3,317 matches
-
se făcea focul pentru Furcă, un obicei în serile de sfârșit de vară și început de toamnă, când la un foc ce se aprindea seara prin grija copiilor, femeile veneau cu de lucru și sporovăiau până noaptea târziu. Privi stâlpul crăpat de ploi și soare, suportul pe care se monta Vârtejul la sărbătoarea Dragobetelui. Era făcut de bunică-su, din lemn de salcâm, ars la partea îngropată în pământ, ca să nu putrezească. Își mai aduse aminte cum s-a dat prima
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495634017.html [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
Floarea lui Mitru, colega lui de clasă, și mamele lor râdeau de ei și le scoseseră vorbe că se plac. Se așeză pe un butuc gros din lemn de salcie, scobit a fi bancă. Deși era de pe vremea copilăriei lui, crăpase și se înnegrise, dar nu putrezise, sau uitase el cum a fost. Deja era impresionat și timpul parcă se oprise în loc... Privi unde odinioară era vatra focului, unde se coceau jaiurile de la porumbii rămași toamna verzi. Atunci iarba nu creștea
ȘATRA DIN POIANA STEJERERULUI de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 by http://confluente.ro/ion_c_gociu_1495634017.html [Corola-blog/BlogPost/372278_a_373607]
-
un fel de piatră-n visu-i pe-ntinsul unei stepe [49] Și sensul lui în lume ar fi atunci nu Calul ci însăși așteptarea pân' la sfârșit de veci și se aud prin cosmos atomii cum coboară și cum le crapă smalțul oaselor tot mai reci [50] Și-un fel de umezeală de mucegai albit crescând ca buruienile ca lichenii pe munți crește în lumea asta acoperind orașe podișurile stinse ale acestor frunți [51] Și dacă din adâncuri de patimi și
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
52] El numai ni se-arată în visuri și credințe și ne lumină pașii și calea ne-o arată în noaptea cugetării nu de atins el este și nici în noaptea lumii atins va fi vreodată [53] Materia-n Cetate crapă ca albe ziduri și din adâncuri iată un nechezat că vine și Calul iar se vede mai stins și fantomatic înșeuat cum trece pe-a lumilor coline [54] Mulțimile popoară aleargă mut pe dealuri și iată să-l atingă să
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
Poeme > Rasfrangere > URMELE VEACURILOR Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 620 din 11 septembrie 2012 Toate Articolele Autorului Urmele veacurilor Croncăne veacurile prin ziduri coșcovite, Străzile s-au aruncat în mare Să-și spele călcâiele încărcate de glod Crăpate de atâta mers prin uitare. Pescărușii aduc în cioc un spic de soare Și marea urcă până sub aripile lor. Eu îmi caut aleasa rătăcind prin oraș când iubirea pe catarg se face dor. Femeia în alb a trecut nevăzută
URMELE VEACURILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 620 din 11 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Urmele_veacurilor_al_florin_tene_1347353036.html [Corola-blog/BlogPost/343805_a_345134]
-
dor Să-ngroape crunt această țară Și se-nălța adânc din pietre Un urlet roșu ascuțit Un apus negru mohorât Curgea pe lucruri și pe sate Pe păsările care-n haos Se surupau dezagregate Materia curgea pe sânge Oasele îi crăpau țipând Ca la-nceput în elemente Căzând în haos rând pe rând Și începea un fel de ceață Ce-nchega lumea și-o ducea Un fel de mână din adâncuri Purtând o roșie lalea Se-adunau pietrele în ziduri Și
BĂLCESCU FLUTURÂND (3) POEME de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_balcescu_stefan_dumitrescu_1369402119.html [Corola-blog/BlogPost/344665_a_345994]
-
timpul și se dezgheaț-acuș izvorul și iar o să îmi tragi zăvorul, când vântul cald de primăvară te-o alinta pe ochi, afară, să te sărute, el, iubito?! lasă-mă să-ți spăl eu chipul, măcar, cu un sărut, iubito! să crape iarna de geloasă, că nu te las să ieși din casă; ce spui? cu câte sărutări, iubito, aș putea să opresc, timpul? Referință Bibliografică: cu câte sărutări, iubito? / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 817, Anul III, 27
CU CÂTE SĂRUTĂRI, IUBITO? de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 817 din 27 martie 2013 by http://confluente.ro/Cu_cate_sarutari_iubito_george_safir_1364370046.html [Corola-blog/BlogPost/345452_a_346781]
-
E vară, Razele de soare te-nțeapă, Ce liniște și cald e afară, DIN APĂ. Te arunci ca un pește, Scăpat cumva din plasa ruptă, În râul ce liniștit unduiește, SUB STÂNCĂ. În jur totu-i aprins, De căldură pietrele crapă, Când din greșeală le-ai împins, ÎN APĂ. În oraș căldură mare, Asfaltul crapă sub talpă, Chioșcuri de răcoritoare, VÂND APĂ. Toată lumea trage la ștrand, În foarte mare grabă, Fug toți de soarele cald, LA APĂ: TURDA BĂI August 1963
ESTIVALĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Estivala.html [Corola-blog/BlogPost/355914_a_357243]
-
APĂ. Te arunci ca un pește, Scăpat cumva din plasa ruptă, În râul ce liniștit unduiește, SUB STÂNCĂ. În jur totu-i aprins, De căldură pietrele crapă, Când din greșeală le-ai împins, ÎN APĂ. În oraș căldură mare, Asfaltul crapă sub talpă, Chioșcuri de răcoritoare, VÂND APĂ. Toată lumea trage la ștrand, În foarte mare grabă, Fug toți de soarele cald, LA APĂ: TURDA BĂI August 1963 Referință Bibliografică: Estivală / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 272, Anul I
ESTIVALĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Estivala.html [Corola-blog/BlogPost/355914_a_357243]
-
să-i crească ... VIII. NU-I ZIUA TA, ȚARĂ!, de George Safir , publicat în Ediția nr. 1794 din 29 noiembrie 2015. cică e ziua ta, fa, Românică... aiaiaiaiii, ce prefăcuți!... cum de nu cade cerul peste ei, cum de nu crapă să-i înghită pământul, mânca-i-ar ciorile și viermii! e ziua ta, ai?!... nu mai pot ei de ziua ta, doar ca să-și mai tragă un chiolhan, să-și afișeze decorațiile pe burțile lor pline de rahat, să mai
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
și rușii... mai ales rușii, vecinii tăi!... nu mai zic de unguri, că ăștia se laudă pizdi tăt ... Citește mai mult cică e ziua ta, fa, Românică...aiaiaiaiii, ce prefăcuți!...cum de nu cade cerul peste ei,cum de nu crapă să-i înghită pământul,mânca-i-ar ciorile și viermii!e ziua ta, ai?!...nu mai pot ei de ziua ta,doar ca să-și mai tragă un chiolhan,să-și afișeze decorațiile pe burțile lor pline de rahat,să mai
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
palme și nu vă mai mirați, c-așa sunt multe mame, cu fiii lor plecați. sunt palme de vădană în care, deopotrivă, lacrimă și rană, grâul de colivă au ținut-o-n viață. să n-o certați că are palmele crăpate de-o veți vedea prin piață, că vinde-un kil de lapte... priviți aceste palme, pot ele să muncească?!... așa sunt multe mame, ce-abia pot să trăiască... Citește mai mult priviți aceste palmeși nu vă mai mirați,c-așa
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
ele să muncească?!...așa sunt multe mame,ce-abia pot să trăiască...... XIX. ȘI-I MAI BUNÎ ȘÎ MAI BUNÎ, DICÂT BRÂNZA CU SMÂNTÂNÎ?, de George Safir , publicat în Ediția nr. 1621 din 09 iunie 2015. Toată lumea știe că românii crapă pâine mai dihai decât orice nație! Până și fotbaliștii noștri i-au speriat pe străini cu câte coșuri de firimituri au ridicat de la masa lor. La fiel șî mama îmi spunea, ia cu pâni, uăi găujiosuli, cî nu ti mai
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
măr, o parî, o jișânî ori o șireașî. Și s-o fi întâmplat, fa Ileanî, o trecut lăcustili prin livada noastrî? Doamni apârî șî pazăști, zâșe gheata fimeie, facându-ș' cruși cu amândouî mânurili. Citește mai mult Toată lumea știe că românii crapă pâine mai dihai decât orice nație! Până și fotbaliștii noștri i-au speriat pe străini cu câte coșuri de firimituri au ridicat de la masa lor.La fiel șî mama îmi spunea, ia cu pâni, uăi găujiosuli, cî nu ti mai
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
hei, hei, hei, călare pe ei! )noi ca români... XXXI. DE LA CRĂCIUN PÂNĂ LA PAȘTI, de George Safir , publicat în Ediția nr. 1458 din 28 decembrie 2014. iaca fraților Crăciunul s-a dus la fel cum se duc toate a mai crăpat pe ici pe colo câte unul de la mulți ani și sănătate degeaba i-au urat feciorii în timp ce îl pupa nevasta și îi cântau colindătorii să aibă mult succes în toate că și el s-a dus i'm sorry a
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
în timp ce îl pupa nevasta și îi cântau colindătorii să aibă mult succes în toate că și el s-a dus i'm sorry a plecat din lumea asta ... Citește mai mult iaca fraților Crăciunuls-a dus la felcum se ductoatea mai crăpat pe ici pe colocâte unulde la mulți aniși sănătatedegeaba i-au uratfecioriiîn timp ce îl pupanevastași îi cântau colindătoriisă aibă mult succesîn toatecă și el s-a dusi'm sorrya plecat din lumea asta... XXXII. ÎNTR-O NOAPTE DE AJUN
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/george_safir/canal [Corola-blog/BlogPost/379831_a_381160]
-
ce-mi arzi obrazul usucă-n veci păcatul meu, ajută-mă s-aplec geniunchiul către Iisus, Fratele meu. Tu, suflete ce simt că suferi fruntea îți 'pleacă-n umilință, cu dragoste să te acoperi și cu prea sinceră căință. SE CRAPĂ ZORII Se crapă zorii și-odată cu ei pășesc ,încet, tăcuți și ei ... norii. Eu.. p-acolo... gustând amarul cărărilor pustii ... te-aștept că să revii. Se crapă iar zorii, în clipe albastre, în clipe sihastre, și tac.. iar tac norii
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/eugen_emeric_chvala_1458430001.html [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
obrazul usucă-n veci păcatul meu, ajută-mă s-aplec geniunchiul către Iisus, Fratele meu. Tu, suflete ce simt că suferi fruntea îți 'pleacă-n umilință, cu dragoste să te acoperi și cu prea sinceră căință. SE CRAPĂ ZORII Se crapă zorii și-odată cu ei pășesc ,încet, tăcuți și ei ... norii. Eu.. p-acolo... gustând amarul cărărilor pustii ... te-aștept că să revii. Se crapă iar zorii, în clipe albastre, în clipe sihastre, și tac.. iar tac norii eu.. pe-aciiii ... gustând
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/eugen_emeric_chvala_1458430001.html [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
-n umilință, cu dragoste să te acoperi și cu prea sinceră căință. SE CRAPĂ ZORII Se crapă zorii și-odată cu ei pășesc ,încet, tăcuți și ei ... norii. Eu.. p-acolo... gustând amarul cărărilor pustii ... te-aștept că să revii. Se crapă iar zorii, în clipe albastre, în clipe sihastre, și tac.. iar tac norii eu.. pe-aciiii ... gustând în taină din ce a mai rămas te-aștept că să revii. DECÂT ORICE, ORICUM Decât orice, oricum ori slugă la stăpân e vina
LACRIMI CORUPTE (POEME) de EUGEN EMERIC CHVALA în ediţia nr. 1906 din 20 martie 2016 by http://confluente.ro/eugen_emeric_chvala_1458430001.html [Corola-blog/BlogPost/368884_a_370213]
-
Via, ce-l compătimea: Se gândea la el, ce-o face Când va crește, se va coace; Ajungând un dovlecioi, Va cădea ca un pietroi. Chiar așa s-a întâmplat, Când el tare s-a umflat! A căzut și a crăpat, Porcii iute l-au mâncat. Morala: Voi, copii, să ascultați, Pe sus nu vă cățărați, Să nu pățiți, cumva, și voi, Precum al nostru dovlecioi! (din volumul "Universul copilăriei", Editura Emma, Orăștie, 2015) Referință Bibliografică: DOVLEACUL AROGANT / Marioara Ardelean : Confluențe
DOVLEACUL AROGANT de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 by http://confluente.ro/marioara_ardelean_1472203183.html [Corola-blog/BlogPost/375927_a_377256]
-
și geamul se făcu țăndări. Cei doi săriră în picioare îngroziți. Un mârtan mieună în odaia cealaltă și răsturnă oala cu lapte. - Ai uitat motanul înăuntru? - întrebă Elena înspăimântată. Dar nu termină întrebarea că ușa de la intrare sări din balamale crăpându-se în două de peretele opus. La o secundă, o flacără ca un fulger lovi perdeaua prin geamul spart. - Huuu!... se sperie femeia. Pătrule, ăsta-i diavolul! Elena în culmea disperării, smulse din perete icoana cu Maica Domnului în brațe
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]
-
pe care să le pună apoi în niște tuburi înalte. E un fel de cutie cu pereți laterali de alubond și cu un steag dacic desenat pe un panou de plexiglas aflat în față. I se spune Tancul. Panoul e crăpat, semn al loviturilor primite în timpul luptelor de la etapa finală a concursului FIRST Tech Challenge, desfășurată în Statele Unite ale Americii. Robotul a fost proiectat, construit și pilotat de AutoVortex, o echipă de liceeni români, care s-a clasat pe locul al
Copiii care construiesc roboți pentru România by https://republica.ro/copiii-care-construiesc-roboc-i-pentru-romania [Corola-blog/BlogPost/338318_a_339647]
-
sufletele ca niște frumoase coline de brazi tainici ai eroilor, ce scânteiază sub binecuvântarea astrului prin mireasma jertfelor sfinte. „În rama cerească a primăverii pătrundeau, înghiontind inima, zburătăcind gândurile, exploziile îndepărtate ale războiului. Apăsarea creștea ca un mers de huidumă, crăpând liniștea cu miresme. Peste fețele tinerilor trecu pentru câteva clipe, ca o umbră, încordarea, ca să facă apoi pe întrecute haz de necaz Pândeam vuietul îndepărtat și de pe aria vieții mele grăbeau spre margini, ca într-un orizont fizic în clipe
DRUMUL CRUCII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1679 din 06 august 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1438859071.html [Corola-blog/BlogPost/343467_a_344796]
-
îngândurat. Au început să apară zorile. Peste puțin timp soarele se va ridica cu repeziciune deasupra lanului și razele sale vor deveni din ce în ce mai puternice, uscând tot ce întâlnea în cale. Ziua pe arșiță, sulițele pătrunzătoare se strecurau în străfundul pământului crăpat din cauza secetei lunii iunie. Puteai foarte ușor să bagi palma mâinii printre crăpăturile formate în pământul arid. Aici era și un teren mai slab, predomina argila roșie fiind zonă pietroasă, din această cauză nu se putea cosi cu secerătoarea mecanică
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 by http://confluente.ro/Seceratorul.html [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
o să vină ploaia? În tine mă ascund, jilavă. Mai port pe buze vânătaia. De tine, încă sunt bolnavă. M-atingi cu degetele mici, Pe arealuri indiscrete. Și în hamacul cu furnici, Rămâi să descifrezi secrete. Eu delirez în zori ce crapă peste tăceri spălate-n must. Și-aștept festinul să înceapă în labirintul meu îngust. Rămân o clipă-n amorțire. Apoi continuu să te beau. Și într-o nouă zvârcolire, Prin spasme, îți șoptesc ; mai vreau! Referință Bibliografică: NESAȚ / Marioara Nedea
NESAŢ de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 by http://confluente.ro/marioara_nedea_1497524253.html [Corola-blog/BlogPost/365431_a_366760]