11,061 matches
-
Rep. Moldova, AsociaȚia Culturală Feed Back, Editura Princeps Edit, Uniunea Scriitorilor din Republică Moldova, Muzeul Literaturii Române Iași 13.00, Palatului Copiilor Iași Prezentarea și promovarea proiectelor creative despre Iași, realizate de elevii din liceele municipiului, premiate în cadrul proiectului „Elev creativ, student creativ” Organizatori: Consiliul JudeȚean al Elevilor, Universitatea „P. Andrei” Iași, Palatul Copiilor 13.00, Liceul de Informatică „Grigore Moisil” Iași artă plastică „Culoare și sentiment religios” și Concurs fotografii „Cunoaște și recunoaște Iasul” Organizator: Liceul de Informatică „Grigore Moisil
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
AsociaȚia Culturală Feed Back, Editura Princeps Edit, Uniunea Scriitorilor din Republică Moldova, Muzeul Literaturii Române Iași 13.00, Palatului Copiilor Iași Prezentarea și promovarea proiectelor creative despre Iași, realizate de elevii din liceele municipiului, premiate în cadrul proiectului „Elev creativ, student creativ” Organizatori: Consiliul JudeȚean al Elevilor, Universitatea „P. Andrei” Iași, Palatul Copiilor 13.00, Liceul de Informatică „Grigore Moisil” Iași artă plastică „Culoare și sentiment religios” și Concurs fotografii „Cunoaște și recunoaște Iasul” Organizator: Liceul de Informatică „Grigore Moisil“ Iași. Parteneri
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
Municipiului Iași „Mihai Ursachi” 20.00, în faȚa Palatului Roznovanu ProiecȚii de diaporame Organizatori: Primăria Municipiului Iași și AsociaȚia FotoIasi. Luni, 18 octombrie 2010 8.30 - 20.30, Universitatea Tehnică „Gh Asachi” Seminar european în cadrul proiectului “ORGANZA - Network of Medium Sized Creative Cities”, finanȚat prin programul INTERREG IVC Organizatori: Primăria Iași și Universitatea Tehnică „Gh Asachi” 10.00 - 20.00 - Foaier Casă de Cultură a StudenȚilor Expoziție „Nouă Acropola - Fenomenul Renașterii Europene” Organizatori: AsociaȚia Nouă Acropola România, filiala Iași și Casa de
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
Parcul Copou Copou Parcul Poeziei - Lucian Blaga - Recital lirica religioasă Organizator: Casă de Cultură a Municipiului Iași „Mihai Ursachi” Marți, 19 octombrie 2010 8.30 - 20.30, Universitatea Tehnică „Gh Asachi” Seminar european în cadrul proiectului “ORGANZA - Network of Medium Sized Creative Cities”, finanȚat prin programul INTERREG IVC Organizatori: Primăria Iași și Universitatea Tehnică „Gh Asachi” 10.00 - 20.00 - Foaier Casă de Cultură a StudenȚilor Expoziție „Nouă Acropola - Fenomenul Renașterii Europene” Organizatori: AsociaȚia Nouă Acropola România, filiala Iași și Casa de
Uncategorized [Corola-blog/BlogPost/94471_a_95763]
-
poeme mai noi), Princeps Edit, Iași, 2008, 126 p., coperta Călin Cocora, ilustrații de Mircia Dumitrescu. Credem că nimeni nu poate trece indiferent pe lângă poetul în cauză, inclusiv datorită aspectului său monahal, falnic și smerit totodată, energic prin jubilația sa creativă și totuși desprins de pământ asemeni personajelor onirice ale lui Milorad Pavic, să zicem. Poezia sa excelează prin intensitatea dicțiunii specifice spațiului mitteleuropean, printr-un fel de "sintaxă a strigătului", semn de alteritate și complementaritate. Autoportretul din poezia Cu timpul
De la Adam citire by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8070_a_9395]
-
amintit, dar asta nu se întîmplă din vina, așa-zicînd, indivizilor. Opera scrisă a unui profesor universitar se deosebește foarte mult, astăzi, de opera scriitorului (romantic, dar nu numai). Ea constituie mai degrabă rezultatul unei inițieri de breaslă decît un travaliu creativ personal. Așa cum, de pildă, minerii din Banska Stiavnica, oraș minier slovac, trebuie să bea o bere, să spună o glumă și să sară pe un podium la o oarecare distanță pentru a intra în elita corporației din care practic fac
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
despre care tind să cred că și-a făcut o carieră ca alter-ego al regizorului. Ambii cuceriseră faima internațională cu La dolce vita (1961). În filmul de față, ambii trec printr-o "criză" a cărei miză e la început blocajul creativ, apoi identitatea. Spun ambii pentru că de data asta Mastroianni e Guido, un regizor care încearcă să-și recupereze inspirația. Ceea ce nu e ușor când ești prins între carnal și spiritual, între realitatea pragmatică și oniricul care domină imaginația acestui regizor
De cumpărat o dată și de vizionat de două by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12034_a_13359]
-
cultura noastră!" N-aș putea spune că Lovinescu era un adulator necondiționat al lui Carol al II-lea. în 1940 refuzase să aducă vreun prinos regelui cu prilejul aniversării a zece ani de domnie, când reprezentanți iluștri ai intelectualității noastre creative i se prosternaseră pierduți în elogii. Dar iată că acum izbucnise retoric și aproape patetic în a-i lăuda virtuțile de civilizator modern. Poate că nu era decât expresia unui moment, sub impulsul cine știe cărui elan stimulator. Revela totuși o fațetă
Agendele literare ale lui E. Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12703_a_14028]
-
mi-au fost provocate însă mai ales de o discuție publică pe tema "Creator în secolul XXI", din cadrul acestui Festival. Mai precis, m-a interesat actualitatea profesiei de compozitor, mai ales din punctul de vedere al interpretului. Ion Bogdan Ștefănescu, creativ și original în discursul vorbit, ca și în acela fascinant al flautelor sale, a arătat direct spre zona meseriei componistice: impune respect imediat un compozitor care știe să scrie pentru un instrument anume, îi știe limitele și registrul de efecte
Profiluri dintr-un festival by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12290_a_13615]
-
cu țelul de-a sancționa nonvaloarea, impostura, anomalia oriunde se arătau (bineînțeles, nu fără excepțiile dezolante ale compromisului): "Construit pe și apărat de verdictele criticii, sistemul literaturii române a deceniilor din urmă - și, într-o perspectrivă mai largă, al culturii creative - a constituit practic singura opoziție amplu articulată la presiunea uniformizatoare, depersonalizantă a statului polițienesc comunist". Exegetul are dreptate cînd semnalează și dezvoltarea fenomenului în direcția unor plusări "sistematice" (în orice caz foarte frecvente), de ordin estetic, acoperind necesitatea încurajării morale
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
la descoperirea desenului -revelator, un palimpsest însă imposibil de descifrat la un anume nivel fără ca un altul să nu fie definitiv compromis. Fiecare gest are atributul divin al actului primordial, iar mișcarea sau convenția sunt fascinante tocmai în dinamismul lor creativ sau distructiv: "La început a fost gestul, nu cuvântul, căci însăși apariția cuvântului a fost un gest înainte de a fi sunet. Sfârșitul lumii va depinde și el de un gest." Gestuar se chema un ciclu din Levitații asupra hăului, volumul
Proză cât o bibliotecă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12419_a_13744]
-
romanul. Cărți atât de diferite precum Răscoala lui Rebreanu și Patul lui Procust a lui Camil Petrescu, ori, venind către perioada postbelică, Groapa lui Eugen Barbu și Lumea în două zile a lui George Bălăiță sunt compuse pe această linie creativă, larg-integratoare, dând senzația unei umanități și a unor vieți comprimate în pagina de hârtie. Complementară acestei modalități prozastice este cea care, lăsând deoparte realitatea exterioară, societatea, participarea protagonistului în cuprinsul lor, își recompune personajele la nivelul discursului, prin captarea și
Romanul peltea by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11432_a_12757]
-
e un fapt general acceptat că fiecare replică (a oricui, personalitate sau personaj) e un amalgam de citări, deoarece nu există nimic în afara textului, mulțumim, Derrida, pentru informație. De aici rezultă că amalgamarea unor citate e și ea un gest creativ, cu toate că Gorzo nu pare să îl vadă în această lumină, multe exemple literare demonstrând deja asta - Imre Toth e doar una într-o pădure de pilde. Desigur, tipul de discurs practicat de Alex. Leo Șerban nu e doar unul hermeneutic
Omorâți-l pe Bill, dar cruțați-l pe Tarantino by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11438_a_12763]
-
Daniel Cristea-Enache Există în structura creativă și comportamentală a lui Marin Mincu (poet, prozator, eseist, traducător, critic literar, publicist și semiotician, director de editură și de revistă culturală, conducător de cenaclu) ceva excesiv, o consistentă vanitate care merge, până la un punct, alături de orgoliul scriitoricesc, pentru a
Bietul Dracula by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11478_a_12803]
-
un moment de evocare biografică, în timp ce Picasso proiectează imaginea tabloului pe un ecran, comentând-o spre a satisface curiozitatea unor oaspeți. Când privești însă lucrarea realizezi că între tine și ea se interpune nu simpla și banala realitate, ci spiritul creativ care transformă această realitate în ceva neașteptat și indefinibil, pentru că sfidează tot ce ni se pare obișnuit. Umbra lui Picasso e pretextul unei prezențe care se vrea exterioară, un misterios "uite-mă fără să fiu!", care se strecoară în tablou
Umbre și lumini. Patru secole de pictură franceză by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11505_a_12830]
-
mi-ar trebui mult mai multe pagini), cel mai cunoscut auteur american al anilor '80. Ceea ce s-a văzut din relația lui unică și probabil irepetabilă cu un studio hollywoodian (United Artists, urmat de Orion) - i s-a oferit ,control creativ total asupra producțiilor lui". Atenție! Paradoxul e că s-a lansat întâi ca actor, apoi ca regizor și cele mai bune filme i-au ieșit lucrând în ambele ipostaze, vezi Annie Hall. Bineînțeles, aceasta e regula, infirmată de excepția din
Un american dispare,un sud-coreean apare by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11504_a_12829]
-
-i aibă în portofoliu; și, ocolind mai multe filtre profesionale (de la cel al propriei exigențe la acela al redactorului de carte specializat pe poezie), obțin o victorie ŕ la Phyrrus. Rămân în graficul editorial, dar nu și pe o curbă creativă ascendentă. Cazul lui Mihail Gălățanu este totuși mai complex. Deși, din 1993 încoace, cele zece volume de versuri, două de proză și restul participărilor la antologii și partuze generaționiste par să ne confirme teoria, indicând o suspectă profuziune, o împrăștiere
Copilul bătrân by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11539_a_12864]
-
nu putea să-i mai încapă... S-ar zice că acest poet-prozator își construiește atent diferența pe care o marchează, adâncind-o în fiecare pagină, printr-o mișcare turbionară aparent liberă, în fapt bine controlată și dirijată dinspre un centru creativ. Cristian Popescu, ca și Ioan Es. Pop, utilizează un lexic fără culori și arome tari, vocabule ,etno" și neologisme de ultimă oră; vocabularul este însă la ambii ,nouăzeciști" supus unor formidabile contorsionări, până când din cele mai plate și mai tocite
Școala de morți frumoase by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11583_a_12908]
-
Această validitate explicîndu-se nu printr-un avans general către modelul postmodernist și printr-o așa-zisă epuizare a modernismului înalt, ci, mai simplu, prin investiția de talent, inteligență și expresivitate întoarsă pe care autorul a făcut-o în anii săi creativi. După care, venind Revoluția, poetul n-a prea mai scris, dar a intrat în manuale. Alexandru Mușina, Poeme alese. 1975-2000, postfață de Al. Cistelecan, Editura Aula, Brașov, 2003, 208 p.
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
generație, am avut impresia că am fost arestat de poliție”, spune el într-un interviu - am fi tentați să-l considerăm, așa cum l-a recunoscut critica națională și internațională, drept șef al tinerei literaturi catalane post-franchiste. Excepțional prozator, activitatea lui creativă depășește însă granițele literaturii. A fost grafician, corespondent de presă - în decembrie 1989 și ianuarie 1990 s-a aflat la București, de unde a trimis reportaje la Diari de Barcelona. Acestea au fost reunite în 1991 în culegerea Hotel Intercontinental, apoi
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]
-
îngrozitoare și șubrezirii sistemului său imunitar. Carlos a avut o copilărie plină de durere, însă, foarte devreme, într-un fel mai mult decît intuitiv, ca și cum precocitatea sa ar fi fost o anticipare a morții și o accelerare a vieții sale creative, a început să-și dedice întreg timpul artei cuvintelor, muzicii și formelor. La vîrsta de cinci ani a cîștigat Premiul Shankar pentru Desen, acordat în India, la New Delhi. Îndrumătorii săi de la școala primară pe care Carlos o frecventa, la
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
sensului profund al tuturor acelor lucruri care îi luminau viața ce se scurgea din el. Miracolul de care vorbesc are un nume: atenția unui eminent epidemiolog mexican, doctorul Juan Sierra, care l-a redat, nu doar o dată, pe Carlos vieții creative. Carlos și-a împlinit traiectul său artistic cu înfrigurare, cu bucurie, cu durere, însă fără a se plînge vreodată. Ochii săi adînci, strălucitori uneori, absenți alteori, ne spuneau că durerea trupului fiecăruia e nu doar de netransmis, ci și inimaginabilă
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
la iveală relații epistolare cu Rilke, situația acestuia (cel puțin într-un caz față de propria-i operă, tocmai tradusă de conferențiar. Era, de altminteri, fastul moment istoric când societatea românească se sincronizase cu cea occidentală, punctul în care putea coresponda creativ cu ea. Trecând din portret în portret, pe epoci, școli, curente, de la Renaștere către exponenții poeziei pure, ciclul de conferințe se preschimba într-un curs de istoria liricii universale, pe șiruri de culturi. Ronsard nu va lipsi, ca unul întrupând
Ion Pillat ex cathedra by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13063_a_14388]
-
estetic. Nu se apelează la modele de estimare. Nu se agreează scări, nici grile axiologice. Nu interesează dacă rezultatul place. Nu interesează reacția publicului, a criticii, ori sunt neglijabile. Aruncarea „peste bord” atât a așa zisului „balast” (tehnici și tehnologii creative, modalități expresive), cât și a ierarhiilor, a selecțiilor, duce la această harababură generalizată, unde oricine, indiferent de știință și talent, poate fi creator și unde orice produs poate fi consumat (îngurgitat) „la grămadă”. Dincolo de faptul că se ignoră intenționat implementarea
Două ipostaze ale postmodernismului. In: Revista MUZICA by Adrian Iorgulescu () [Corola-journal/Science/244_a_479]
-
comportament, informație și cultură de alt tip. Este interesant de observat că așa-zisa „creativitate” în interpretare se manifestă de obicei în abaterile (personalizate) față de o lectură standard a unui text muzical. Esențialmente, în această cultură de text muzical capacitatea creativă a interpretului este drastic limitată, ea acționând în zone superficiale de performanță. Evident, aportul de trăire (mai degrabă de tip emoțional-adjectival) subîntinde orice act de comunicare (intersubiectivă). Dar se pune și vom pune cu precădere problema adâncirii unui sens activ
Logica lumilor posibile (XI) – modele structurale – (continuare). In: Revista MUZICA by Nicolae Brânduș () [Corola-journal/Science/244_a_480]