97 matches
-
concep existența În robie și considera moartea mai ușor de suportat decât asuprirea: " Viață-n libertate, ori moarte strigă toți." Versurile cântate entuziasmează și mai mult elevii. Un alt cântec asimilat cu ușurință de elevi a fost Marșul lui Iancu . Crăișorul munților era urmat fară tăgadă de românii care nu mai aveau nevoie de alt stimulent pentru a porni la luptă, știinu-1 cu ei. Speranța că vor reuși să izgonească hoții și că vor fi liberi nu-l părăsește nicicând. Toate
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
Înainte de a exista literatura, există studiul. Înainte de fiecare roman există un studiu al locurilor, al situațiilor, al personajelor. Înainte de a exista Ion sau Răscoala, Adam și Eva sau Ciuleandra există harta locurilor. Personajele romanului sunt de acolo. Înainte de a exista Crăișorul Horia, există efortul de a descifra sensurile ascunse ale revoltei . De a învăța, el, adevărata istorie. De altfel, Jurnalele, odată publicate, dovedesc că ele au fost scrise doar pentru "învățare". Vrea să cunoască oamenii, locurile, să se instruiască. Să-și
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
martor care se autoanihilează. "Respingerea afișării eului se constituie la Rebreanu ca o componentă a unei poetici realiste ce vizează obiectivitatea, inparțialitatea și detașarea naratorului de lumea creată artistic..." scrie Simion Mioc5. Ce ascund personajele centrale ale lui Rebreanu? În Crăișorul Horia vom descoperi, între resorturile acțiunii, și o iubire imposibilă. Horia trăiește visul unei iubiri (Rafaela îl botează "Crăișorul"!) și sub semnul acestui vis prăbușit - vis secret - se împlinește destinul lui de Crai - destinul lui regal. Nunta intangibilei iubite sale
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
vizează obiectivitatea, inparțialitatea și detașarea naratorului de lumea creată artistic..." scrie Simion Mioc5. Ce ascund personajele centrale ale lui Rebreanu? În Crăișorul Horia vom descoperi, între resorturile acțiunii, și o iubire imposibilă. Horia trăiește visul unei iubiri (Rafaela îl botează "Crăișorul"!) și sub semnul acestui vis prăbușit - vis secret - se împlinește destinul lui de Crai - destinul lui regal. Nunta intangibilei iubite sale inaugurează așezarea sa pămîntească: "Horia a plecat degrabă, fără să mai aștepte sfîrșitul. Îi era inima ca plumbul. Vedea
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
și Ciuleandra (în ordinea cronologică a apariției); în cel de-al doilea eșalon se află, de asemenea la egalitate, Adam și Eva, Răscoala și Gorila (tot în ordinea aparițiilor editoriale); pe cel de-al treilea rînd și ultimul se situează Crăișorul Horia, Jar și Amîndoi.” (p. 134) Citind monografia lui Ion Simuț trebuie să admitem că, în pofida metodelor critice tot mai sofisticate și a diversității unghiurilor de evaluare estetică - specifice epocii postmoderne -, opera lui Liviu Rebreanu se ține încă bine, iar
Revizuirea revizuirii? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13434_a_14759]
-
revistă care să nu se adreseze lui Arghezi sau Rebreanu, cerându-le să colaboreze cu câte un text, fie și circumstanțial." Acestea toate lăsând deoparte barierele contextuale pe care cenzura politică le-a impus până în 1989. De pildă dedicația la Crăișorul, "Lui Iuliu Maniu", a putut fi strecurată doar într-o notă. Adus în discuție de Daniel Cristea-Enache ca un moștenitor cu care nu e ușor de negociat, domnul Andrei Voiculescu (nepotul poetului Vasile Voiculescu) a făcut gestul politicos de a
A cui este literatura română ? by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/9112_a_10437]
-
strînsoarea celor doi agenți. Abia Îi puteam descifra vorbele. Tot ce eram În stare să percep era apăsarea Înghețată a țevii revolverului adîncit În obraz și mirosul de praf de pușcă. — Pe mine să nu mă fuți la cap, măi crăișor de căcat, ori taică-tu o să-și adune creierii de pe jos. M-ai auzit? Am Încuviințat, tremurînd. Fumero Îmi apăsa cu putere țeava revolverului În pomete. Am simțit cum Îmi taie pielea, Însă n-am Îndrăznit să clipesc. — Te Întreb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
Ninge în sus / Ninge și ești / Ninge și nu-s...“ (Ninge..., din volumul Poezii, 2005). Iată însă că poetul (neinspirat sau greșit sfătuit) a virat, brusc, spre nonpoezie, angajându se într-o întreprindere literară inutilă și ușor ridiculă: versificarea romanului Crăișorul Horia de Liviu Rebreanu. Trebuie să trăiești în secolul XIX și să fii Pușkin ca să scrii un roman în versuri acceptabil. În a doua jumătate a secolului XX, romanul în versuri Pâine și sare al talentatului poet Ion Gheorghe a
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
fii Pușkin ca să scrii un roman în versuri acceptabil. În a doua jumătate a secolului XX, romanul în versuri Pâine și sare al talentatului poet Ion Gheorghe a fost un eșec. În naiva sa versificare de peste o sută de pagini - Crăișorul, Amurg sentimental, București, 2007 -, Mihai Istudor povestește tacticos, în mereu același ritm, folosind metafore simpliste, preluate dintr-o recuzită poetică demodată, cum a plecat Horia la Viena să se plângă împăratului Franz Josef de persecuțiile la care sunt supuși românii
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
pe carte) un anumit stângism, generator de pasaje realist-socialiste: „A doua zi, duminica, / Horea coborî în sat; Ascultară sfânta slujbă, / După care,-nconjurat // Cu căldură, toți sătenii / fură dornici cu ascultatu’ / Să afle ce știri le-aduse / Horea de la împăratu’. // Crăișorul prinse-a spune / Fir de-a păr, cum i-era daru... / Dar pe când spunea la lume, / ’Nalt, burtos, veni primarul // Bota Macavei: — Na, bine / Ursule că ai sosit-a! / C-am poruncă a te duce / La Ișpan, asta-ai porunca
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
veni primarul // Bota Macavei: — Na, bine / Ursule că ai sosit-a! / C-am poruncă a te duce / La Ișpan, asta-ai porunca! // Și zicând aceste vorbe / Cu dispreț, râzând ciudat, / Îi puse mâna pe brațu-i, / Parcă l-ar fi arestat! // Crăișorul, aspru-atunce, / Se smuci și îi răspunse: / — Vezi-ți omule de treabă, / Căci ce împăratu-mi spuse / Nu e pentru voi, voi domnii... / Și-arătând mulțimea goală — / Trebuie să dau, primare, / Lor, nu vouă socoteală!“ Dacă ar fi publicat versuri de acest
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
său regat. Șoferii se opresc fascinați. Zâmbesc și o poftesc să treacă strada, pe acolo pe unde niciun pieton nu are voie să treacă. Ea ridică mâna cu un gest princiar și spune: "Așa, tâmpiților, respectați o româncă, sunt urmașa crăișorului munților. Nu știți ce înseamnă asta? Nu-i bai, o să muriți proști". O spune cu cel mai fermecător zâmbet. Se pierde în mulțime cu o eșarfă de mătase naturală atârnând după ea. Brațele, eșarfa plutesc în aer ca aripile unei
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
în speranța de a da ochi cu cumnatul său și de a afla cum stăteau lucrurile chiar din gura lui. În așteptare, rugat de copii, el se apucă să istorisească, cu mult har și cu vervă, povestea motanului Stan Bălțat, crăișor din sat, cu o sabie-narmat, pe care o tot povestea de doi-trei ani, fără ca Anicuța sau Tudorel să se plictisească. Dar în cele din urmă, văzând că timpul trecea și cumnatul său întârzia să apară, se ridică să plece, motivând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
am pus, Și le-am pus cu jurământ Să se prindă de pământ. 37 Te țineam de cingătoare, Te jurai pe sfântul Soare, Că pe alții nu mai ai, Numai pe mine mă ai. 38 Îl cunoști pe fluerat, Brava crăișor, Că-i voinicul fermecat, Brava crăișor. Dar cine L-a fermecat? Șapte fete dintr-un sat Ș-o femee cu bărbat. Dar cu ce L-au fermecat Mințile de i-au luat? Cu surcele de la lemne, Cu așchii de la proptele
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cu jurământ Să se prindă de pământ. 37 Te țineam de cingătoare, Te jurai pe sfântul Soare, Că pe alții nu mai ai, Numai pe mine mă ai. 38 Îl cunoști pe fluerat, Brava crăișor, Că-i voinicul fermecat, Brava crăișor. Dar cine L-a fermecat? Șapte fete dintr-un sat Ș-o femee cu bărbat. Dar cu ce L-au fermecat Mințile de i-au luat? Cu surcele de la lemne, Cu așchii de la proptele, Cu sulcină din grădină, Cu apă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
că nu eu, îi spune Sfânta Duminică, ci puterea milosteniei și inima ta cea bună te ajută!) și indirect, prin modelul comportamental, prin faptele erou lui, prin relațiile sale cu celelalte personaje. Astfel, în secvența primei întâlniri cu Sfânta Duminică, crăișorul trece proba milosteniei numai după ce încercase mai întâi să o alunge pe bătrâna nevoiașă din grădina palatului. El învață acum că nu trebuie săi dis prețuiască pe cei umili, descoperind sensurile milei creștine și bucuria de a face binele pentru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Paloda din 28 martie și detalia: „Steaua" a apărut, într-adevăr, e bine venită 173 și salutată ca pe un astru menit a lumina pe bugetofagii locului", numai că pentru că apărea „în săptămâna patimilor și reprezentând opoziția, pentru că cei „trei crăișori ai săi, unul era conservator de baștină" și „avea drept scop să se mențină în funcția de revizor școlar, gras plătită din bugetul statului; cel de al doilea era socotit un renegat și cu zgardă în gât legat", dar cu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
puțin verosimilă este încercarea de a produce o repoziționare axiologică a cărților lui Rebreanu. Astfel, criticul propune pentru raftul întâi Ion, Pădurea spânzuraților și Ciuleandra, pentru raftul al doilea Adam și Eva, Răscoala și Gorila, iar pentru raftul al treilea Crăișorul Horia, Jar și Amândoi. Semnificativă rămâne, oricum, deschiderea metodologică față de teorii precum psihocritica lui Charles Mauron. S. va comprima ulterior textul într-o micromonografie, Liviu Rebreanu (2003), o lucrare de factură similară fiind și Augustin Buzura (2001). În fine, Arena
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]
-
de la Silivestri, Mihai Cărăușu - Atmosfera globului pământesc, Florian Doroftei - Generația precoce, Dan Protopopescu - Martirii și profeții cugetului românesc. La Liga Culturală: Victor Morariu - Subiecte românești în literatura germană, Filimon Taniac - Revoluția lui Horea, Cloșca și Crișan, Șt. Pavelescu - lectură din Crăișorul, Filimon Taniac - M. Eminescu, Bogdan Dragoș și Necrolog pentru Cincinat Pavelescu, Fatalism sau caracter. Venitul obținut în urma acestor conferințe a fost donat ridicării unui bust pentru folcloristul bucovinean Simion Florea Marian 45. În 1925, Liga Culturală și Ateneul român organizează
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în care adoarme Arghir este evocată floare cu floare, după metoda pictorilor primitivi. Tema aceasta a grădinii, venită din Orient, a culminat în poezia Renașterii, spre a se reînnoi prin simboliști: Cât au călcat cu piciorul, N-au mai văzut crăișorul Câte flori împodobite, Câte râuri limpezite! Oh! câți trandafiri miroase Cu foi rumene, frumoase! Rosmarinii au verdeață Și garoafele roșeață. Aici crinul să albește, Colea nardul frumos crește. Chedrul ramurile-și tinde, Care mult văzduh cuprinde. Chiprul frunze înverzește, Și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
prezentarea proiectelor privind înființarea unei edituri naționale sau în analiza activității Societății Scriitorilor Români. În cadrul rubricilor „Cartea” și „Cronică literară” sunt grupate numeroase recenzii, sub semnătură lui Ioan I. Cantacuzino (la Bal mascat de Ionel Teodoreanu, Calea Victoriei de Cezar Petrescu, Crăișorul de Liviu Rebreanu, Cetiți-le noaptea de Ion Minulescu, Joc secund de Ion Barbu, Isabel și apele diavolului de Mircea Eliade) și cea a lui Grigore Tăușan (la Oraș patriarhal de Cezar Petrescu, Locul unde nu s-a întâmplat nimic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290569_a_291898]
-
o „glorie de music-hall”, iar proza unor E. M. Remarque, Roland Dorgelès, Ernst Glaeser constituie un simplu document. Gustă în schimb cu delicii „periodul direct și brutal, cuvântul gras și vegetal” al lui Dosoftei, tehnica primitivă, parcă aparținând iconarilor populari, din Crăișorul lui Liviu Rebreanu, iar în Alecu Ruset din Zodia Cancerului de Mihail Sadoveanu vede un „beizade Hamlet”. Cronicile la Joc secund și Lauda somnului, dintre cele mai avizate în epocă, dau măsura deschiderii spre marea poezie. Ion Barbu este evaluat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]