260 matches
-
acceptate ca bază a toponimului, întrucît circa o sută de ani forma sub care a fost atestat acesta a fost Kraleva (poate să fi fost slavizată de pisar?). Mai acceptabilă este ipoteza provenienței din adj. sl. Kralieva (vezi bg. Kralev) „crăiasca, regeasca“ < subst. krali, „rege“. Acesta ar fi putut determina inițial un substantiv cu sensul „oraș, așezare, scaun, district“ etc. (formație neatestată însă), din care cu timpul s-a desprins, substantivizîndu-se, adjectivul ca nume autonom. Așadar, în perioada cnezatelor, Craiova ar
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Ioan Theodorovici și Alesandru Theodori, care au isprăvit lexiconul pe care l au „adausu și îndreptatu în cele ce prin mai sus nomiții bărbați nu fură de ajuns avuțite, începând de la litera I” (p. 5-9, unde este prefața cu titlul: „Crăiasca Tipografie din Buda. Binevoitoriului Cetitoriu sănătate!”). Astfel a rezultat prima lucrare lexicografică modernă în care sensurile cuvintelor românești sunt exemplificate cu scurte contexte și cu formele echivalente semantic din alte limbi. Petru Maior marchează începuturile filologiei românești în trei privințe
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
condamnă plutonul: Sza-kasz, vi-gyazz, fel tedd, vall-hoz...tüz! Apăi dacă dă bunul Dumnezeu, de Crăciun Îs acasă. Te sărut cu dor, al tău, Pătru, Servus! Ultimele imagini din viața lui Pătru Înainte de a muri: Câinele Chiper. O doamnă din țara crăiască, coborând o stradă În pantă. Ilona la troiță. Cal În Galiția. Ana s-o luat cu Gheorghe și l-or născut pe Pătru. Pătru s-o luat cu Ilona ș-or născut-o pe Viorica. Viorica s-o luat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
pentru ceea. ce ne lipsește tocmai nouă. Să vedem acuma cum au ajuns liberalii la rețeta lor, bună pentru toate boalele și pentru nici una. În veacul trecut au fost în țara franțuzească tărăboi mare pentru ca statul încăpuse prin risipa curții crăiești într-atîtea datorii încît se introdusese monopol până și pentru vânzarea grâului. Ajunsese cuțitul la os prin mulțimea dărilor și prin tot soiul de greutăți pe capul oamenilor, încît nu mai era chip decât să dai cu parul și, sau săi
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în chipul în care ne-a regulat negoțul și meseriile, de s-au ales praful de ele. O nouă eră de fericire și prosperitate se va deschide atunci pentru România. Cât ține malul Dunării vom avea autorități de porturi chezaro - crăiești și, ceea ce e fără îndoială {EminescuOpXII 393} {EminescuOpXII 394} un folos, puterea și influența consulatelor se va urca iar, ca în epoca de fericită memorie a nobililor fanarioți. C-un cuvânt, o nouă pârghie se va crea, cât ține Dunărea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
În această nouă formă: Când, dară, ascultați și Împliniți poruncile acestora, nu faceți alta decât numai arătați supunerea aceea care și până acuma către noi și către țară cu adevărată credință ați arătat-o ș...ț Vă chemăm ca locțiitorului crăiesc și Guvernului nostru unguresc totdeauna și În toate să vă supuneți: să nu primejduiți bunăstarea voastră și a pruncilor voștri prin Împotrivire și să nu mânjiți cinstea și credința românilor cătră Curtea noastră Împărătească de atâtea ori arătată. Tonul este
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
respectivă Bisericii Luterane). Ea figurează În 1838 În șase ocurențe (cea mai ridicată frecvență a temei pe Întregul interval), fără Îndoială ca un ecou aluziv la memoriul din 1837 al episcopului Moga, care conținea atari revendicări ale românilor de pe Pământul Crăiesc și era discutat În 1838, În Dietă. În sfârșit, se poate observa, ca un fapt valabil, de altfel, pentru toți cei zece ani În discuție, că vacanța parlamentară atrage după sine o scădere apreciabilă a spațiului rezervat rubricii „Britania Mare
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se explică prin conjunctura din Transilvania, În lumina cerințelor politice de aici. Bariț alege În mod deliberat chestiunea dijmelor bisericești din Irlanda ca subiect de presă, deoarece ea se punea la acea dată În termeni similari pentru românii de pe Pământul Crăiesc (care plăteau dijmă În folosul sașilor luterani), faptul figurând ca doleanță principală În memoriile lor revendicative. Celelalte explicații date de Bariț XE "Bariț" cu privire la nemulțumirile irlandezilor se situează În același plan al revendicărilor concrete, valabil, În egală măsură, pentru Transilvania
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
După vizita împăratului Iosif al II-lea în Bucovina în iunie 1783, prin ordonanța imperială din 19 iunie 1783 s-a cerut „fără amânare să se reducă numărul mănăstirilor, iar pământurile și fondurile să treacă sub povățuirea stăpânirii împărătești și Crăieștii Mării” <footnote Ion Nistor, Istoria Fondului Bisericesc din Bucovina, Cernăuți, 1921, p. 20. footnote>. Din cele 25 de mănăstiri au mai rămas trei - Putna, Sucevița și Dragomirna - cu domeniile diminuate și cu cel mult 25 de călugări. Averile mănăstirilor desființate
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Izvoarele Bârza, Topleț 3. 37,0 km 4. 0,6 mc/s 5. Drobeta-Turnu Severin Județul Mureș Nr. poziție 16 -------------- 1. Reghin - Sânmărtinu de Câmpie 2. Uzina de apă Reghin 3. 30,0 km 4. 0,2 mc/s 5. Crăiești, Sânmărtinu de Câmpie Nr. poziție 17 -------------- 1. Sângeorgiu de Pădure - Bălăușeri 2. Acumularea Bezid 3. 5,0 km 4. 0,1 mc/s 5. Sângeorgiu de Pădure Nr. poziție 18 -------------- 1. Târgu Mureș - Band 2. Uzina de apă Târgu Mureș
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
Band 2. 7.549 Nr. crt. 36 ----------- 1. Batoș 2. 4.050 Nr. crt. 37 ----------- 1. Bălăușeri 2. 5.093 Nr. crt. 38 ----------- 1. Breaza 2. 2.534 Nr. crt. 39 ----------- 1. Crăciunești 2. 4.342 Nr. crt. 40 ----------- 1. Crăiești 2. 1.102 Nr. crt. 41 ----------- 1. Cuci 2. 2.061 Nr. crt. 42 ----------- 1. Ernei 2. 4.876 Nr. crt. 43 ----------- 1. Fărăgău 2. 1.703 Nr. crt. 44 ----------- 1. Fântânele 2. 5.259 Nr. crt. 45 ----------- 1. Gălești
LEGE nr. 171 din 4 noiembrie 1997 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a II-a Apa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117966_a_119295]
-
douăzeci de veacuri la Soroca umblă ape minerale la Nicolina-Iași, subducția platoului est-european și orogenul carpatic, scandăm: via parte de țărînă prefăcută drog de om! Vîrlezi scoborîm pe coturi și drum degradat, pentru Basarabia lupți în primul rînd cu Bucureștiul, Crăiești ieșire, salcîmii lizieră la stejăriș, silvostepă, mori stricate mărunțesc vorbele, rîpe în peisajul text, Bursucani în intersecția Rădești, steagul braț din foișor, scobind fețe de sat antropice "Frecvent polei, mîzgă!", "Spre groapa de gunoi", " Spre secția de votare", Bălăbănești comisul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
se pisează mărunt, se sară binișor și se bagă în ciorapi ca să atingă tălpile picioarelor. Se bea ceai din foliolele frunzelor de siminichie, vin fiert cu sare și piper, foi de oleandru pisate, macerate în rachiu, sau ceai de urzici crăiești. Pentru ca acestea să aibă efect, bolnavul trebuie să stea la căldură. Se mai poate folosi zeama de mușețel dreasă cu unsoare și ouă. Gălbinare. Se ard crengi adunate de la nouă nuci, iar din cenușa lor se face o leșie în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
originationis vacuum reserantur, Buda, 1918. 1820 [1]. Orthoepia latina, latino-valachica, hungarica, germanica et serbo-valachica juxta gustum hodiernae paedagogigae in novum ordinem composita de Maniu Montan Nicolae, (Cibini [Sibia]), 1820 1822 [1]. DIACONOVICI LOGA, C., Gramatica românească pentru îndreparea tinerilor, Buda, Crăiasca tipografie a Universității Ungarii, 1822. 1828 [1]. ELIAD Ion Grammatica romînească, Dată la tipar cu cheltuiala Coconului Scarlat Roset [Sibiu], 1828. 1833 [1]. SEULESCUL, GH., Gramatică românească sau observații gramaticești asupra limbei românești. Pentru școalele normale și ghimnaziale. Partea I-
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
1. Aluniș 13. Hodac 2. Batoș 14. Ibănești 3. Băla 15. Ideciu de Jos 4. Beica de Jos 16. Lunca 5. Breaza 17. Lunca Bradului 6. Brâncovenești 18. Petelea 7. Chiheru de Jos 19. Răstolița 8. Cozma 20. Rușii-Munți 9. Crăiești 21. Solovăstru 10. Deda 22. Stînceni 11. Fărăgău 23. Suseni 12. Gurghiu 24. Vătava 3. JUDECĂTORIA SIGHIȘOARA cu sediul în municipiul Sighișoara MUNICIPIU 1. Sighișoara ORAȘE 1. Sângeorgiu de Pădure 2. Sovata COMUNE 1. Albești 7. Fântânele 2. Apold 8
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109526_a_110855]
-
Matei și Maria, cu domiciliul actual în Germania, 96193 Wachenroth, Hauptstr. 46, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reșița, Str. Cibinului nr. 2, sc. A, ap. 1, județul Caraș-Severin. 11. Koch Rozalia, născută la 26 iulie 1949 în localitatea Crăiești, județul Mureș, România, fiica lui Cozac Ioan și Eugenia, cu domiciliul actual în Germania, 96193 Wachenroth, Hauptstr. 46, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Reșița, Str. Cibinului nr. 2, sc. A, ap. 1, județul Caraș-Severin. 12. Langgartner Ibolya, născută
HOTĂRÂRE nr. 1.307 din 7 decembrie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131809_a_133138]
-
România, fiica lui Betca Monica-Anastasia, cu domiciliul actual în Germania, 76307 Karlsbad, Schulzengasse 9, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Mediaș, str. Milcov nr. 3, ap. 23, județul Sibiu. 88. Greta Valentin, născut la 12 noiembrie 1946 în localitatea Crăiești, județul Cluj, România, fiul lui Ionas și Lucretia, cu domiciliul actual în Germania, 48683 Ahaus, Nelkenweg 50, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Satu Mare, aleea Neajlov bl, 7, ap. 43, județul Satu Mare. 89. Greta Stela, născută la 12 decembrie
HOTĂRÂRE nr. 600 din 6 iulie 2000 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129617_a_130946]
-
Miceștii de Câmpie 7. Milas 8. Silivasu de Câmpie 9. Sanmihaiu de Câmpie 10. Teaca 11. Urmenis Cluj 1. Buza 2. Camarasu 3. Cătina 4. Frata �� 5. Geaca 6. Mociu 7. Palatca 8. Suatu Mureș 1. Band 2. Cozma 3. Crăiești 4. Faragau 5. Grebenisu de Câmpie 6. Mihesu de Câmpie 7. Pogăceaua 8. Raciu 9. Sarmasu*) 10. Sânpetru de Câmpie 11. Saulia 12. Șincai 13. Valea Largă 14. Zău de Câmpie ─────────────────────────────────────────────────── Total zona 12: 33 de comune ────────────────────────────────────────────────────────────────────── Zona 13 Botoșani
LEGE nr. 351 din 6 iulie 2001 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a Reţeaua de localităţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135826_a_137155]
-
884. Iernut ● - 885. Luduș ● ● 886. Sovata ● - Comună 887. Acățari ● - 888. Adămuș ● 889. Apold - ● 890. Ațintiș ● ● 891. Bahnea ● - 892. Band ● - 893. Bățos ● - 894. Bălăușeri ● - 895. Bichiș ● 896. Bogată ● - 897. Brâncovenești ● - 898. Ceuașu de Câmpie ● ● 899. Chețani ● 900. Coroisanmartin ● - 901. Crăciunești ● 902. Crăiești ● 903. Cristești ● - 904. Cucerdea ● - 905. Cuci ● 906. Daneș - ● 907. Deda - ● 908. Eremitu - ● 909. Ernei - ● ● 910. Fântânele ● 911. Gălești ● - 912. Gănești ● - 913. Gheorghe Doja ● ● 914. Ghindari ● ● 915. Grebenișu de Câmpie ● - 916. Hodoșa ● - 917. Iclănzel ● - 918. Ideciu de Jos ● - 919. Livezeni ● 920
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
Szekelycsoka 3. Gaiesti 3. Gocs 4. Gruisor 4. Kisgorgeny 5. Murgești 5. Nyaradszentbenedek 6. Roteni 6. Harasztkerek 7. Stejeriș 7. Cserefalva 8. Suveica 8. Szoverd 9. VaIenii 9. Szekelyvaja 9. Adamus 1. Adamus 1. Adamos 2. Cernești 2. Sovenyfalva 3. Crăiești 3. Kiralyfalva 4. Dambau 4. Kukullodombo 10. Albești 1. Albești 1. Feheregyhaza 2. Boiu 2. Bun 3. Sapartoc 3. Sarpatak 11. Aluniș 1. Aluniș 1. Magyaro 2. Fitcau 2. Ficko 3. Lunca Mureșului 3. Holtmaros 12. Apold 1. Vulcan 1
HOTĂRÂRE nr. 1.415 din 6 decembrie 2002 pentru modificarea unor anexe la Normele de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 , aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1.206/2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147014_a_148343]
-
Fundamentul acestora l-a constituit Diploma regelui Andrei al II-lea, din anul 1224 (Andraeanum). Privilegiul a scos populația săsească dintre Orăștie și Baraolt de sub autoritatea voievodului Transilvaniei și a subordonat-o regalității. Teritoriul locuit de sași a devenit Pământ crăiesc (Terra, quam Saxones Regii inhabitat Fundus Regius dicta), autonomie teritorial-etnică dependentă de regalitate și condusă de un comite numit de rege. Cele Șapte Scaune ale provinciei Sibiului au fost Orăștie, Sebeș, Miercurea, Sibiu, Nocrich, Cincu și Rupea. La finele secolului
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Mama se ținea scai de capul meu chiar și-n acea zi, că-s mai mic, că să nu plec, să rămân acasă, în sat, să mă fac tractorist, că uite al lu’ Caraghilea ce vilă și-a trântit la Crăiești... «Plec de-ar fi să nu mă mai întorc niciodată să mai văd!...» Vorbă de copchil prost. Ce știam eu pe-atunci» «Să dea Dumnezeu să curgă țărână din cer, dragu’ mămucuței și prafu’ să se-aleagă!...» Și-a început
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mormintele de șapte ani. Cei care au moștenit casa părintească n-au dat o sapă, n-au pus o floare. Asta am făcut mai întâi. Pe urmă, am început casa. De-atunci, o tot aștept pe Angela să vină la Crăiești. Mâța turbată Angela e nevastă-sa. Nu vrea să vină cu el în sat. S-a dus la fiică-sa, la Brașov. El muncește vara acolo și se duce iarna la oraș. «N-am plecat de la țară ca să mă îngroape
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pe la mine! Nici frații nu mi-i așteptam așa... Se ridică pe marginea patului. Are privirea dusă. Parcă nici nu mai e așa de înalt. Mușchii i s-au alungit, s-au ascuns sub piele. - N-ai mai trecut pe la Crăiești... Am terminat casa. Am făcut tot. Tot, mă, înțelegi? Știi cum a ieșit? Un vis. A venit și Angela. Și-a călcat pe inimă. I-am arătat bucătăria, cele două băi, barul, că am deschis și bar. Am angajat două
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
liberi. Iar omul are șase copii. Știți ce înseamnă asta pentru un țăran care trăiește prin truda mâinilor lui?... Dacă eram eu acuma în cizme... Aici, Ion Irimia s-a oprit din poveste. Și rămăsese cu ochii ațintiți în zarea Crăieștilor. Un sat sărac, uitat de lume și de Dumnezeu, ca majoritatea satelor noastre în tranziția spre nicăieri. „Domnu ziarist, haideți să vă arăt puțin satul. Glodul s-a mai zbicit și putem merge cu mașina pe deal. Aici, antiselecția a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]