177 matches
-
a participat la eliberarea Basarabiei și apoi la luptele pentru ocuparea Odessei. Unul dintre cei care s-au remarcat în aceste lupte a fost și Dumitru Budăi din comuna Crețești, decorat și felicitat personal de mareșalul Ion Antonescu. Școala din Crețești a fost înființată în 1860 și era printre primele școli din județul Fălciu (dupa cele din Scoposeni, Bunești și Stănilești înființate în 1859). După numirea lui Spiru Haret ca ministru al învățământului, și după "Legea Haret" din 1898, ia ființă
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
printre primele școli din județul Fălciu (dupa cele din Scoposeni, Bunești și Stănilești înființate în 1859). După numirea lui Spiru Haret ca ministru al învățământului, și după "Legea Haret" din 1898, ia ființă Școala din Budești în 1905, cea din Crețești de Sus în 1907 și cea din Satu Nou în 1919. La data de 31 martie 1936, situația învățământului înse prezenta astfel: În prezent în comună funcționează 7 unități scolare dintre care 3 grădinițe, 3 școli primare și una gimnazială
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
este un oraș în județul Gorj, Oltenia, România, format din localitatea componentă (reședința), și din satele Blahnița de Jos, Cărbunești-Sat, Cojani, Crețești, Curteana, Floreșteni, Măceșu, Pojogeni, Rogojeni și Ștefănești. Are o populație de 8.034 locuitori. Este situat în sud estul județului, industria fiind axată pe produse de utilizare locală: panificație, industrie forestiera, ateliere textile, prelucrarea produselor animaliere. Lipsa investițiilor străine este
Târgu Cărbunești () [Corola-website/Science/297085_a_298414]
-
Bistra este o comună în județul Albă, Transilvania, România, formată din satele Aronești, Bălești, Bălești-Cătun, Bârlești, Bistra (reședința), Cheleteni, Ciuldești, Crețești, Dâmbureni, Dealu Muntelui, Durăști, Gănești, Gârde, Hodișești, Hudricești, Lipăia, Lunca Largă, Lunca Merilor, Mihăiești, Nămaș, Novăcești, Perjești, Poiana, Poiu, Rătitiș, Runcuri, Sălăgești, Ștefanca, Tolăcești, Tomnatec, Trișorești, Țărănești, Vârșii Mari, Vârșii Mici și Vârși-Rontu. Este situată în nord-vestul județului Albă, pe
Comuna Bistra, Alba () [Corola-website/Science/310087_a_311416]
-
care executau reparații provizorii sau de mică amploare pentru vagoanele defecte din zona frontului. Urmau alte detalii legate de fondurile insuficiente, alocate salariilor muncitorilor detașați la Atelierele Timișoara, precum și lipsa de oxigen pentru repararea vagoanelor distruse de bombardamente în stațiile Crețești și Grajduri. Documentul consemna ca dată ziua de 8 septembrie 1944 și apărea emis la Timișoara, de către Inspecțiunea Atelierelor C.F.R. Iași. În timpul evacuării, o parte a pieselor importante a căzut în mâinele germanilor care se retrăgeau din Banat. Anul următor
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
al alimentelor, s-a introdus în unele țări noțiunea de echivalentă glucidică (de 12,5 g = 50 kcal sau de 10 g = 40 kcal) reprezentând cantitatea din diferite alimente care conțin 12,5 și respectiv 10 g glucide. Un măr crețesc de 100 g conține circa 10,5 g glucide. Același conținut glucidic poate fi obținut din numai 25 g pâine neagră sau din 200 g varză. În ultimii ani glucidele se apreciază prin calcularea indexului glicemic, comparandu-se răspunsul glicemic
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Gabriela Radulian, Liana Turcu () [Corola-publishinghouse/Science/92270_a_92765]
-
Decorul era incizat și reda striuri paralele, executate în zona superioară a recipientelor. În așezarea de la Dodești - Vaslui s-a găsit o ceramică semifină cenușie, surprinsă și în alte stațiuni din Moldova. Pe lângă ceramica autohtonă, în siturile de la Tăbălăești, Dodești, Crețești (Vaslui) și Ciortești (Iași), s-au descoperit vase cu trăsături slave (pastă, formă), care pot fi puse în legătură cu pătrunderea triburilor slave, în spațiul est-carpatic, de la sfârșitul secolului VI. Aceste indicii nu denotă că siturile respective au aparținut slavilor, întrucât pe
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Stavnicului; Rateșul Cuzei și Rebricea, în valea Rebricei; Bunești-Bunești Averești, Crasna și Vinețești-Oltenești pe valea Crasnei; Codreni, Roșiești, Gara Roșiești și Gura Idrici, pe valea Idricii; Vlădia, Semenea-Dragomirești, Pogana, Tutova, Pogonești și Ivești, pe valea Tutovei; Curteni, Pâhna-Oltenești, Oltenești și Crețești, pe valea Lohanului; Oșești, Albești, Bălești, Fâstâci-Cozmești, Delești (jud. Vaslui), pe valea Stemnicului și multe altele, majoritatea în județele Vaslui, Bacău și Iași. Aceste văi, care au preluat numele afluentului datorită vecinătății, au strâns în cuprinsul lor multe așezări, viitoare
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de gara C.F.R. Crasna, s-au găsit fragmente ceramice lucrate la mână specifice veacurilor VI-VII. Cercetare Gh. Coman, 1964. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 47; Teodor 1997c, p. 75. 42. Crețești (comuna Crețești), județul Vaslui a) Gara (Stația C.F.R.): pe pantele din preajma gării din localitate s-au găsit fragmente ceramice datate în secolele VI-VII și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1961. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
C.F.R. Crasna, s-au găsit fragmente ceramice lucrate la mână specifice veacurilor VI-VII. Cercetare Gh. Coman, 1964. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 47; Teodor 1997c, p. 75. 42. Crețești (comuna Crețești), județul Vaslui a) Gara (Stația C.F.R.): pe pantele din preajma gării din localitate s-au găsit fragmente ceramice datate în secolele VI-VII și X-XI. Cercetare Gh. Coman, 1961. Materialul se află la Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
este specific secolelor X-XI. Informație D. Gh. Teodor, 1978. Piesa aparține Muzeului Județean de Istorie Galați. Bibliografie: Spinei 1973, p. 279 (fig. 1/2), 281 (fig. 2/2), 283; Teodor 1978c, p. 110, 204 (fig. 45/4). 160. Budești (comuna Crețești), județul Vaslui a) Margine vestică a satului: la aproximativ 700m vest de sat, pe dreapta Pârâului Budești, s-a găsit întâmplător un fragment dintr-o fibulă din bronz. Ca urmare, în aceiași zonă s-a desfășurat o periegheză, prilej ce
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de fructe. • Menționați după analiza hărții livezilor și a centrelor pomicole principalele bazine. În Evul Mediu, călătorii străini au fost impresionați de marea întindere a livezilor, pe care le comparau cu „adevărate păduri“. Soiuri românești de fructe: - mere domnești; - mere crețești; - pere busuioace. NOȚIUNI NOI transhumanță - deplasare sezonieră a păstorilor cu turmele de oi, în căutarea hranei, primăvara la munte, toamna la șes. cultăților prin care trece economia românească în perioada de tranziție de la economia planificată la cea de piață. Vreme
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Numărul de funcțiuni amintite sunt găsite într-o carte domnească, dată în limba română de Alexandru Iliaș Voievod în anul 1621, spune Melchisedec și era adresată „tuturor Dăbilarilor de târgul de Huși" și se referea la localitățile Plopeni, Hrubeni, Cârligați, Crețești, Rășăscii, Coziacii și Podeni, cu dispoziții să „le lase în pace satele Sfintei Episcopii" de orice angrărări. Într-o altă carte domnească, dată la 1719, de Gașpar Voievod, acesta se adresează „uriadnicului, șoltuzului și pârcălabilor de la târgul Huși" în care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
proprii pentru asemenea executări. Bieții locuitori, de multe ori, în disperare, își luau lumea în cap; lăsau satele pustii, numai să nu fie globiți. Pentru potolirea lăcomiei globnicilor intervenea chiar Domnul. În cartea dată episcopului Sofronie pentru scutirea coloniștilor de la Crețești, în anul 1676, domnul Antonie Ruset zice: „Și voi Pârcălabi și Globnici de acel ținut, și Deșugubinari etc. nime întru nimica să nu-i învăluiască (pe coloniști)”... Șeful globnicilor se numea „Vornicu Globnâi": „Nicolai Tiron Vornicu Globnâi”; „Ioniță Similian Vameșu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cercetări în ținut, așa cum rânduia Domnia, iar pagubele dovedite se „împlineau de la cel pe care cădea vina". Din cartea lui Grigore Ghica din 1737, rezultă că vel Căpitanii „făceau diferite esecutiuni și globe pe la sate". Astfel, pentru scutirea poslușnicilor din Crețești, „le-am dat voie acestor poslușnici cu această carte a Domniei mele ca să aibă a se apăra de către vel Căpitanu de Fălciu și de slugile lor, și de pârcălabi și globnici". Vătavul era o slujbă mai mult militară polițienească, spune
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
și domniilor voastre boieri zlotași care veți umbla ori cu ce fel de slujbe, văzând cartea Domniei mele toți să vă feriți și să dați bună pace acestor poslușnici", zice cartea lui Grigore Ghica pentru scutirea de angarale a poslușnicilor din Crețești (1737). Boierii zlotași ocupau locul dăbilarilor în vremea lui Alexandru Iliașu, la 1621. Ei strângeau dabilele impuse de domnie: „neputânduse strânge banii, atâția cât să-și împlinească lăcomia cea fără de saț, ieșise poruncă către zlotași să arunce năpastă, să se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
era „înscris la dare", și că a fost achitată. Biletul se numea hârtie și cine îl primea plătea pentru el un galben care ajungea în visteria domnească. În cartea lui Grigore Ghica de la 1737 pentru scutirea poslușnicilor Episcopiei din satul Crețești se zice că Vodă i-a iertat de toate „dările și angăriele" pentru că „la vremea hârtiilor - au dat omu câte un galben". Ion Neculce zice despre domnul Dumitrașcu Cantacuzin: „Făcut-au acest Domn un obicei rău și spurcat în tară
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mănăstirii Dobrovăț; parte din Zăpodeni, Lipovățul cu cătunele Corbul și Slobozia, parte din proprietatea Rulenitoate ale mănăstirii Dobrovățul. Din județul Fălciu urmau a fi licitate: proprietatea Bunești cu Brădicești, Vărâți și Giurgești ale Episcopiei Huși; Scoposenii, Cordenii ai Episcopiei Roman; Crețeștii cu părțile din Echimănești și Crăsnășeni ale Episcopiei Huși; Ivăneștii, Cârligații și Stănileștii; Obârșenii și moșia Târgului Huși ale Episcopiei de Huși; Vicolenii a mănăstirii Agapia, parte din moșia Tătărăni a mănăstirii Galata; Zberoaia și Vetrișoaia a mănăstirii Sfântul Sava
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
începutul învățământului public la sate în Moldova. Abia după Unirea principatelor, în anul 1864, existau în Moldova 74 școli sătești, cu 1872 elevi, adică ceea ce se proclamase în 1851, din care 38 școli de fete. Din satele ținutului Vaslui, satul Crețești avea în 1859 clădire de școală terminată pentru 63 de elevi. În Vaslui, în anul 1866 era o singură școală primară, iar abia în 1890 lua ființă gimnaziul. Din Anuarul general al instrucțiunii publice pe anul școlar 1858 - 59 rezultă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o avea, se adresa primarilor comunelor urbane, comitetelor școlilor de Belle-Arte, către revizorii școlari, către institutori și institutoare, cerându-le să se ocupe de școli construcții și oameni. Răspuns la cele cerute, frații Gr. și Vartires Popovici, arendași ai moșiei Crețești din județul Fălciu, îl asigurau pe ministru că „nimic n-a găsit mai plăcut în viată decât numai a vedea națiunea română mergând către prosperare, a o vedea smulsă din ghearele sclaviei, a ignoranței, ci aruncată în brațele culturii și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ghearele sclaviei, a ignoranței, ci aruncată în brațele culturii și a luminii", ei declarându-se din „totdeauna pentru școli, pentru răspândirea luminii și în clasa ce încă zace în ignoranță". Ei informau că încă din primul an al primirii moșiei Crețești (1858) au clădit nu numai casa de școală, care a fost totdeauna de atunci ocupată de un număr de mai bine de 100 elevi, mai ales în timpul domnului N. Constantinescu, până la 1865 când a trecut în funcția de șef pedagog
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
rezistență mijlocie: Frumos de Voinești, Ancuța, Feleac, Rădășeni, Wagener premiat, Aromat de vară, Granny Smith. Soiuri sensibile: Jonathan, Jonagold, Delicios de Voinești, Pătul, Idared, Reinette de Champagne, London Pepping. Soiuri foarte sensibile: Golden delicious, Golden spur, Starkrimson, Mutsu, Red delicious, Crețesc de Vâlcea. Dintre portaltoii mărului, puieții de franc și tipurile vegetative: M-2, M-4, M-5, M-9, M-11, M-16, M-25, sunt sensibili la rapăn în timp ce M-7 și A-2prezintă o rezistență mai ridicată. Prevenire și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
DIMITRIU, Ion G. (11.VIII.1900, Crețești, j. Ilfov - 12.III.1978, Nürnberg, Germania), istoric literar, folclorist și poet. Este fiul Ecaterinei (n. Pascal) și al lui Gheorghe Dimitriu. După liceul (1912-1920) la Giurgiu și București, face studii universitare de filologie romanică (română, italiană, provensală) la București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286776_a_288105]
-
data de 4 mai 1940, prin care directorul acestei instituții, I. Lepși, voia să știe dacă în oraș sau în județ există vreun muzeu, am aflat (din rezoluția primarului) că Hușul nu avea așa ceva, în schimb, „...preotul Ursăcescu din comuna Crețești, satul Curteni, are un muzeu particular”. Acum, știm cu certitudine că această valoroasă colecție de documente vechi și foarte vechi se află acolo unde trebuie, adică la Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Vaslui. Pe o filă frumos caligrafiată, Samy și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
1949-2011) ARHITECT și PROFESOR Arhitect recunoscut și respectat pentru cariera sa profesională deosebit de valoroasă, conf. univ. dr. arhitect Constantin Lepădatu a desfășurat o bogată activitate didactică în domeniul arhitecturii și urbanismului. S-a născut la 14 aprilie 1949 în satul Crețești, comuna Vidra, județul Ilfov. A absolvit, în 1967, Liceul „Gh. Șincai“ din București și Institutul de Arhitectură „Ion Mincu“ București, în anul 1973. Și-a început activitatea profesională ca arhitect proiectant la U.J.C.M Iași (1973-1975) și la ICPROM
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]