699 matches
-
Difuzare de colinde românești în format audio. 13.00 - 14.00 Parcul Copou, Program muzical internațional dedicat Sărbătorilor de iarnă. 14.00 - 17.00, Cartierele Nicolina și CUG, Iași Christmas Parade - Parada personajelor specifice Sărbătorilor de Iarnă - craciunite, reni, spiriduși, Crăiasa Zăpezii, Moș Crăciun etc. 16.00-17.00, Parcul Copou - Teiul lui Eminescu, Difuzare de colinde românești în format audio. 16.00, Instituțiile de radio și televiziune din Iași, Spectacol de colinde susținut de formația „Mandolina” a Casei de Cultură a
Programul Sarbatorilor de Iarna ale Iasului 2010 by http://www.iasi4u.ro/programul-sarbatorilor-de-iarna-ale-iasului-2010/ [Corola-blog/BlogPost/96105_a_97397]
-
obrazul ți-l atinge, / Ea poate plânge.../ Sau poate că-n uimirea / De-a fi o floare alintată, / Petala iartă, / Sau surâde / Câteodată / Și în veșmânt de catifea, /Suav de-atâta alb de nea, / Poate o vezi ca pe-o crăiasă / Ce-n urma ei parfum de stele lasă”. Și alte fenomene ale naturii au însușiri omenești, de pildă, amurgul este plin de mândrie, melancolie, are ochi de bătrân copil, are calm și strălucire, ba chiar și „revărsare de iubire” (Amurg
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 by http://confluente.ro/O_revarsare_alba_de_iubire_zapada_d_cezarina_adamescu_1332758453.html [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
Luna - la întoarcere, și-au pierdut păpușile mele și memoria și direcția și speranța că vor mai putea ele vreodată inventa iarbă pe mormintele mele...și pe mormintele tale...și pe mormintele lor...și pe mormintele fetelor...și pe mormintele Crăieselor! Mă dor Oameni de cristal, dezintegrați biologic cu spumă de mare, tăiată cu celebrele ferăstraie moleculare, prevăzute cu circa douăzeci de programe fiecare...Mă doare respirația nocturnă al lui Okeanos, mă doare Genethilos-ul și Zămislitorul plantelor diurne și a animalelor
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 4 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 527 din 10 iunie 2012 by http://confluente.ro/_reportaj_imaginar_la_un_congres_i_constantin_milea_sandu_1339313123.html [Corola-blog/BlogPost/362022_a_363351]
-
Articolele Autorului Simți tu ce boare tandra că un poem șoptit Ne mângâie pe gene că într-un vis frumos? Boboci de flori surâd pe creste de zenit, Se-ntrec miresme blânde, în cânt de nai, duios. În rochii de crăiese, cu năsturei de roua, Brândușele-și desfac suavele petale, Sporesc culori în crâng, picturi de viață nouă, Plutesc colibrii-n stol, în ochii tăi, agale. Tihnit, pe firul ierbii un cărăbuș în frac Adulmeca mireasma de gențian-albastră, Furnică chicotește pe-
CURG STELE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1901 din 15 martie 2016 by http://confluente.ro/ines_vanda_popa_1458025334.html [Corola-blog/BlogPost/348548_a_349877]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > CRĂIASA ZĂPEZII Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului CRĂIASA ZĂPEZII Coboară-n puterea amiezii, Din munte, Crăiasa Zăpezii, În sania albă de gheață, Ascunsă în văluri de ceață. Coroana de platină are
CRĂIASA ZĂPEZII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1478764129.html [Corola-blog/BlogPost/376967_a_378296]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > CRĂIASA ZĂPEZII Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului CRĂIASA ZĂPEZII Coboară-n puterea amiezii, Din munte, Crăiasa Zăpezii, În sania albă de gheață, Ascunsă în văluri de ceață. Coroana de platină are Scântei și luciri orbitoare Și pietre superb colorate, În brâie de aur legate. Se-oprește la poala
CRĂIASA ZĂPEZII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1478764129.html [Corola-blog/BlogPost/376967_a_378296]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > CRĂIASA ZĂPEZII Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului CRĂIASA ZĂPEZII Coboară-n puterea amiezii, Din munte, Crăiasa Zăpezii, În sania albă de gheață, Ascunsă în văluri de ceață. Coroana de platină are Scântei și luciri orbitoare Și pietre superb colorate, În brâie de aur legate. Se-oprește la poala pădurii, Lucrați din argint i-s condurii, Iar
CRĂIASA ZĂPEZII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1478764129.html [Corola-blog/BlogPost/376967_a_378296]
-
oprește la poala pădurii, Lucrați din argint i-s condurii, Iar rochia lungă, cu trenă; E-n iarnă frumoasă sirenă. Pășește ușor și presară Steluțe de nea până-n seară, Privește cum luna răsare Și-apoi dintr-odată dispare. Referință Bibliografică: CRĂIASA ZĂPEZII / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2141, Anul VI, 10 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Gheorghe Vicol : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
CRĂIASA ZĂPEZII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1478764129.html [Corola-blog/BlogPost/376967_a_378296]
-
Dumnezeu cel curat, ca un prunc sfânt, deschizând pântecele celei curate, Luiși ca Dumnezeu Se aduce.,, (Michael O’ Carroll, C.S. Sp., comp. and ed., Theotokos 3rd ed. Wilmington, DE: Michael Glazier, Inc., 1988, 162) Profetul Dacoromânilor, Mihail Eminescu o adoră: Crăiasă alegându-te,/ Îngenunchiem rugându-te,/ Înalță-ne, ne mântuie/ Din valul ce ne bântuie;/ Fii scut de întărire/ Și zid de mântuire, Privirea-ți adorată/ Asupră-ne coboară,/ O, Maică prea curată/ Și pururea Fecioară, Marie! (Irina Nicolaescu/ Sergiu I.
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1483176517.html [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
martie 2016. Simți tu ce boare tandră ca un poem șoptit Ne mângâie pe gene ca într-un vis frumos? Boboci de flori surâd pe creste de zenit, Se-ntrec miresme blânde, în cânt de nai, duios. În rochii de crăiese, cu năsturei de rouă, Brândușele-și desfac suavele petale, Sporesc culori în crâng, picturi de viață nouă, Plutesc colibrii-n stol, în ochii tăi, agale. Tihnit, pe firul ierbii un cărăbuș în frac Adulmecă mireasma de gențian-albastră, Furnica chicotește pe-
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
Citește mai mult Simți tu ce boare tandră ca un poem șoptitNe mângâie pe gene ca într-un vis frumos?Boboci de flori surâd pe creste de zenit, Se-ntrec miresme blânde, în cânt de nai, duios. În rochii de crăiese, cu năsturei de rouă,Brândușele-și desfac suavele petale, Sporesc culori în crâng, picturi de viață nouă,Plutesc colibrii-n stol, în ochii tăi, agale.Tihnit, pe firul ierbii un cărăbuș în fracAdulmecă mireasma de gențian-albastră,Furnica chicotește pe-un
INES VANDA POPA by http://confluente.ro/articole/ines_vanda_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/379411_a_380740]
-
dăruit, altfel cum naiba se explică că omul pare-un zăpăcit: ba șoricel flămând de taine dosite-n scrinul vrerii Tale, ba frunză smulsă de păcate din pomul vieții fără moarte, ce de furtuni e-nvârtejită și-apoi în tină azvârlită... CRĂIASA ZĂPEZII Mai alb ca neaua și lumina e al crăiesei trup divin, înveșmântat în văluri dalbe și-n toate aducând a crin. Miros de crini ea răspândește la fiecare gest regal - zeiță e, dar și femeie cu părul lung și-
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_petrovai_poemele_noul_george_petrovai_1389826740.html [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
zăpăcit: ba șoricel flămând de taine dosite-n scrinul vrerii Tale, ba frunză smulsă de păcate din pomul vieții fără moarte, ce de furtuni e-nvârtejită și-apoi în tină azvârlită... CRĂIASA ZĂPEZII Mai alb ca neaua și lumina e al crăiesei trup divin, înveșmântat în văluri dalbe și-n toate aducând a crin. Miros de crini ea răspândește la fiecare gest regal - zeiță e, dar și femeie cu părul lung și-obrazul pal. Stă singură-n al ei palat durat din
POEMELE NOULUI AN (2) – TESTIMONII LIRICE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/George_petrovai_poemele_noul_george_petrovai_1389826740.html [Corola-blog/BlogPost/342110_a_343439]
-
rănite Ce credeau că sunt menite Să fie-mpietrite Pe veci sângerânde Să nu știe unde E lumină care Le-aduce scăpare. A omenirii speranța Femeia e viața Ea e totul pe pamant Și-i un dar prea sfânt. Mărită crăiasa Ce-ți aduce-n casă Parfum de migdale S-armonie care Liniște ti-aduce S-o iubire dulce. Fă-o deci să simtă Că este iubita Că e a ta toată Că e respecata Și apreciată. Referință Bibliografica: Femeia / Angheluță
FEMEIA de ANGHELUŢĂ LUPU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Femeia_angheluta_lupu_1326361202.html [Corola-blog/BlogPost/361928_a_363257]
-
înălțându-se spre culmile munților a rugă către Creator. La un moment dat ușa fierăriei se deschise larg și de afară pătrunse un val rece de zăpadă spulberată de viscol, învăluind-o pe bătrâna moașă, ca într-o mantie de crăiasă. - Gligor, ficioru' mamii, i se adresă moașa precipitată, vinâ câ Veta ț-a adus pi lumi o ghitamai fata, frumoasâ ca șâ ea! - Fatâ? lăsă bărbatul să-i scape un oftat fără să vrea. Dezamăgirea i se putea citi pe
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1477659858.html [Corola-blog/BlogPost/343115_a_344444]
-
În urma rămâne preaplinul,Striviți sub cuvinte din noi,Iubirea devine pietroi.E atâta durere în noi,Si atâta întuneric ne apasă, Si ploua, e frig, e noroi,Pe drumul ce duce spre casă.Străini de lumină din noi,Durerea devine crăiasă. Dar este destulă iubirea,Să dea omului dezrobirea,Si este destulă lumină,S-alunge păcatul, minciună,Durerea și frica azi pier,... Cât mi-aș dori un strop de roua,Să-l simt sub pasu-mi, prea grăbit,Și-n noapte, când
NICOLETA SIMIAN by http://confluente.ro/articole/nicoleta_simian/canal [Corola-blog/BlogPost/372438_a_373767]
-
axis mundi, unde trebuia să se desfășoare întâlnirea, devine un paria, deoarece întânlirea nu are loc. Întâlnirea nu se produce nici în „Lacul”, un mic lied în care poetul fantazează construind o întâlnire posibilă, proiectată pe lac la subjonctiv. În „Crăiasa din povești” zâna încearcă să facă să apară prin practici magice chipul iubitului în oglinda apei. Primăvara Erosului la Eminescu e dominată de elemente lunare, acvatice, vegetale, în care iubiții nu se prea găsesc, „Hai în codru cu verdeață”- își
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Farmecul_poeziei_eminesciene_ion_ionescu_bucovu_1389351668.html [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]
-
clare din viața-mi să le spun? Ah! organele-s sfărâmate și maestrul e nebun.” Sunt anii când poetul dezgustat, se ascunde în eul personal, înfierând femeia care nu este capabilă de o mare iubire. Din zâna de altădată, din crăiasa din povești, din Maria ori Sofia, antroponime simbolice, femeia va deveni o Dalilă din „Scrisoarea a-V-a”, care cumulează atributele negative ale femeii goale, aparent indiferentă, superficială, frivolă, plină de răceală și ifose. De aici nu mai e mult
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Farmecul_poeziei_eminesciene_ion_ionescu_bucovu_1389351668.html [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]
-
sărutare a vârfurilor pământului cu bolțile de la care începe infinitul. Munții nu au capete, ci adâncuri și vârfuri spre neînchipuit; munții, lângă obrazul cerului povestesc și cântă. Carpați noștri au deasupra lor vântul tăiat de vârfurile brazilor și de cântecele „crăiesei” lor, Lucreția Ciobanu, lumină magică a masivilor Sibiului. Înălțați de brazi, ca de frunți, munții urcă temerar la soare și la oceanul magnific al veșniciei. Asemeni lor, glasul Lucreției Ciobanu zboară la armonia melodică a edenului muntenesc al Sibiului, mozaicat
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
norii de oi urcând prin iarba scurtă și grasă a culmilor, apoi o înapoiază fermecată de glasul ei, tot lor. Rar au fost, sunt sau vor mai fi cântece păstorești care să răsune într-un chip dumnezeiesc, asemenea celor ale „crăiesei” munților sibieni, Lucreția Ciobanu! Interpreta muzicii folclorice a munților, Lucreția Ciobanu va rămâne o legendă a cântecului păstoresc! În acest cântec, ceea ce duce la perenitate, e grija de a scoate la lumină folclorul pur și a-l interpreta numai curățat
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
cântecul Lucreției Ciobanu însoțește pâinea și vinul prânzului cel de toate zilele, ca și gândurile și trăirile sufletești, bune sau rele, bucuroase sau întristătoare! În timpul lucrului meu la cartea „Timp fără ani. Oglinzile unui veac” a rămas nefinalizat textul dedicat „crăiesei munților”, Lucreția Ciobanu, ce urma să fie integrat în această carte. Miercuri, 30 septembrie 2015, însă, cântăreața cu ceresc glas și-a sfârșit drumul cutreierător prin împărăteștii munți românești, pe care i-a iubit ca un cerb și i-a
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
atunci când dau premii. Sunt premii de la ei pentru ei, dar pentru zilele vieții noastre, nu! Din păcate! Mă onorează, mulțumesc!” Peste puțin timp, vorbind cu interpreta Mioara Velicu despre aceasta, mi-a spus cu un surâs c-ar fi zis „crăiasa munților”: „diploma, ca diploma, dar plicul?!” Era, firește, o glumă. Lucreția Ciobanu nu era niciodată subjugată de bani. S-a dăruit total, întreaga sa viață, folclorului românesc. „S-a adresat, prin comoara cântecelor sale, întregii țări - aceasta mi-a spus
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
a adresat, prin comoara cântecelor sale, întregii țări - aceasta mi-a spus-o chiar ea, minunata cântăreață a folclorului muzical românesc, Lucreția Ciobanu”, s-a confesat maestrul Benone Sinulescu, sunându-mă la telefon imediat după aflarea zguduitoarei vești a stingerii „crăiesei munților”. „Nu «doamna munților», ci «crăiasa munților», acesta este adjectivul mai aproape de adevărul inegalabilei cântărețe care mi-a fost colegă, prietenă, soră”, s-a destăinuit, mai departe maestrul Benone Sinulescu în conversația telefonică întrepătrunsă de o tristețe pe care nu
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
întregii țări - aceasta mi-a spus-o chiar ea, minunata cântăreață a folclorului muzical românesc, Lucreția Ciobanu”, s-a confesat maestrul Benone Sinulescu, sunându-mă la telefon imediat după aflarea zguduitoarei vești a stingerii „crăiesei munților”. „Nu «doamna munților», ci «crăiasa munților», acesta este adjectivul mai aproape de adevărul inegalabilei cântărețe care mi-a fost colegă, prietenă, soră”, s-a destăinuit, mai departe maestrul Benone Sinulescu în conversația telefonică întrepătrunsă de o tristețe pe care nu am simțit-o niciodată în glasul
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]
-
celuilalt toate clipele mai bune sau mai umbrite, ale noastre, deși le-am fi simțit chiar și de nu ne-am fi vorbit, atât de apropiați eram. Ne-a părăsit corporal, nicidecum sufletesc, rapsodul cântecului ardelenesc, doinitoarea, mângâietoarea inimii românilor, «crăiasa munților» (și ea iubea renumele acesta), patriarhul cântecului român al Ardealului și nu numai al lui, ci al României toate. Am cântat împreună în Basarabia a fost, între noi, însuflețitoarea inepuizabilă, ne-a întreținut veselia, ne-a „îmbolnăvit” de bunădispoziție
LUCREŢIA CIOBANU MÂNGÂIEREA CÂNTECULUI, SUS, PE FRUNŢILE MUNŢILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1443704686.html [Corola-blog/BlogPost/381838_a_383167]