195,758 matches
-
termopan. Iar excesul de serotonină nu poate alunga decât vremelnic această senzație din pupila mărită și expusă gustului monstruos al noilor sindicaliști din Sicilia românească. În cazul stațiunii amorului liber, al campajului sălbatic și al inegalității în dimensiune a sexelor, creșterea naturală a bisnitului și efortul corector prost dimensionat au dat naștere unui foetus mutant. Lamentațiile sale spasmodice și parțială să putrefacție în vivo au devenit subiect de atracție pentru turistul care vine să bea un șpriț la ruinele unei vechi
Lehamite litorala by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83079_a_84404]
-
și cu Zoe Dumitrescu Busulenga, căreia îi reproșa ditirambii la adresa lui N. Ceaușescu. Mă întreb însă dacă Gabriel Liiceanu crede cu adevărat în beneficiile lustrației. Dacă e sincer convins că există o relație între lustrație și nivelul de democrație, birocrație sau creșterea PIB. Eu cred că abia acum începem să sesizam enormitatea: o fostă colaboratoare a Securității a făcut mai mult pentru democrația din România decât au făcut legiuni întregi de foști dizidenți. Și cred că Gabriel Liiceanu începe să vadă și
Licheaua apelata nu se afla in aria de acoperire by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83063_a_84388]
-
îl felicit pe Dragoș pentru inspirația de moment...și toate cele bune. Oamenii ăștia, gen Vadim ori Becali trebuie bătuți cu propriile arme, trebuie făcuți de rîs în fața propriilor admiratori. În faza de ieri, Bucurenci trebuia să lase deoparte bună creștere și să-l facă “javra zăbăloasa” sau “pupincurist abject” pe postul național, cu orice risc. Vadim s-a hrănit din jenă oamenilor de a-l înjură, ori tratamentul cu astfel de turbați e să-i înjuri mai golănește decît le-
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
Totuși Rachel Carson a subliniat în ‘Primăvară tăcută’ numai chestiunea ambientală, nu și chestiunea economică. Economiștii și industriașii se conectează prima oară la dezbaterea asupra ‚crizei ambientale’ în anul 1972, cînd a fost publicat raportul Clubului de la Romă intitulat ‚Limitele creșterii’ („The limits to growth”). Textul raportului sintetiză preocupările dinainte de anul 1972 ale industriașilor și ambientaliștilor. Totodată raportul trăgea un semnal de alarmă asupra obstacolelor care apar în calea dezvoltării economice a umanității prin reducerea absolută a cantităților prezente inițial (adică
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
această carte), un ‚surplus de energie’ asociat exploatării resurselor minerale mai sărace, el fiind totodată concept integrat în una dintre cele mai puternice metodologii contemporane de evaluare a impactului ambiental (metodologia europeană „Eco Indicator”). Tot în perioada elaborării raportului ‚Limitele creșterii’, dar independent de acest raport, cercetătorii ambientaliști americani John Holdren, Paul Ehrlich și Barry Commoner elaborează inceptul ecuației IPAT, care leagă poluarea de afluența de bunăstare adusă de progresul tehnologic, precum și de creșterea populației. În ecuația I=PAT, I exprimă
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
Indicator”). Tot în perioada elaborării raportului ‚Limitele creșterii’, dar independent de acest raport, cercetătorii ambientaliști americani John Holdren, Paul Ehrlich și Barry Commoner elaborează inceptul ecuației IPAT, care leagă poluarea de afluența de bunăstare adusă de progresul tehnologic, precum și de creșterea populației. În ecuația I=PAT, I exprimă impactul ambiental că măsura a poluării, P este un factor demografic (populația), A este afluența (bunăstarea), iar Ț este un factor care exprimă rolul tehnologiei. O abordare mai optimistă a fost adusă de
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
factor demografic (populația), A este afluența (bunăstarea), iar Ț este un factor care exprimă rolul tehnologiei. O abordare mai optimistă a fost adusă de curbă ambientală Kuznets. În formă literei U inversata, curbă Kuznets sugerează că la începutul procesului de creștere a bunăstării, deteriorarea ambientală se accentuează numai pînă la un prag, după care starea mediului înconjurător începe să se amelioreze prin efect neliniar creat datorită șporului de afluența. Din păcate, observațiile arată că doar pentru o categorie foarte redusă de
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
inteligent proiectat, încât natură biologică este imitata la fiecare pas, realizându-se o simbioza între agentul economic, persoana umană consumatoare și ecologie.” Idealul în obținerea sustenabilității sau dezvoltării durabile, idealul definit în raportul Brundtland, ar fi obținerea decuplării complete a creșterii economice a orașului de încărcarea ambientală a Hinterlandului sau Oceanului. Este discutabil dacă acest ideal va putea fi atins într-un viitor previzibil -adica înainte de completă degradare a Hinterlandului și Oceanului-, dar căutarea lui, într-o primă direcție operațională, inseamna
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
El sublinia dihotomia “internalitate/externalitate” și necesitatea conectării lor pentru succesul unui sistem economic; de asemenea Alfred Marhall propunea conceptul « economiei de scală ». “Externalitățile” lui Alfred Marhall sunt valori în sens nietzschean, reprezentând toate condițiile de mediu ambiant care asigură creșterea puterii economice; dar a caror valoare economică nu este stabilită de piață economică, spre deosebire de ceea ce se întâmplă cu « internalitățile » acestei piețe. Apoi, celălalt concept neoclasic, « economia de scală » poate fi exemplificat actualmente prin succesul economic al comasării fermelor agricole, de
Resurse pentru viitor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82912_a_84237]
-
PNL, fondul presa asupra formei dinspre corporatismul economic și antiparlamentarismul politic de tip fascist. După 1989 nu s-a întîmplat altfel. Noile forme pe care le-au promovat guvernele succesive, fie social-democrate, fie țărăniste sau liberale, s-au izbit de creșterea fondului autohton, intolerant, extremist și naționalist. "Noi nu ne vindem țara" a fost și a rămas un slogan drag acestor cercuri. Muncitorii de la Brașov l-au scos recent pe Ștefan cel Mare din cartea de istorie proastă pe care au
Societatea civilă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14739_a_16064]
-
problematică. Tot felul de societăți antidepresive, răspunzând la telefoanele disperaților 24 din 24, primind în medie 250 de apeluri pe zi, nu reușesc stăvilirea întunecimii sufletești care duce la sinucidere și distrugere. Atâta restriște spirituală și psihologică a provocat și creșterea numărului de vindecări corespunzătoare: psihoterapie, ultraindoparea farmaceutică, terapiile alternative și holistice - acupunctura, aro-materapia, yoga, reflexologia etc. Chiar și mersul la cumpărături e numit în ziua de astăzi o "terapie a retalierii". Dacă de-ceniul 60 punea în prim plan politică, anii
Kierkegaard, terapeutuli by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14781_a_16106]
-
din bănci stând comod la domiciliu. În schimb, în curând, vom fi scutiți de a mai merge la vot, rezultatul fiind cunoscut dinainte, cu o eroare nesemnificativă. Două-trei sondaje sănătoase vor decide care sunt aleșii poporului. Absenteismul actual, în continuă creștere - efect al unei manipulări subtile - are printre cauze și descurajarea datorată agresivității sondajelor preelectorale. Aceste aspecte jenante ale emancipării informaticii sunt comentate de John D. Barrow de la Centrul de Astronomie al Universității Sussex: "Sprijinirea totală pe sistemele computerizate pentru stocarea
Dubla pledoarie by Mihai Bădic () [Corola-journal/Journalistic/14813_a_16138]
-
că orice contestatar al valorii ei ar avea de prezentat argumentele sale ("if any", aș adăuga - pentru că în mediul literar românesc și nu numai, cum știm, o carte se poate trezi contestată și "din principiu") unui număr impresionant și în creștere de fani. Pasajele din Exuvii se numără, trebuie menționat, printre traducerile excelente ale volumului. Pentru cei care nu știu foarte multe despre aparițiile din cadrul colecției "Plural", precizare: este vorba despre o inițiativă a Fundației Culturale Române de popularizare a valorilor
Treisprezece eroine by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/14895_a_16220]
-
diferite căi Preponderent orientată spre istoria modernă a Balcanilor (1804-1945, perioada de consolidare a națiunilor și de obținere a independenței țărilor componente), cartea face însă și inevitabile incursiuni până dincolo de istoria Bizanțului (1453), urmărind, acolo unde e necesar, inclusiv istoria �creșterii și descreșterii imperiului otoman". Toleranța islamică față de creștini și evrei (ahlu-l kitab, oamenii Cărții - adică ai unei scripturi -) a pus pe gânduri ortodocșii bizantini, care au fost la un moment dat în situația de a �opta" între ocupația turcească și
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14913_a_16238]
-
Biblioteca Națională este dezastruoasă și bine cunoscută guvernanților. Dacă ei erau cu adevărat preocupați de soarta cărții românești, trebuiau să caute soluții concrete care să împiedice degradarea celor 13 milioane de volume, risipite în multe localuri și depozite insalubre, expuse creșterii pînzei de apă freatică din Capitală care a invadat subsolurile - după regularizarea greșită a albiei Dîmboviței - și accesibile cititorilor doar într-un procent mai mic de 8%. Ministerul Culturii însă nu numai că nu caută banii necesari spre a sfîrși
De ce n-am participat la Forumul Culturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14964_a_16289]
-
lucru, el nu o să mai fie ceea ce nu este - și astfel, poate, valoarea lui se pierde"), ci uimirea care coincide și cu adevărul și cu minciuna și cu dreptatea: În anumite perplexități există o inteligență, dar și o morală în creștere [...] Este vremea emoțiilor intense." (Încerc să scriu o poesie - V). Poezia pare deseori a fi doar un punct de plecare (multe pagini "degenerează" în eseu pur) și ar fi interesant de știut, dat fiind faptul că ultimele opt poeme nu
Uimirea ca obișnuință by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14968_a_16293]
-
dumneavoastră se vor fi mirat cînd au auzit că..." (Academia Cațavencu = AC 41, 1999, 4); "mulți ... vor fi ajuns poate la această concluzie" (EZ 14.06.2000). în absența acestor indici suplimentari, forma e în-tr-o oarecare măsură derutantă: "Prin asemenea creșteri, așa cum prevăzusem, lucrurile se vor fi complicat încă și mai și" (RL 3617, 2002, 4). O dovadă a redusei întrebuințări a timpului o constituie și identificarea fantezistă cu o construcție care ar avea parțiale similitudini cu unele perifraze temporale din
"Va fi fost" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15296_a_16621]
-
trei. Și atunci?! Propunerii infantile a magicienilor de la Banca Națională i-aș face o contrapropunere: dacă dorim cu adevărat însănătoșire, ar trebui să începem prin a ne însănătoși pe noi înșine. Adică să renunțăm la minciuna cu productivitatea națională, cu creșterea PIB-ului, cu bazaconiile privind performanțele economice. Parcă e un făcut: de fiecare dată când primul ministru anunță atingerea încă unui pisc economic, prețurile cresc și ele năvalnic, în timp ce salariile se fac tot mai pipernicite. Dacă sunt cu adevărat bărbați
Leul copt și paraiul bun by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15312_a_16637]
-
compus, ba chiar de-compus, trece printr-o fază de înflorire renascentistă. La radio, prezentările susținute de Gert Westphal sau Peter Wapnewski se bucură de o înaltă apreciere, iar la înregistrările audio și la cărțile sonorizate s-a observat o creștere a numărului de cumpărători. Oare în asta constă plăcerea estetică a audiției unui discurs rostit exemplar de o voce carismatică? Sau este vorba mai degradă de o eliberare a ochilor obosiți de ecran, o întremare a fanteziei noastre ca o
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
carte plină de sugestii pentru iubitorii de artă, ca și pentru fidelii cetății. Le-am văzut pe unele într-o incintă academică, invitând la popas spiritual, la meditație fără grabă într-o lume al cărei ritm se află în plină creștere. Uși modeste, ca aceea de la bojdeuca lui Creangă, dar și somptuoase ca acelea de la Palatul Culturii și Teatrul Național. Ușa Casei Pogor și cea de la Bolta Rece, mai frecventată aceasta, pare-se, decât ușa prin care se intră la Filarmonică
Ușile lui Val Gheorghiu by Alexandru Zub () [Corola-journal/Journalistic/15433_a_16758]
-
absolută și agresivă -, ci elucubrații pe care încearcă să le extragă, printr-o arheologie scremută, oameni incapabili să digereze succesul, într-adevăr uimitor, al Omului recent. însă de aici până la a-l transforma pe H.-R. Patapievici în pretext al creșterii tirajului propriei reviste nu e un procedeu cu mult deosebit de cel întrebuințat, pe vremuri, de către Eugen Barbu, iar astăzi de către Vadim. Aici, în secreta geografie a vaselor comunicante subterane, să se afle explicația atacului la baionetă împotriva lui H.-R
Pro-Patapievici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15462_a_16787]
-
său că, printr-o mișcare a baghetei magice, va face din România țara laptelui și-a mierii. Așteptările erau, în anul 2000, cu atât mai vârtoase cu cât economia intrase pe-o discretă pantă ascendentă. Ce s-a ales din creșterea prognosticată, cum de inflația rămâne la cote înspăimântătoare nu se grăbește nimeni să ne lămurească. E drept că pesedeii n-au avut cinismul antemergătorilor, de a ne spune că o dată cu venirea lor la putere se vor sacrifica șefii, și nu
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
care să ia în serios această propunere și să îi examineze implicațiile pozitive. Cea mai consistentă ar fi aceea de sporire a implicării minorității maghiare în activitatea instituțiilor statului. Cea de-a doua, nu mai puțin importantă, ar fi de creștere a încrederii reciproce între majoritate și minoritate. Cea de-a treia, poate cea mai importantă, ar fi că astfel reprezentanții extremismului românesc - gen PRM - și cei ai extremismului maghiar - marginalizați de UDMR - și-ar pierde treptat obiectul muncii. * Senatorul Nicolaescu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
de înțeleaptă orientare politică, iar unii apolitici până în măduva oaselor, primesc câte un milion de fiecare an al vieții, într-o competiție în care numai Matusalem ar ridica probleme... În timp ce întreaga suflare a nației, inclusiv puzderia de minorități, simte euforia creșterii pe al doilea an cu 5% a P.I.B.-ului, și se înghesuie la ghișeele circumscripțiilor financiare, la plata impozitelor, pentru ca P.I.B.-ul să crească la 5,2%, scriitorul nostru rebifează - cer scuze pentru barbarism dlui Pruteanu - ricanează, reniflează - sper să
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
determinată de el, se constituie în monumentala ediție "Sburătorul". Agende literare. Caracterizarea implică dimensiunea, fără doar și poate, dar cu atât mai mult constanta vitalității conținutului acestei dimensiuni. Acumularea în "note" a faptelor, informațiilor, citatelor, comentariilor, sintezelor, este în sensibilă creștere de la un volum la altul. Ea reconstituie, caleidoscopic narativ, aș spune, istoria celor 20 de ani ai cenaclului "Sburătorul", care s-a cerut căutată, dacă nu dibuită uneori (Gabriela Omăt o recunoaște în Nota asupra ediției) în prodigioasa inventivitate scriptică
Două decenii de scris zilnic by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15517_a_16842]