sanitar îl limpezea și-l trecea prin pâine arsă, dacă nu-l avea gata pregătit și împingea cana de tablă pe tejghea, în fața clientului, cobora capul sau ridica ziarul, aplecându-se-n scaun, până când nu i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
ca un corn băgat în ziare, părea că nici nu observă. Sau nu-i păsa. Putea preferata nemților de sus să năruie și casa. Bătrâna bănuia ceva ascuns în viața lui și se-ntreba de ce n-a ieșit o dată din crâșmă, să lase ziarele, dracului, și să se uite în sus, să-și vadă firma. Ei nu-i păsa la urma urmelor dacă asta atrăgea clientela. Nu era casa ei. Aveau să termine toate necazurile și să se întoarcă la obârșie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
nodul și-apoi ni vin de fericesc norodul Cu chipul lor isteț de oaie creață. La ei își cască ochii săi norodul Că-i vede-n birje răsucind mustață, Vorbesc pe nas, ca saltimbanci se strâmbă: Stâlpi de bordel, de crâșme, cafenele și viața lor nu și-o muncesc și-o plimbă. și-aceste mărfuri fade, ușurele, Ce au uitat pân’ și a noastră limbă, Pretind a fi pe cerul țării: stele. Aruncând cuvinte goale Ce din coadă au să sune
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
i-au rămas trei copii: Ion, Ileana și Ștefănel, poreclit Juncanu. Juncanu este înalt de vreo doi metri și vreo douăzeci de centimetri, nici prea slab, nici prea gras și cuminte ca o fată mare de nu-l vezi prin crâșmă. Are o mică turmă de oi a lui și câteva văcuțe, deci e om gospodar, la locul lui. Gheorghe al lui Costache Cristescu s-a stins și el tot de tânăr, de oftică, rămânându-i și lui copii mici. Aurica
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Pedeapsa Divină Dumitru Cristescu, zis Perceptorul sau Crâșmarul, pe vremea cât a fost perceptor, i-a deposedat pe mulți consăteni de-ai lui de bucățica lor de pământ, încărcându-i cu cote fictive. Așa s-a îmbogățit și a deschis crâșmă. Era un bărbat înalt, de vreun metru șaptezeci și cinci, gras, ras la față, cu un cap mare cât o baniță, cu ochii roșii și bulbucați, de-ți lăsa impresia că-i ies din cap și niște urechi mari ca de elefant
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
boală a fost lentă, dar îndată instalată, boala l-a culcat la orizontală. Și așa îl tot muta biata femeie, când la umbră când la soare, când la cald, când la răcoare, după cum o ruga el. Așa a ajuns cerdacul crâșmei locul lui de odihnă la orizontală, ca să aibă aer și lumină și să poată să mai audă câte un om trecând pe drumul satului. Și după câțiva ani de suferință și-a luat inima în dinți și a rugat-o
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
am stors pe toți de bani. Care nu plătea îl mai și băteam, c-am fost tare, părinte, am fost ... La alții le luam pământul și plăteam eu în locul lor dările și așa am ajuns chiabur, mi-am făcut și crâșmă ca să-i jupoi și mai tare și le luam bruma lor de agoniseală pe lioarca de vin. Așa am ajuns cel mai temut. Alte păcate, fiule, ai mai făcut? Făcut, părinte, făcut ... am îmbătat-o pe mama, părinte, apoi am
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
cel mai temut. Alte păcate, fiule, ai mai făcut? Făcut, părinte, făcut ... am îmbătat-o pe mama, părinte, apoi am forțat-o să facă dragoste cu mine. Am regulat pe toate surorile mele ... după ce le-am îmbătat, că doar aveam crâșmă și ele nu spuneau, ca nu cumva să le lase bărbații lor. Mi-am regulat fetele, toate nurorile și pe unele nepoate, nu pe toate, că acum nu mai pot, că de altfel nu le-aș ierta. Tot ce mi-
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
vedea, aproape dezastruoase. Ceea ce, deocamdată, nu are importanță pentru anonimii cetățeni care se simt, în fine, cu adevărat „animale politice”, vorba bătrânului Aristot. Pentru prima dată sunt toți captivați de aceleași idei, se pronunță liber, pe stradă, la cafenea, la crâșmă sau acasă, la slujbă și în Cameră, asupra teribilei creații datorate fanteziei Suveranului, se pare, cu adevărat măreață. Este ea folositoare națiunii, propășirii țării? - Ideea aceasta e un vierme de nebunie al întregii case regale, conchide, după o lungă perorație
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
știi cum să despuțești casa de mirosuri; și să obișnuiască și el o bere, două, ca băieții. De bine, de rău, în felul ăsta îl știe ea acolo, în balconul ghenei, cu micii și cu berea lui, și nu la crâșmă cu toți golanii din cartier. La ușa Melaniei nu se înființa nimeni să ceară conspirativ obișnuita cană cu zahăr ori vreo ceșcuță cu ulei, cum se întâmplă după un obicei milenar între membrii unei asociații de bloc. Oricum frigiderul ei
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]