1,654 matches
-
strângeți-vă sul..."), o amnezie inexplicabilă ("greierul a uitat să cânte") ori un refuz ritos de a se implica ("paserile refuză să zboare"). Versul final piruetează, atât de caracteristic operei lui Emil Botta, întreaga dramă, descoperindu-i latura ludică. În crâng s-a sinucis un pițigoi". De parcă un actor plin de talent și lacrimi joacă rolul vieții lui, își trăiește drama pe viață și pe moarte, dar cu o clipă înainte de lăsarea cortinei se întoarce complice spre public și îi face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
Proviței, Valea Morii și pe versantul estic al dealului Sinoiu. Individualitatea luncii Prahovei este pusă și ea în evidență de aspectul vegetației. Astfel pe aluviunile aflate în diferite grade de solidificare și pe grindurile ferite de inundații se găsesc zăvoaie, crânguri și tufărișuri de luncă, sălcii, plopi, arini. Poziția geografică a orașului în culoarul Prahovei, nu departe de zona de contact a munților Bucegi și Gârbova cu dealurile amintite, îi conferă un cadru vegetal bogat, în special în păduri de foioase
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
-n albastru"; dimensiunea adâncului: "Coboară-n lut părinții rând pe rând... ei vor să fie rădăcinile/ prin care ne prelungim pe sub pământ"; infinita depărtare: "A iubi aceasta vine/ tare de departe-n mine"; pe cerbul "cu stea în frunte" nu "crângul cu ciutele" nici "cărarea cu iezerul" îl cheamă, ci "depărtările... erele, sferele". Ca și la Eminescu, nemărginirea dă proporții de eveniment cosmic iubirii și celorlalte stări sufletești: În ceasul acela de alchimie cerească/ silirăm luna și câteva stele/ în jurul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
talazurile ei albastre: „ De-atunci marea-nfiorat? de sublima ei durere, În imagini de talazuri, cânt-a Greciei c?dere ?i cu albastrele ei bra?e ??rmii-i mângâie-n zadar... ". De?i oră?ul „cu dome albe str?lucind În verde crâng" s-a risipit În undele m?rii, cântecul lui Orfeu, preschimbat În murmurul greu de durere al valurilor sale, va aminti mereu poezia cet?? îi a c?rei frumuse?e ?i echilibru triumfă odinioar? „pe turmele de stânce risipite cu
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
seara, respingerea muzelor; topos-ul „spun lucruri pe care nu le-a mai spus nimeni altul"; topos-ul dedică?iei, invocarea naturii (considerat topos poetic); topos-ul „puer senex", noble?ea sufleteasc?; topos-ul Dumnezeu că pictor al universului, mânia, crângul, lumea r?sturnat?, prim?vară ??zbunat?; topoi ai inefabilului; topoi erotici etc. În studiul s?u, Curtius specific? faptul c? nu orice „topos" poate fi considerat că derivat din genurile retorice. Mul?i dintre ace?tia au ap? rut mai
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i, ca ?i-n ziua cea de ieri, Lumina ?i-o revărs?. ??ci este sara-n asfin?it ??i noaptea o s? nceapâ R?sare luna lini?țiț ?i tremurând din ap? ?i Împle cu-ale ei scântei ????rile din crânguri". Ochiul cosmic al lunii se identific?, În acest „r???riț magic" cu ochiul impasibil ?i pur al inteligen?ei superioare, hyperoniene („ochi revelator al iluziei, ochi care vede, inteligen?? pur? care tace, dar ?tie"Ro?a Del Conte): „ Tr?ind
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
îi) Astrul Întruchipeaz?, metaforic, traiectoria În univers a existen?ei umane „clip? suspendat?" pe raza unei stele, a c?rei str?lucire efemer? e „vecinic? trecere", „stol de cocori" pierzându-se În „Întinsele / ?i necuprinsele / Drumuri de nori", „floare de crâng" ce „trece" ? i se stinge" că ?i clipele vie?îi": „ Stele-n cer Deasupra m?rilor Ard dep?rt?rilor Pan? ce pier". (Stele-n cer) Alteori, acestui sentiment tragic al existen?ei umane -supuse sclipirii efemere a unei „candele
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
lucire a astrelor ce Înv?luie Întreg universul În ?es?tură fin? a razelor de lumin?„stele-n ceruri, stele-n valuri" este proiec?ie liric? a luminii ce inund? sufletul Îndr?gosti?ilor: „E-un miros de tei În crânguri, Dulce-i umbră de r?chițu ?i suntem atât de singuri ?i atât de ferici?i! " În alte poezii, imaginea stelelor preș? rate pe pânză albastr? a cerului evoc? starea de lini?te ?i armonie originar?, aducând În suflet lumin
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
termină vânatul,cei trei porniră din nou la vânătoare.Simțindu-se rău,Imogen făcu imprudența să bea întăritorul din sticluță și căzu într-un somn adânc.La întoarcere,Bellarius și frații ei o crezură moartă și o duseră într-un crâng umbros.Aici o acoperiră cu flori și cu frunze aromate.Când se trezi,Imogen,închipuindu-și că a visat,glăsui: -Se făcea că sunt paznicul unei peșteri și pregătesc demâncare unor ființe cumsecade - gen klingonieni;dar cum de-am ajuns
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Mallarmé Afrodita!... Trebuie să ai părinți iresponsabili ca să te boteze Afrodita. Inevitabil, diminutivul fiind „Dita“, simbolica mitologică nu scăpa nimănui, iar porecla bietei fete era Dita-Găurita. Ne plimbam de mână în parc, unul din cele la intra rea cărora scrie Crâng cu majusculă, parc înfipt în mijlocul orașului, încadrat solemn de două orfelinate, cu bănci pe care se descalță bătrâni cu mădulare ruinate. Băbuțele oftează cu năduf, spre seară se-aud împerecheri în stuf. Tot acolo, clanul lui Păpădie racketează vânzătorii de
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
după-amiaza și razele soarelui de iarnă luminau, ușor, gazonul. La capătul scărilor ce duceau spre grădină era un heleșteu mic înconjurat de pruni și, dincolo de grădină, o livadă de mandarini. Se mai vedeau drumul de țară, câmpul cultivat cu orez, crângul de pini și, în zare, marea. Așa cum stăteam în sufragerie, linia orizontului părea la același nivel cu pieptul meu. Splendid peisaj! exclamă mama cu tristețe în priviri. — Poate și datorită aerului. Lumina soarelui de aici este complet diferită de cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de caraghioslâcul propriilor mele cuvinte. Într-o dimineață frumoasă în care trăgeam bușteni cot la cot cu bărbații, tânărul ofițer s-a încruntat subit și a arătat spre mine. — Hei, tu, vino încoace! A luat-o cu pași iuți spre crângul de pini și eu l-am urmat, cu inima cât un purice, de teamă și de încordare. S-a oprit lângă o stivă de cherestea adusă proaspăt de la joagăr și s-a întors spre mine. Cred că e îngrozitor să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
de sus în jos, de la acoperiș, de pe ultima terasă, deschisă înspre toate zările, populată cu fantasmele acestui artist halucinant. Plimbarea labirintică printre ele, conjugată cu priveliștea asupra orașului, de la terasele și interioarele vecinătăților din jur, până departe, pe Montjuic, cu crângurile sale verzi, sau înspre scăpărarea albastră a mării. Un univers absolut personal, irepetabil și de nimic prevestit, eruptiv, rod al unei imaginații debordante, aflată într-o empatică și perpetuă comunicare cu natura lui Dumnezeu și cu însuși Dumnezeu. Cu un
În căutarea Spaniei by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/8767_a_10092]
-
folclorică a unei situații fără întoarcere, antidotul blestemului romantic "un chin s-aveți, de-a nu muri deodată". Melcul e luat acasă și devine obiectul unui ritual în gol: "Melc, melc/ Cotobelc,/ Plouă soare/ Prin fînețuri și răzoare,/ Lujerii te-așteaptă-n crîng,/ Dar n-ai corn/ Nici drept/ Nici stîng:/ Sînt în sîn la moșul Iene/ Din poiene;/ Cornul drept,/ Cornul stîng...// Iarna coarnele se frîng./ Melc nătîng,/ Melc nătîng!" O simplă dojană, care poartă, de fapt, toată povara ireversibilului. Gravitatea lucrurilor
După iarnă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8922_a_10247]
-
Mariana Ștefănescu Îmi amintesc bine acel septembrie de pe pătura din crâng. E toamnă și pădurea are menstruație. Precum norii noaptea nedeslușită de deasupra apei, gânduri nevăzute zboară adânc "n mine. Șed la umbra mea ca Robinson pe insula pustie. Mă aflu pe o cergă "n mijlocul unei pășuni de la marginea satului
Celelalt trup - Milorad PavicMantra by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8898_a_10223]
-
țină cald grâului. Pe coasta dealului sunt copii cu săniile lor. Unii cad și fac mătănii, alții rostogolesc bulgări mari; construiesc oameni de zăpadă. Iarna copiii sunt fericiți. FLORI ȘI FLUTURI Primăvara a venit Cu alai de flori și fluturi. Crângul a înmugurit Mieii zburdă peste câmputi. Păsările ciripesc În copacii plini de floare. Primăvară, te iubesc Și-ți aduc în dar un soare. PRIMĂVARA După vicol, după ger, A-nceput ca să se vadă Câte-un ghiocel stingher Dintre bulgări de
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
Am întâlnit-o pe drum, am zărit-o din depărtare, bluza ei verde de vară mi-a atras atenția și am recunsocut-o imediat, era o zi incertă în care copacii tocmai înfrunziseră, și salcâmii erau înfloriți, iar puful pomilor din crângurile de lângă șosea aducea mai mult mister pe deasupra ierbii proaspăt îndesită de intensa și nesfârșita extindere a naturii... am zâmbit inevitabil, fără să mă pot gândi la nimic, faptul că ea venea spre mine din depărtarea șoselei, la ceasul acela incert
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
plante și de vietățile naturii... chiar familiaritatea și neformalismul apariției ei mi-au confirmat că era o adevărată zeiță a naturii, o apariție deghizată în ținută modestă, pentru a merge nestingherită prin acea zi a verii, în directă armonie cu crângurile înfrunzite, intensitatea energiei care plutea pretutindeni în jur și plantele care se întindeau spre asfaltul prăfuit al șoselei... Eu o să merg în expediție, i-am mărturisit atunci, de parcă a-i spune acest lucru avea să mi aducă noroc în găsirea
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
la plimbare, și pentru că era un număr de poveste, și asta trebuia să ne ajute cumva, să începem bine expediția. Așa că am pornit în expediție. Primele au venit Ghidușa și Portocala, iar pe Hamsteri i-am așteptat la marginea de lângă crângul cu plopi. Au apărut amândoi, mâncând dude și porumbe sălbatice, sau cireșe culese de cine știe unde. Bineînțeles că aveau harta la ei, și surâdeau amândoi odată, foarte încântați de expediție. Hamsterul Ciufulit, cel mai potolit dintre ei doi, a despăturit harta
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
sau cireșe culese de cine știe unde. Bineînțeles că aveau harta la ei, și surâdeau amândoi odată, foarte încântați de expediție. Hamsterul Ciufulit, cel mai potolit dintre ei doi, a despăturit harta și a întins-o în lumina colorată a dimineții. În crângul cu plopi înalți frunzele începuseră să foșnească de parcă ar fi transmis un mesaj fermecat, printre ciripiturile păsărilor. Asta-i harta, a spus Hamsterul Ciufulit, arătându-ne drumul desenat. O luăm pe-aici, acolo e o fântână, trecem de ea și
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
harta, a spus Hamsterul Ciufulit, arătându-ne drumul desenat. O luăm pe-aici, acolo e o fântână, trecem de ea și de pod, apoi urcăm dealul, mai departe e pădurea... N-ai desenat bine, trebuia să ocolești cărarea pe dincolo de crâng, l-a contrazis Hamsterul Colțos, mormăind nemulțumit. Ghidușa a intervenit și ea: Ba pe-acolo trebuie s-o luăm, știu eu mai bine! Eu am mai fost la pădure. Acela e drumul. Dacă vrei tu să știi, mai întâi o
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
mormăind nemulțumit. Ghidușa a intervenit și ea: Ba pe-acolo trebuie s-o luăm, știu eu mai bine! Eu am mai fost la pădure. Acela e drumul. Dacă vrei tu să știi, mai întâi o luăm prin dreapta pe dincolo de crâng, s-a încăpățânat Hamsterul Colțos. Ba nu! Ba da. Dar poate e mai bine să mergem drept înainte, și-a dat cu părerea și Portocala, care crănțănea semințe, impasibilă, aruncând cu nonșalanță cojile în iarbă. Să crezi tu că mergem
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
că ar fi fost bine să fi venit și Iasomia cu noi, însă nu o întrebasem dacă ar fi vrut sau nu să participe la expediție, pentru că trebuia să decidă ea însăși, așa că acum mergeam doar noi pe cărarea din crâng. Ghidușa era prima, o pornise repede înainte, iar Portocala se apucase să adune un buchet de flori sălbatice, oprindu-se din loc în loc pentru a mai culege câte una. Ghidușa a aruncat o privire în urmă și a văzut-o
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
am mai luat și pe copilele astea cu noi? Pentru că ele știu drumul prin zona asta, le am răspuns eu. Și noi știm drumul. Foarte bine, atunci e sigur că vom găsi ce căutăm. Am ajuns la fântâna din mijlocul crângului. Cumpăna de lemn, uscată de vremuri și cu găleata ruginită, roasă pe la margini, se legăna ușor, de parcă tocmai ar fi fost cineva peacolo. Ne-am oprit să răsuflăm, și am privit gânditori spre fântâna care părea să ne fi așteptat
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
rucsac și o cojea fără grabă. Ghidușa se răcorea cu apa din găleată. Hai să mergem mai departe, le-am spus eu. Nu stăm aici toată ziua. Și-au luat toți rucsacele și am pornit din nou la drum, prin crâng, urcând dealul în șir, unul după altul. Ghidușa a rămas la urmă, lângă mine, iar Hamsterii au luat-o înainte, de data aceasta. În spatele nostru, fântâna a rămas cu cumpăna sa legănându-se alene, de parcă ne-ar fi pândit în
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]