339 matches
-
Vasile fiul lui Grebăn 95. Grigorie Ciupercă, slab 96. Mihalachi țulug 97. Ion țulug 98. Neculaiu țulug 99. Vasile țulug 100. Grigoraș țulug 101. Ștefan fiul săcrierului 102. Dumitrașco fiul lui Sandu 103. Onofreiu, rus 104. Vasile Pobircu 105. Neculaiu, crâșmar 106. Pricopie Ionașco 107. Timoftii Ochișor 108. Ilie Horan 109. Ion Horan 110. Pavăl Horian 111. Alexe ginerele Pântei 112. Iacob ginerele lui Pintilie 113. Pintilie Dumitrescu 114. Iliaș ginerele Irimițăi 115. Mane ginerele Irimițăi 116. Ioniță fiul Irimițăi 117
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ca la Boldescu de bună, se tot ridicau și plecau drept la care, sculînd boulenii, săltînd și proțapul - cu tîngă - în dreptul grumajilor pentru ca boii, cuminți, să-și petreacă tot gîtul în jug și să iasă încet, călcînd rar, din ograda crîșmarului care spurca bunătatea cîrnaților adăugîndu-le sînge. S-au tot măcinat ani și ani... Feciorii, nepoții și chiar strănepoții acelora care lăsară pe masa de la ,,Șapte Draci“ cîrnăciorii, gîndindu-se că, Doamne Sfinte, mănîncă și sînge, privesc deseori cum strîng sîngele alții
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
vine / De la străbunii mei până la tine, / Prin râpi și gropi adânci, / Suite de bătrânii mei pe brânci, / Și care, tânăr, să le urci te-așteaptă. / Cartea mea-i, fiule, o treaptă.” Iar la D., poemul Destin cu cioburi începe așa: „Crâșmarul aplecat peste tejghele / Înfige-n noapte șiș, până-n prăsele; / La masa cu clondire de răvac / S-au așezat strămoșii mei și tac. / Știu, ați venit pe drumuri cristaline / Cerșind din târg în târg, până la mine, / Reptile oarbe din care mă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
să nu se ducă la Pungești, dar ei nu’l ascultau și treceau înainte spre Pungești”. Din mărturia lui Ion V. Lache, am aflat că V. Enacache Tofan, cel bănuit de către autorități că ar fi unul din capii răzmeriței, era crâșmar în satul Gârceni. Iată ce scria declarantul poștaș: „...ajungând pe la crâșma lui V. Enacache Tofan, l’am găsit pe acesta cu șeaua pusă pe cal și m’a oprit puțin zicând că merge și el cu mine și (...) am plecat
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pe la casele lor, să nu se ducă în Pungești”. În urma apelului ajutorului de primar, pare-se că o parte dintre oameni s-au liniștit, dacă e să luăm în considerare onestitatea celor declarate sub jurământ judelui instructor. Între Oatu și crâșmarul Enacache Tofan, cel atât de des evocat în acest studiu, au avut loc unele discuții din care am reținut câteva propoziții incriminatoare: „...eu am spus lui V. Enacache Tofan că am auzit că dânsul îndeamnă oamenii să se ducă la
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
ca o adevărată pecingine localitățile mai răsărite numite în epocă „târgușoare” (Negrești, Codăiești, Pungești, Ivănești, Vutcani, Băcești, ș.a., care erau reședințe de plăși), precum și orașele-reședință de județ. Pe parcursul acestui mic studiu vom afla la ce samavolnicii și șiretlicuri se dedau crâșmarii evrei atunci când era vorba de deschiderea unor conturi de băutură pe datorie. De altfel, vom demonstra cu documente originale (publicate) că proprietarii semiți de cârciumi sătești „lucrau” mână în mână cu arendașii de aceeași nație la ruinarea totală a țărănimii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Din misivă a aflat și i-a informat pe cei de față la un pahar că „...în Tg. Frumos și Podu Iloaei sunt răscoale și oamenii au aruncat toate lucrurile de prin case și dugheni în stradă”. Ajuns în fața anchetatorilor, crâșmarul Neculai Toescu de 45 de ani, însurat, din Gârceni, a întărit cele spuse de Drăgoi adăugând, repede, că nu l-a interesat conținutul scrisorii fratelui militar al cetățeanului Holtea și nici nu i-a îndemnat pe oameni să ia cu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Citați fiind ca martori ai răscoalei, au mai depus declarații mai mult sau mai puțin clare și sătenii: Vasile Coțică Lache (care i-a identificat ca instigatori pe aceiași Pintiliescu și Melenciuc), Vasile Ursu, Grigore Agafiței Șoroagă, Toader a Catrinei, crâșmarul Simion Mocanu, Grigore Boroda care a declarat că l-a văzut pe cetățeanul „... Constantin N. Mâță mergând dinspre Pungești spre casa sa cu o legătură în mână”. Contabilul moșiei Pungești, Iosub Magder, de 44 de ani, s-a referit în
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
acestor documente. Potrivit înțelegerii dintre părțile rusă și română, orice transport de repatriați trebuia a fi însoțit și de personal medical autorizat, de regulă chiar doctori, dar cum în România de atunci aceștia nu erau așa de mulți ca și crâșmarii, de-o pildă, muscalii se mulțumiseră până la urmă și cu simplii oficianți sanitari. Nicolae Năstase, posesor al acestei meserii, primea la data de 28 martie 1945 suma de 7.600 de lei, pentru cele patru zile cât însoțise vagoanele cu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
vița, această cifră e suverană; ca petale de exemplu. L’a ales și pe 6, pentru celălalt mare grup de plante superioare: monocotiledonatele, precum crinul ori laleaua. Ce produce vița? Evident vin, un lucru tare tentant, motiv pentru care toți crâșmarii lumii și din toate vremurile i-au adăugat apă; l’au entropizat adică. Pentru asta, François Villon le-a menit cumplite pedepse: ...de paloș, de baltag și de cuțit de țeapă și de furcă otrăvită... ...să fie dați grămadă la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a menit cumplite pedepse: ...de paloș, de baltag și de cuțit de țeapă și de furcă otrăvită... ...să fie dați grămadă la pământ... ... tăiați la beregăți să-i rupă chinul și’n fund de iad să stea cât mai curând crâșmarii care ne botează vinul!... Doar că, miloși din fire, bețivii Evului Mediu au găsit altă soluție: paharul din lemn de iederă, prin porii căruia apa de prisos se scurge... Treabă sigură, căci apa din struguri nu-i totuna cu cea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
îi seamăn în această privință. A făcut armata la jandarmi și a funcționat și ca sanitar. Era mândru de tot ceea ce făcea. Era un bărbat frumos, arătos, bine legat și avea un șarm aparte. La un moment dat a devenit crâșmar. Un crâșmar care nu numai că dădea de băut pe datorie, dar bea și el cu clienții; asta nu putea să ducă decât la faliment. S-a angajat apoi la gară ca ajutor de fochist și a ajuns deosebit de repede
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
în această privință. A făcut armata la jandarmi și a funcționat și ca sanitar. Era mândru de tot ceea ce făcea. Era un bărbat frumos, arătos, bine legat și avea un șarm aparte. La un moment dat a devenit crâșmar. Un crâșmar care nu numai că dădea de băut pe datorie, dar bea și el cu clienții; asta nu putea să ducă decât la faliment. S-a angajat apoi la gară ca ajutor de fochist și a ajuns deosebit de repede fochist. Era
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Iacoban: "D-le Cuza, vă rog să-mi spuneți cu ce se deosebește alcoolul produs de jidani de alcoolul produs de creștini?" (P. Andrei, "Discursuri parlamentare", p. 367 era vorba de o polemică aprigă cu antisemitul A.C. Cuza, ce denunța crâșmarii evrei ca... otrăvitori ai țărănimii!) Urmașii urmașilor deputatului Iacoban, în speță, subsemnatul, s-au ilustrat (apud Sântimbreanu) mai consistent. În carte sunt pomenit de 4 (patru) ori. Odată cu numele și-atât (nu s-a găsit nimic demn de reținut din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
dus în Nirvana lui Schopenhauer, eară trupul i s-a mai târâit câțiva ani, până când, în floarea vieții, s-a dus și el tot acolo..." Poetul n-ar fi altceva decât un... cârciumar ce otrăvește nația: "ne tânguim atât împotriva crâșmarilor care ruinează poporul nostru de rând. Nu zicem, totuși, un cuvânt în contra crâșmarilor acelora literari din sânul nostru, care vând mai cu seamă tinerimii noastre alcoholul literar, mai rău și mai periculos ca alcoholul." Aceeași tinerime greșește amarnic îndeletnicindu-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ani, până când, în floarea vieții, s-a dus și el tot acolo..." Poetul n-ar fi altceva decât un... cârciumar ce otrăvește nația: "ne tânguim atât împotriva crâșmarilor care ruinează poporul nostru de rând. Nu zicem, totuși, un cuvânt în contra crâșmarilor acelora literari din sânul nostru, care vând mai cu seamă tinerimii noastre alcoholul literar, mai rău și mai periculos ca alcoholul." Aceeași tinerime greșește amarnic îndeletnicindu-se "cu cetirea lui Eminescu, în detrimentul dezvoltării ei intelectuale, estetice și morale." Pudicul canonic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
A, uite mobilul colegului. Uneori, când pleacă, din grabă ia acasă telecomanda în loc de telefon." Convenim să rămână ușa deschisă. E vineri după amiaza, numai noi în toată clădirea, cum e mai bine. Calculatorul meu e virusat. Villon ura de moarte crâșmarii care toarnă apă-n vin. Eu, reprezentant al veacului XXI, i-aș strânge de gât pe șmecherii care vâră tot soiul de porcării în nevinovatele calculatoare ale simplilor cetățeni, dar mai întâi i-aș băga cu degetele în priză și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
îi seamăn în această privință. A făcut armata la jandarmi și a funcționat și ca sanitar. Era mândru de tot ceea ce făcea. Era un bărbat frumos, arătos, bine legat și avea un șarm aparte. La un moment dat a devenit crâșmar. Un crâșmar care nu numai că dădea de băut pe datorie, dar bea și el cu clienții; asta nu putea să ducă decât la faliment. S-a angajat apoi la gară ca ajutor de fochist și a ajuns deosebit de repede
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
în această privință. A făcut armata la jandarmi și a funcționat și ca sanitar. Era mândru de tot ceea ce făcea. Era un bărbat frumos, arătos, bine legat și avea un șarm aparte. La un moment dat a devenit crâșmar. Un crâșmar care nu numai că dădea de băut pe datorie, dar bea și el cu clienții; asta nu putea să ducă decât la faliment. S-a angajat apoi la gară ca ajutor de fochist și a ajuns deosebit de repede fochist. Era
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
dominator” <endnote id=" (263, p. 169)"/>. Marcu Goldstein, curelarul dintr-un roman al lui Gala Galaction, are și el „nas uscat și Înco voiat” <endnote id="(435, p. 150)"/>. Formula pare să fie preluată de la Calistrat Hogaș, al cărui personaj, crâșmarul Avrum din nordul Moldovei, are „nasul uscat și coroiat, cu fața lungă și Înfășurată Într-o barbă sălbatică și terminată În furculiță, dar mai ales cu nelipsiții săi perciuni...” <endnote id="(439, p. 83)"/>. Isaac Bashevis Singer apelează de ase
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se ridică brusc, dominator” <endnote id="(263, p. 169)"/>. „Barbă roșcovană” are și cârciumarul evreu Avrum din romanul Ion, publicat În 1920 <endnote id="(737, p. 41)"/>. Nici evreii moldoveni din proza lui Mihail Sadoveanu nu arată altfel. Jupânul Iosub - crâșmarul din povestirea Comoara dorobanțului (1905) - are perciuni rituali, „barba roșie și obrazul pistrui”, Ștrul - birjarul din romanul Floare ofilită (1905) - apare „cu perciuni, cu barba și mustățile roșcate și cu obrazul ca stropit cu sânge” <endnote id="(377, pp. 99
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(368)"/>. Imaginea stereotipă nu diferă substanțial de modul cum era perceput evreul cârciumar În cultura est-europeană, În general, și În cea românească, În special. În reprezentările iconografice ale Judecății de apoi de pe zidurile bisericilor românești În secolele XVII-XVIII, „crâșmarul” arde În „râul de foc”, alături de „fermecător” <endnote id="(3, p. 217)"/>. Interesant este că la „chinurile Iadului” nu este osândit anume cârciumarul necinstit, ci cârciumarul pur și simplu. Oricum s-ar purta, acesta este iremediabil sortit Iadului, fiind considerat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Îndeamnă diavolii de lucrați și beți În crâșmă În zioa sfintei dumineci [...]. Biserica nu o păziți, care vă este feredeu de spălare [a] sufletelor de greșeli, ci iubiți crâșma mai mult decât beserica și În loc de preot pe jidov. [Pe jidovii crâșmari] Îi aveți mai cinstiți decât pe preoții carii slujesc În biserica mea spre sfințirea voastră” <endnote id=" (887)"/>. În prima jumătate a secolului al XIX-lea, fără să aibă nici un fel de intenții iudeofobe, poetul romantic Adam Mickiewicz speculează și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Prin urmare, grânele neconsumate trebuiau prefăcute În obiect esportabil - În vite. S-au combinat lucrurile. Velnița consuma prisosul și da hrană vitelor [= borhot]. Velnița producea rachiu, rachiul trebuia consumat și era mult. S-au făcut multe crâșme. Pentru acestea trebuiau crâșmari. S-au adus mulți evrei...” <endnote id=" (129, p. 98)"/>. Spre deosebire de alte dăți, Eminescu admite de data aceasta faptul că numărul mare al cârciumarilor evrei este efectul, și nu cauza fenomenului socio- economic În discuție. Modelul simbiozei economice era foarte
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
legenda otrăvirii rachiului, dar neagă - În modul său sarcastic - că această practică ar fi speci fică doar cârciumarilor evrei : „Se face la noi, În toate zilele și pe toate drumurile, un foarte hazliu patriotism ; se strigă și se scrie că crâșmarul jidan otrăvește populația noastră rurală ; și, pe tema aceasta, se tună atâta Încât ai crede că ultimul cuvânt al regenerării noastre naționale trebuie căutat În fundul șipului cu rachiu al lui Ițic sau Șloim. E o greșală. Badea Ion, crâșmarul nostru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]