473 matches
-
vreo așteptare Că nici catastrofa azi nu mai doare Seninul a devenit prea senin Înnouratul ucide belșugul Și aduce puhoiul plin Cu tot gunoiul ce precede omul Călduri încinse în somn Prevestesc apocaliptice semne Ce oare omul poate să îndemne Craca universală a și- o distruge Stau și privesc cum zarea se întinde Alungind depărtarea Visez la o stea fără lanțuri și vărfuri trofice Să nu îmi fie prea cald Dar nici prea rece să fiu acceptat într-o lume În
ARDE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383586_a_384915]
-
însura (mărită)?” Dacă se întâmplă că după rostirea acestor cuvinte, cucul să cânte, cântecul sau echivala cu un an de astepare. Dimpotrivă, dacă el tăcea, tăcerea să era semn că avem de-a face cu o căsătorie grabnica. De asemenea, craca pe care a cântat cucul de ziua să, era tăiată și pusă în scăldătoarea fetelor, în speranța că flăcăii nu le vor ocoli. Adrian Cocosila Creștinortodox.ro
Buna Vestire, cea mai veche sarbatoare a Maicii Domnului [Corola-blog/BlogPost/92339_a_93631]
-
sub coastă, o Înțepătură, care devine tot mai persistentă. Se Înmulțesc cutiile de medicamente, cadourile de Crăciun sînt mai puține. Tiberiu s-a hotărît să nu-și mai petreacă revelionul În familie. Așteptăm Anul Nou ca „două ghebe pe-o cracă“, cum spunea bătrîna Bazarova și nici nu am Împlinit Încă anii de pensie. Mă preocupă digestia, ceaiurile de plante, nu mai desenez modele de rochii. La restaurantul Casei Scriitorilor nu ne mai invită nimeni la masa lui. Nu mai e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cu ani în urmă. De fapt e Judy, a spus Tom. Nu te așteptai la asta, este? — Dumnezeule, nu! am zis pe un ton dezaprobator. Era tabu să te dai la cineva care locuiește în aceeași casă. —își cam taie craca de sub picioare. —Ești atât de feminină și sensibilă Sam, de aceea te iubesc atât de mult, ai nevoie de adăpost în lumea asta plină de macho... M-am prefăcut că îi dau un pumn în stomac. Nu era greu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
neexprimată. Acesta își ia avânt, spumegând de furie. Nu, nu vrea să fie reținut de cucoanele astea împopoțonate, fiindcă mai are încă multe planuri pe ziua de azi. E o pasăre mare care‑și face cu greu vânt de pe o cracă pe alta. Și uite‑așa pleacă și se mai uită și în alte vitrine, pe care, din recunoștință, Rainer nici nu le mai vede. La magazinul de articole sportive e expus un nou model de bicicletă de curse, cu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
în virgin triunghi tăiat spre lume? ÎNECATUL Fulger străin, desparte această piatră-adîncă; Văi agere, tăiați-mi o zi ca un ochean! Atlanticei sunt robul vibrat spre un mărgean, Încununat cu alge, clădit în praf de stâncă, Un trunchi cu prăpădite crăci vechi, ce stau să pice, Din care alte ramuri, armate-n șerpi lemnoși, Bat apele, din baia albastră să despice Limbi verzi, șuierătoare, prin dinții veninoși. ORBITE Colo, dimineața mea, Viu altar îți miruia: Ca Islande caste, norii În, dorită
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
răsuflet Ca păcatele din suflet! Stai un pic, Că mă ridic Și-i venim acum de hac! Lasă numai să mă-mbrac Și-ți ajut să urci în pom, Câine vorbitor și om, S-o dăm jos din pom și cracă, Apoi - tava Și-n tarbacă, De trei ori de capul scării Să-i frângem șira spinării! Nalt, curat sub corn de rai, Dezlega-vom: cir-li-lai, Cir-li-lai Precum stropi de apă rece În copaie când te lai; Vir-o-con-go-eo-lig, Oase-nchise-afară-n frig; Lir-liu-gean
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
trecuse de amiaz Împovărat de simțuri, mult istovit de cale, Mă pomenii în fața stingherului din luncă, Sălbatecului arbor întrezărit prin geam. Părea trudit și vârstnic... Un noduros mărgean Încununat cu alge, un trup răpus de muncă, Un trunchi cu prăpădite crăci vechi ce stau să pice Din care ramuri hâde - năprasnici șerpi lemnoși Zbucnesc, ca sus în baia albastră să despice Limbi verzi, șuierătoare, prin dinții veninoși. III Dar peste ochi și cuget căzu o deasă sită. Mă tolănii în voie
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
tractoarelor. Își dăduse seama că problema asta nu o poate rezolva cu autoritățile sau prin justiție. Trebuia să găsească ceva ca să le protejeze. Își aduse aminte de colacii cu sârmă ghimpată din cocina de porci. A adus o remorcă de crăci de la pădure, după ce l-a „cinstit” pe pădurar (așa procedau toți oamenii) și a făcut pari ascuțiți din ele. Apoi, a mai „cinstit” pe un tractorist, care i-a arat cele două loturi. A tras cam greu tractoristul pentru „desțelenirea
S.R.L. AMARU -5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361026_a_362355]
-
și nu prea are ce să i se răspundă la fel, iar în al doilea rând pentru că prin comportamentul lui alungă și pe ultimul om ce îl mai putea iubi. Asta face ‘comunicarea’ insului vanitos, sau ‘superior’,el își taie craca singur. Cuplurile sau persoanele (adică unii/unul dintr-un cuplu ce resimte o lipsă) ce se prezintă de obicei la terapie prezintă categorii în funcție de problematică, reclamând un anumit gen de probleme: - Au o imagine de sine negativă (determinată sau susținută
COMUNICAREA CE SUSCITĂ AUTENTICITATEA de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367771_a_369100]
-
moale sub picioare, din nou alt an alt strătuleț de surcele și tot așa fără să aluneci sau să simți și să te murdărești de noroiul de sub picioare. La noi, decojitul copacilor, corhănirea și fasonarea, adunarea materialului rămas, rumeguș sau crăci, așchii și surcele, curățirea locului au loc - când nu sunt total neglijate, cu o rapiditate suspectă și prin “nebăgare” de seamă, doar când aceștia sunt tăiați din picioare, “pieptănați” “pe fir”, iar împrăștierea resturilor se face mai mult din considerente
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
chiar în regiunile colinare sau de câmpie sau deșertice - nu mi-a fost dat să văd copaci sau arbuști “tăiați” din considerente economice, erau mulți doborâți de vânt sau alunecări de teren, însă întregul “material” se afla la “purtător”, cu crăci și trunchi cu tot, în stare avansată de degradare sau putreziciune, nici măcar urmă de “tras” în afara perimetrului, sau vre-o urmă de potecă - firește, în afara celor marcate de traseele de acces - care să fi dus la concluzia vreunei încercări de
RUINELE, BUNURI NAŢIONALE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 180 din 29 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367257_a_368586]
-
vor ateriza uite acum pe creștet, gorile care scot „urlete” pe-adevărat dar la relanti, pentru a nu deranja pe consumatori, părinții au mari probleme cu copiii că nu-și termină din farfurii, un râs sau o panteră agățată pe craca unui arbust tropical mișcând ritmic capul încoace și-ncolo - odată la 30 de secunde, semn că apropierea primejdiei nu-l va lua pe nepregătite și rânjetul și mirosul sunt armele care-l pun în gardă dar și cele care-l
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
încățări și pe care o plimbă amenințător, de care însă copiii nu se mai sinchisesc urmărindu-i totuși zvăcnirile. La un moment dat este sugerată un fel de furtună tropicală, totul este în stare de alertă, fâșâitul frunzelor și troznitul crăcilor din coronomamentul arboretului care se-apleacă până la pământ într-un ecou reverberat și sinistru al vântoaselor tropicale declanșează în oameni o anume îngrijorare, cerul se întunecă și fulgerele pun în lumină straturile de nori negri ce-așteaptă să se reverse
HAI-HUI CU TRAMCARUL PRIN FRISCO... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367021_a_368350]
-
directivă europeană privind confiscarea extinsă a averilor ilicite (din 2014), care ar trebui sa fie transpusă în legislația romanească până la 4 octombrie a.c. Aici e de înțeles sabotajul practicat de reprezentanții de vază ai națiunii! Cum să-și taie singuri craca? 2. La Timișoara, în cinstea aflării veștii că urbea va fi capitală culturală europeană în 2021, un grup de țigani/romi/indieni au făcut praf un local de manele. Unul dintre bătăuși a fost lovit violent la cap. Neavând creier
TABLETA DE WEEKEND (165): CIOLOŞ – SINGUR ÎNTRE DUŞMANI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368582_a_369911]
-
dar n-au ajuns prea departe. N-au luat nici măcar un prizonier și n-au lăsat pe nici unul să scape. Și eu vedeam de sus toată operațiunea. - Și nu ți-a fost frică? - Ba bine că nu! Stăteam pe o cracă sus, unde era frunzișul mai des și mă rugam Maicii Domnului să mă scape. Și atunci i-am promis că dacă ies viu și nevătămat din acel război o să fac un pelerinaj la Athos și o să devin robul ei toată
ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350409_a_351738]
-
încât să omită faptul că însăși procesele care susțin universul duc la explozii și implozii? Așa va păți și omul dacă nu i se va activa la timp simțul realității ce domină universul ? Așa va reuși el să își taie ,,craca universală pe care atârnă efemer? Nu este exclus din moment ce, deși a aflat că până și componentele universului, în afară de materie, sunt efemere el încă se lasă pradă iluziilor omenești. O stea, o galaxie au un timp limitat în spațiul lor cosmic
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348563_a_349892]
-
și dintotdeauna. Pare a fi o datorie pe care el, ca ființă inteligentă o are față de darul, unic, pe care l-a primit la împărțirea obligațiilor universale Să vedem însă dacă natura, universul îl vor lăsa să își taie singur ,,craca universală,, pe care creatorul inițial i-a lăsat-o spre a se bucura de formele unice ale viului inteligent. De lăsat, este posibil să-l lase, poate chiar să,, îl ajute” având în vedere formele violente de manifertare a naturii
EXTRAS DIN MEMORIA ILUZIILOR de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348563_a_349892]
-
acoperă trădarea, frământările, regretele (Boris Marian), • Absurdul prelungit devine obișnuință... • Fiecare om are prețul lui. La cei mai mulți se dă și rest. Atacul la persoană poate fi contondent, dar nu contează cât un argument. • Nimeni nu-i interesat să-și taie craca de sub scaun. • Dacă ascundem faptele, lucru frecvent în istorie, avem o enigmă?? (Mihai Batog-Bujenită). • Norocoșii sunt mereu amenințați de ghinion. • Idei hipnotice... • Proști suntem cu toții, dar unii sunt mai bine informați. • Un socialist este un comunist care s-a mutat
ZICERI (109/110) REGELE FRANŢEI & CEL CARE UITĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349761_a_351090]
-
umor israelian) • Adesea ești nevoit să închizi, ca să ai ce deschide. • Sunt adevărate calitățile lămâii? Că n-aș vrea să mă acresc degeaba... (Liviu Marcu). Am văzut garderoba reginei... Nu mă mai mir că regele e gol. • Unul care taie craca de sub picioarele... altuia. • La mine nimic nu se pierde, dar totul se rătăcește (Lydia Elron). • Lupul aleargă după oi, dar și berbecul. Fie ca toate visele să se-mplinească. Ferească sfântul, de la o vreme visez numai vaci slabe! Dr. Dorel
ZEUS & VACILE SLABE de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349991_a_351320]
-
fost micșorată cum atestă principalele curente economico-democrate, iar omul devine astfel sclavul băncii. Aceasta îi ia casa, poprește salariul lăsând-ui minimul de trai, și-l trimite voit în cea mai neagră mizerie. Teoretic este o greșeală, deoarece banca își taie craca de sub picioare. Omul nu mai poate restitui niciodată creditul luat iar banca nu mai are bani să dea altora credite. Însăși banca dă faliment dacă nu este susținută vârtos de stat. Se irosesc astfel bani destinați investițiilor, adică creării de
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
aplomb pedagogic, profesional și părintesc de numiții : Radu Câjvăneanu și Lucia Olaru Nenati. Aceste cursuri m-au îmbolnăvit pe viață de patima de-a scrie. Și nu doar poeme, ci și Lecturi perpendiculare precum și alte articole unde-mi tăiam singur craca de sub piciorele minciunii și (im)posturii (im)personale. P.U. Costel Zăgan, Deșertul de catifea (139) Referință Bibliografică: ADDENDA (5) / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1114, Anul IV, 18 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Costel
ADDENDA (5) de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347524_a_348853]
-
dispoziția procuraturii spre ași dovedi nevinovăția. Numai dacă se consideră vinovat își apără cu dinții scaunul imunității iar colegii, asemănători în fapte, îl ajută. Oare cum să procedăm cu legile care ating și legiuitorii? Mai există unii care-și taie craca de sub picioare. Altfel nu ar exista zicala. Dar legiuitorii vor aproba în unanimitate grațierea faptelor confraților lor certați cu legea sau mărirea îndemnizațiilor lor dar vor refuza sistematic tot ce atinge imunitatea sau participarea la marile venituri ocazionate de funcție
RSDR ÎMPĂRĂŢIA MINCIUNII. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350136_a_351465]
-
știa mai bine decât profesorul, o știa încă din liceu. Și-a dat seama atunci când acesta preda „tehnologia zahărului ”. Atunci când profesorul universitar a predat această materie, în mijocul orei de curs, s-a ridicat din ultimul rând al amfiteatrului, „ultima cracă ” și a coborât către catedră. Datorită reparațiilor din ASE, de după cutremur, cursurile și seminariile se țineau în „Agronomie ”. Treptele, din lemn, scârțâiau al naibii de îngrozitor, Albert reușind să nedumerească și chiar să scandalizeze o parte din colegi. Profesorul a rămas însă
XXV. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365392_a_366721]
-
său cică-i abstract - Și ni-l prezintă radios. Zic c-ar avea mai mult impact De ni l-ar arăta...pe dos Unui pădurar A tăiat codrul cu hapca, Ca să-și facă vilă mare. Și-a tăiat însă și craca Pe care stătea-n picioare. Referință Bibliografică: EPIGRAME (III) / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 987, Anul III, 13 septembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Pârlea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
EPIGRAME (III) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365017_a_366346]