2,854 matches
-
din care lipsește acumularea de detalii și introspecția. Georgescu Delafras nu îl angajează însă pe tânărul Preda la editura sau la tipografia sa din lipsă de posturi libere. Schimbarea miraculoasă a norocului întârzie, omul providențial nu este de găsit. Nichifor Crainic nu-i dă decât sfaturi: să caute un scriitor care să-l ajute să debuteze și apoi să-i dea un șut. Victor Ion Popa îi dă niște bani și prea puțne încurajări. Nimeni nu-i arată ușa spre locul
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
scriitori comuniști va avea urmări dintre cele mai importante: după 1940, va fi considerat scriitor al vremurilor noi; el însuși se va simț îndatorat față de cei care l-au ajutat să răzbată, nu va proceda așa cum îl sfătuise cândva Nichifor Crainic, ci, dimpotrivă, se va simț dator să se implice. Preda nu va pune niciodată în discuție regimul comunist, nu va suspecta niciodată legitimitatea sa, cărțile sale nu vor fi niciodată "subversive", ci, dimpotrivă, angajate în problematica vremii. Încă din 1945
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
e povestire chinezească în care un curtean află un secret legat de împărat și, pentru că nu-l poate divulgă nimănui fără a-și primejdui viața, fuge în pădure și-l rostește de mai multe ori în scorbura unuia arbore. Un crainic, dintre aceia care colindau drumurile răspândind anunțurile stăpânirii, rămâne fără toba și pune să i se confecționeze una din chiar arborele cu pricina. Evident, când începe să bată toba, din ea răsună rușinosul secret al împăratului. Sunt multe alte povestiri
Cartea copilăriei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82596_a_83921]
-
Noua revistă europeană", "Ideea europeană", "Cuvântul" și "Predania"). Ochiului sagace al cercetătorului nu-i scapă faptul că presa constituia deja, pentru amândoi protagoniștii comentați, o demonstrație de forță (p. 10), o a patra putere în stat. Rivali și afini, Nichifor Crainic și Nae Ionescu aveau în comun nemulțumirea profundă față de realitatea socială în mijlocul căreia viețuiau, pe care o doreau fondată pe cu totul alte principii. Conținutul "reformist" al gândirii lor este analizat în cele două secțiuni ale volumului: Între o tradiție
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
părerea gânditorului, de cartezianism, în ultima parte a existenței sale, acesta propune paradigma unui stat totalitar, pentru a cărui edificare nu se sfiește să exercite un fulminant "traseism" politic. Susținând cu egală ardoare necesitatea fondării statului pe baze spirituale, Nichifor Crainic discreditează și el "modernitatea", de pe poziția tradiției și a specificului național, ajungând să prescrie o doctrină în toată regula, marcată de simplism ideatic și de rigiditate, cea a statului etnocratic, construcție caracterizată de autor ca una "utopic/distopică", resuscitând idei
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
ramifica sub zodia paradoxului, deoarece, promovând autohtonismul, ea face apel la Orient și la bizantinism, iar criticând filosofia și cultura occidentală, admite o asimilare implicită a formelor modernității. Astfel se explică și titlul cărții: supralicitând o tradiție vag numită, Nichifor Crainic și Nae Ionescu nu exclud, ba chiar presupun o "modernitate diortosită", adică ajustată de percepția românească a ortodoxiei. Dacă e adevărat că gânditorii în chestiune sunt profetici, prin declararea sacralității ca fundament necesar al existenței, e, tot astfel, sesizabil eșecul
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
Förster, Renan, Rathenau, Berdiaev, Iorga, Bergson, René Guénon, Dostoievski ș.a.) dau o idee despre amplitudinea problematicii în care se mișcau dezinvolt ambii doctrinari români. Punctul tragic, de răscruce, al gândirii lor apare de la primele semne ale instalării ideologiei: la Nichifor Crainic, ca un sistem de dogme religioase ce-și subordonează tot restul societății, la Nae Ionescu, odată cu proiectul unei practici sociale, ceea ce, inevitabil, convertește în acțiune brutală filosofia însăși. În ambele cazuri, este vorba de un procustianism mintal cu atât mai
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
practici sociale, ceea ce, inevitabil, convertește în acțiune brutală filosofia însăși. În ambele cazuri, este vorba de un procustianism mintal cu atât mai surprinzător cu cât se referă la oameni de cultură de reală valoare și anvergură - "corporatismul" preconizat de N. Crainic, ca și formula organică teoretizată de Nae Ionescu în domeniul vieții sociale, în opoziție cu formula contractuală occidentală, semnificau amândouă un regres al cugetării social-politice, fiind marcate de fundamentalism, intoleranță, ură, respingere. Este motivul pentru care Viorel Marineasa, în finalul
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
care tenta să depășească economicul, stă la temelia monstruosului său proiect totalitar "(p. 215). Angajamentul autorului, clar exprimat, se află de partea democrației, în cadrul căreia diversitatea etnică și cea culturală reprezintă achiziții de preț. "Gândirea organicistă interbelică a lui Nichifor Crainic sau a lui Nae Ionescu, bunăoară, opera prin excludere; după consumarea dramatică a perioadelor totalitariste, epoca actuală operează prin includere. Specificul tradiției și al culturilor naționale nu poate fi pus în primejdie într-un mediu al libertății de expresie și
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
manifestare " (p. 250). Autorul mărturisește, așadar, că abordarea sa "a avut în vedere o recitire a sensurilor tradiției din perspectiva orizonturilor de percepție și de înțelegere ale lumii contemporane (p. 249) și că, după lecturi, în sfârșit, consistente din Nichifor Crainic și din Nae Ionescu, în condiții de libertate, ba chiar mai mult decât atâta(...), trebuie să recunoaștem că interesul nostru pentru cei doi autori a rămas unul strict profesional. De fascinație, nici vorbă. Dacă nu ne-ar fi teamă că
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
nostru pentru cei doi autori a rămas unul strict profesional. De fascinație, nici vorbă. Dacă nu ne-ar fi teamă că vom cădea în patetism, am pomeni despre oroare. Celor ce își mai fac iluzii că Nae Ionescu și Nichifor Crainic pot fi repuși în circulație pentru a însănătoși societatea românească le punem la dispoziție mostre edificatoare" (p. 252). Prin actualitatea viziunii sale, volumul lui Viorel Marineasa ar merita să provoace o dezbatere pasionată în mișcarea de idei din România de
Proiecte himerice by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/10511_a_11836]
-
confiscat de Securitate și tipărit în Editura Albatros 5. Monografia lui Florin Țurcanu citează caracterizarea făcută lui Eliade în Scânteia la 3 octombrie 1944: "ideolog al mișcării legionare și apologet al dictaturii lui Salazar". Este menționat apoi articolul lui Nichifor Crainic - Mircea Eliade un sexolog maniac apărut în 1963 în Glasul Patriei. Ostilitatea regimului comunist față de scriitor nu s-a mărginit numai la atât! între 1944-1947, Oscar Lemnaru a publicat peste zece "demascări" în Dreptatea și Dreptatea nouă. Reproduc doar un
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
îmi era strict interzis să mă apropiu. Victimă a unei memorii trădătoare care operase în fugă, Șușară confundase pur și simplu RDG cu RFG și pe sovietici cu americanii!... Mai departe, Pavel se referă la un text al lui Nichifor Crainic, precizând că e vorba de un fragment dintr-o scrisoare către Dinu Pillat, din 15 febr. 1972. Scrisoarea există într-adevăr, dar conținutul ei nu are nimic de-a face cu citatul invocat. Crainic îi declară lui Dinu Pillat că
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
la un text al lui Nichifor Crainic, precizând că e vorba de un fragment dintr-o scrisoare către Dinu Pillat, din 15 febr. 1972. Scrisoarea există într-adevăr, dar conținutul ei nu are nimic de-a face cu citatul invocat. Crainic îi declară lui Dinu Pillat că s-a convins că aș fi "cel mai valoros critic și istoric de artă pe care îl avem". Ce se întâmplă? Ceea ce citează Pavel din Crainic aparține de fapt unei alocuțiuni scrise și citite
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
are nimic de-a face cu citatul invocat. Crainic îi declară lui Dinu Pillat că s-a convins că aș fi "cel mai valoros critic și istoric de artă pe care îl avem". Ce se întâmplă? Ceea ce citează Pavel din Crainic aparține de fapt unei alocuțiuni scrise și citite de acesta cu prilejul discuțiilor ocazionate de doctoratul meu, din februarie 1969. Inexactitatea indicării sursei se dovedește a nu avea nici o importanță pentru cititor, pentru că impresia generală care se degajă din articol
George Radu Bogdan versus Pavel Șușară by George Radu () [Corola-journal/Imaginative/11728_a_13053]
-
în templul inimii tale! ” (Altar de rugăciune). Acest tip de valori religioase aflate în fățișă contradicție cu o cultură materialistă, invazivă, nihilistă, reînnoadă firele ce ne vin dinspre marea noastră școală poetică interbelică și modernă (Vasile Voiculescu, Lucian Blaga, Nichifor Crainic, Daniel Turcea etc.), proiectând-o spre un posibil viitor, și totodată pa-riind pe potențiala demnitate și măreție a omului și pe o posibilă „umanitate” a lui Dumnezeu, într-o epo-că a secularizării și anomiei, ce reduce aproape totul în obiecte
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
cu zâmbetul pe buze și, ca student, era eminent. Într-o seară, am zărit pe noptiera sa două cărți cu coperțile și filele învechite, cam ciudate față de cărțile care circulau pe piața vremii, de autori necunoscuți mie: Spinoza și Nichifor Crainic. Le-am frunzărit, Ghiță mi le-a dat să le citesc, dar pe ascuns. N-am priceput absolut nimic, dar Ghiță nu s-a speriat de incultura mea. Îi devenisem apropiat (nu știu de ce) și zilnic, la prânz, când urma
Îndrumătorul meu spiritual, canonizat - Gheorghe Calciu Dumitreasa. In: Editura Destine Literare by TUDOR NEDELCEA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_257]
-
un fel de geamăt deznădăjduit aducând puțin cu vocea lui Gabriel Liiceanu într-un talk-show la Realitatea Tv: - Și tu, Antohi, fiul meu? A, nu - scuze! De fapt e un fragmențel din bocetul GDS-ului învățat de la strămoșul Cezar... Iar crainicul Jurnalului, cu voce egal-imperturbabilă, continuă citând din ziarul "Cotidianul" spusele gedesistului: "Am turnat la Securitate..." Însă tot prietenul zice: - Ai văzut, bădiuțule, ce înseamnă un adevărat cărturar? Socră-sa, crezând că se schimbă Guvernul, începe să plângă de teamă că i
În grija Sfântului Sisoie? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10283_a_11608]
-
stilului călinescian din cronici de la liric și epic la pur critic. Unele dintre primele articole sînt impregnate de literatură. Așa scrie Călinescu la început despre Blaga, Arghezi (dar observațiile fundamentale sînt de pe acum la acesta din urmă), ba chiar despre Crainic (prima cronică începe prin a relata o călătorie cu trenul, repetată cuvînt cu cuvînt în romanul Cartea nunții), detestat apoi cu tot atîta înaripare stilistică. Portretul mitologic al lui C. Stere din Adevărul literar și artistic e abandonat în Istorie
G. Călinescu, publicist by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/10313_a_11638]
-
se simte din ce în ce mai bine după operația de hernie făcută la Viena"(Știrile, de la ora 16.00); Haralampy: - Deci, a doua operație ? Și nouă nu ne-a spus nimic... Nu-l mai votez! l 30.05, la Focus (Prima Tv), exclamația crainicului Adrian Bucur: "- Președintele a ieșit din spital! Și și-a îmbrățișat soția..." Ce-i drept, câteva seri am stat pironiți de teama că Președintele nu va face gestul, iar Prima Tv nu ne va da această știre de senzație. l
Ce mai parade! by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10565_a_11890]
-
ea... Tot felul de specialiști vorbesc la Telejurnale cu mare siguranță despre fenomen, spunând nimic; pe toate canalele de televiziune se fac declarații: Primul ministru, miniștrii, jandarmi, primari, secretari de stat, jurnaliști... Concluzie oficială: situația e sub control. Reporteri și crainici ne anunță la telejurnale verdictul autorităților: - Situația e sub control! Adică se știe că se înmulțesc focarele de infecție, adică să le știm... - Așadar, zice Haralampy, situația e... Publicitate! MINIȘTIRILE "CRONICII" l Prima Tv a difuzat duminică seara (28.05
"De m-oi scula d-aci, pre mulți am să-i Popesc și eu..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10586_a_11911]
-
investigată, precizându-se că „mijlocul de a salva cântecele populare de la pieire”, este fonograful, propus de „d. G. Georgescu Breazul, un învățat muzicograf”, cu ajutorul căruia „am avea astfel documentele sufletului muzicii românești adunate într-un muzeu fonografic” - cum conchide Nichifor Crainic<footnote Crainic, Nichifor - Un muzeu fonogramic; în: Cuvântul, București, An II, nr. 161, 23 mai 1925, p. 1; footnote> . Autorul proiectului propune trecerea la înregistrarea prin „metode fonografice”, apte să evite subiectivismul culegătorului și care să stea la baza unei
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
-se că „mijlocul de a salva cântecele populare de la pieire”, este fonograful, propus de „d. G. Georgescu Breazul, un învățat muzicograf”, cu ajutorul căruia „am avea astfel documentele sufletului muzicii românești adunate într-un muzeu fonografic” - cum conchide Nichifor Crainic<footnote Crainic, Nichifor - Un muzeu fonogramic; în: Cuvântul, București, An II, nr. 161, 23 mai 1925, p. 1; footnote> . Autorul proiectului propune trecerea la înregistrarea prin „metode fonografice”, apte să evite subiectivismul culegătorului și care să stea la baza unei „arhive fonogramice
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
una, a muzicei populare”<footnote Perpessicius - Ideea europeană, An VI, nr. 147, de duminică 15 - 22 iunie 1924; în: Cugetul românesc, București, An III, nr. 2 - 4, 1924; footnote> , pledoarie apărută la numai două zile după cea a lui Nichifor Crainic<footnote Crainic, Nichifor - Art. cit., loc cit,; footnote> . Perpessicius nota în același an 1924: „Articolul d-lui (...) Breazul, alături de interesul obștesc pentru muzica românească, cheamă și o inițiativă oficială: pe orice căi, această adevărată avuție veche și cu totul a
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
muzicei populare”<footnote Perpessicius - Ideea europeană, An VI, nr. 147, de duminică 15 - 22 iunie 1924; în: Cugetul românesc, București, An III, nr. 2 - 4, 1924; footnote> , pledoarie apărută la numai două zile după cea a lui Nichifor Crainic<footnote Crainic, Nichifor - Art. cit., loc cit,; footnote> . Perpessicius nota în același an 1924: „Articolul d-lui (...) Breazul, alături de interesul obștesc pentru muzica românească, cheamă și o inițiativă oficială: pe orice căi, această adevărată avuție veche și cu totul a noastră, trebuie
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]