141 matches
-
sau ca echivalent în numerar către o entitate constitutivă în termen de 4 ani de la data la care entitatea constitutivă are dreptul să primească creditul fiscal parțial rambursabil. Un credit fiscal rambursabil calificat nu include niciun cuantum al impozitului creditabil sau rambursabil în temeiul unui impozit de imputare calificat sau al unui impozit de imputare rambursabil necalificat; ... ... 3. credit fiscal rambursabil necalificat înseamnă un credit fiscal care nu este un credit fiscal rambursabil calificat, dar care este rambursabil integral sau
LEGE nr. 431 din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277951]
-
care face distribuirea, odată cu distribuirea unui dividend către un acționar. În sensul prezentei definiții, un impozit de imputare calificat înseamnă un impozit acoperit datorat sau plătit de o entitate constitutivă, inclusiv de un sediu permanent, care este rambursabil sau creditabil beneficiarului real al dividendelor distribuite de entitatea constitutivă sau, în cazul unui impozit acoperit datorat sau plătit de un sediu permanent, un dividend distribuit de entitatea principală, în măsura în care rambursarea este datorată sau creditul este acordat: a) de
LEGE nr. 431 din 29 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277951]
-
i se adresează. Într-o narațiune dată pot exista, desigur, mai mulți naratori diferiți, fiecare adresîndu-se pe rînd unui naratar diferit, sau aceluiași naratar. Un narator poate fi mai mult sau mai puțin expus, cunoscător, omniprezent, conștient de sine și creditabil, și el poate fi situat la o DISTANȚĂ mai mare sau mai mică de situațiile și evenimentele narate, de personaje și/sau de naratar. Distanța poate fi temporală (narez evenimente care s-au întîmplat acum trei ore, sau acum trei
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
lui), intelectuală (sînt superior din punct de vedere intelectual naratarului meu, sau egal cu el, sau inferior lui), morală (sînt mai mult sau mai puțin virtuos decît personajele) ș.a.m.d. ¶Fie că-i expus, cunoscător, conștient de sine ori creditabil, naratorul poate fi EXTRADIEGETIC, sau INTRADIEGETIC. În plus, naratorul poate fi heterodiegetic, sau homodiegetic și, în acest din urmă caz, funcționează ca PROTAGONIST în evenimentele povestite (Marile speranțe, Călătorie la capătul nopții), un personaj important (Marele Gatsby), unul minor (Un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
speranțe). ¶Bal 1981a; Booth 1983 [1976]; Chatman 1978; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Friedmann 1910; Genette 1980, 1983; Kayser 1958 [1979]; Prince 1982; Scholes, Kellogg 1966; Suleiman 1980; Tacca 1973. Vezi și GNARUS, NARATOR HETERODIEGETIC, NARATOR HOMODIEGETIC, NARATOR EXPUS, PERSOANĂ, NARATOR CREDITABIL, NARATOR CONȘTIENT DE SINE, VOCE. narator absent [absent narrator]. Un NARATOR ESTOMPAT în totalitate; un NARATOR IMPERSONAL; un narator care prezintă situații și evenimente cu un minimum de mediere naratorială și care nu se referă în vreun fel la un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Un NARATOR care este conștient că narează; un narator care își discută și comentează prestația. Holden Caulfield în De veghe în lanul de secară este un narator conștient de sine; Meursault din Străinul nu este astfel. ¶Booth 1983 [1976]. narator creditabil [reliable narrator]. Un NARATOR care se comportă potrivit normelor AUTORULUI IMPLICAT. Mike Hammer din Eu, juriul este un narator creditabil. ¶Booth 1983 [1976]. Vezi și NARATOR NECREDITABIL. narator dramatizat [dramatized narrator]. Un NARATOR caracterizat, cu mai multe sau mai puține
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
în lanul de secară este un narator conștient de sine; Meursault din Străinul nu este astfel. ¶Booth 1983 [1976]. narator creditabil [reliable narrator]. Un NARATOR care se comportă potrivit normelor AUTORULUI IMPLICAT. Mike Hammer din Eu, juriul este un narator creditabil. ¶Booth 1983 [1976]. Vezi și NARATOR NECREDITABIL. narator dramatizat [dramatized narrator]. Un NARATOR caracterizat, cu mai multe sau mai puține amănunte, ca un "eu". Deși un narator dramatizat poate fi relativ eclipsat (Doamna Bovary), el e mai des înzestrat cu
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
IMPLICAT; un narator ale cărui valori (gusturi, judecăți, simț civic) se despart de acelea ale autorului implicat; un narator a cărui credibilitate este subminată de diverse trăsături ale povestirii (Diligența lui Hitchcock). ¶Booth 1983 [1976]; Chatman 1978. Vezi și NARATOR CREDITABIL. narator nedramatizat [undramatized narrator]. Un NARATOR ESTOMPAT. ¶Booth 1983 [1976]. Vezi și NARATOR DRAMATIZAT. narator omniprezent [omnipresent narrator]. Un narator ubicuu; un narator cu însușirea de a fi în două sau mai multe spații diferite în același timp, sau de
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și apoi înapoi la pasajul narativ 177. În sfîrșit, întrebările referitoare la semnificația temporală a trecutului epic și la orientarea temporală a cititorului în lumea ficțională nu au primit răspunsuri complete, întrucît nu avem la dispoziție nici o informație cu adevărat creditabilă, adică verificabilă. O comparație cu alte media precum filmul și televiziunea ar putea fi utilă aici. Nu rareori apar situații aflate la graniță tocmai în cadrul ecranizării romanelor care, în anumite circumstanțe, pot explica situația din romanul însuși. În ecranizarea romanului
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
personajele-narator și personajele-reflector ne permit să tragem cîteva concluzii cu privire la credibilitatea relativă pe care o au acestea în calitate de mediatori ai întîmplărilor ficționale. Această problemă a fost deja întîlnită în descrierea opoziției persoană. În ce măsură poate fi un narator considerat un reporter creditabil? În capitolul care tratează diferențele dintre naratorii la persoana întîi și cei la persoana a treia s-a stabilit că, din cauza motivației lor existențiale de a povesti, naratorii la persoana întîi sînt mai predispuși să manifeste o anumită înclinație pentru
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
literaturii narative, în calitatea acesteia de gen al intermedierii. Datorită lucrării Retorica romanului a lui Booth, conceptul de creditabilitate a naratorului a devenit o trăsătură permanentă atît a teoriei narative, cît și a explicării textului. Booth face distincția între naratori creditabili și necreditabili, definindu-i după cum urmează: În lipsă de termeni mai buni, l-am numit pe un narator creditabil atunci cînd vorbește sau se poartă în concordanță cu normele operei (adică, normele implicite ale autorului) și necreditabil cînd nu acționează
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
a naratorului a devenit o trăsătură permanentă atît a teoriei narative, cît și a explicării textului. Booth face distincția între naratori creditabili și necreditabili, definindu-i după cum urmează: În lipsă de termeni mai buni, l-am numit pe un narator creditabil atunci cînd vorbește sau se poartă în concordanță cu normele operei (adică, normele implicite ale autorului) și necreditabil cînd nu acționează așa"352. Nu mă pot ocupa aici de problema foarte dificilă presupusă de măsura în care astfel de norme
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
moment și, prin urmare, sugerează o reflectorizare a rolului său. Într-o situație narativă la persoana întîi, începerea narațiunii are loc la fel ca în situația narativă auctorială. Eul, care funcționează aici ca personaj-narator, se prezintă sub forma unui inițiator creditabil al povestirii, în care informația importantă pentru cititori, cum ar fi numele și originea eroului, este făcută cunoscută cu prima ocazie, într-un fel potrivit principiului "să începem cu ceea ce este mai important". O diferență între personajul-narator al unei situații
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
340-341; v. și structuralism narator auctorial, 33, 39, 89, 119, 147, 152, 154, 156-157, 168, 180, 181, 199, 201, 206, 208, 216, 228, 231, 252, 257-259, 273, 277-328, 334 ca editor, 77-78, 334 retragere a, 116, 179, 277, 279-280 narator creditabil/necreditabil, 145-146, 230-232, 239 narator deghizat, 232 narator dramatizat/nedramatizat, 136, 146 narator flotant, 111 narator la persoana întîi, 26, 36, 41, 43-45, 67, 71-72, 88-89, 100-101, 122, 132-136, 142, 144-148, 150-153, 155-157, 159, 161-163, 168, 172, 178, 190, 201
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
ai ferit de acest cuvânt-cheie, sinonimele narațiunii, ale ficționalizării despre respectivul loc al memoriei au revenit, sunt prezente În ceea ce afirmi. Întrebarea mea privește felul În care vei rezolva tensiunea dintre dorința ta de a cristaliza un loc al memoriei, creditabil, obiectiv, unic, și pluralitatea unor locuri ale memoriei, care sunt altceva decât un centru unic al memoriei. În loc de un singur loc, de unde cineva să susțină un singur punct de vedere veridic despre memorie, sunt mai multe locuri pe harta pe
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
și pluralitatea de locuri ale memoriei care Își cer dreptul la vorbire. În felul aceasta, mi se pare că te Îndrepți Înspre anarhetip. Sunt de părerea lui Corin aici, pentru că felul În care ilustrezi locul memoriei este de acum imaginea creditabilă, obiectivă a unei ierarhii constituite, centrale. Dar locurile sugerează lipsa unui centru, o rețea care construiește un alt fel de ierarhie, dacă mai există așa ceva, Însă oricum vocea unică locului respectiv nu se mai poate auzi, ori, poate, este doar
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Ceea ce importă privind „Întârzierea” ce caracterizează modelul cultural românesc este absența unei „conștiințe a crizei”, cea care să declanșeze nevoia unei autoexaminări, analiza proiecțiilor noastre culturale, investigarea resurselor noastre imaginare și critica propriu-zisă (nu demolarea ori denigrarea pamfletară). Puține surse creditabile azi depășesc configurația unui model cultural autohton, socotit a fi original fiindcă este unul al sintezei (dintre Occident și Orient), ori este excentric european, fiind o creație a ortodoxiei bizantine. Ultimul mod de clasificare pare a fi recâștigat din admirația
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
reprezentării trecutului În muzeu, ori În cea imagologică a recensământului 3, În invenția imagologică a unor părți a Europei 4 ori a unor „etno-peisaje”5. Am menționat doar câteva surse pentru a semnala că viziunea istoricilor nu mai este unica creditabilă (dacă după relevarea ficționalismului scrierilor istorice mai este creditabilă) și că În prezent există variante concurențiale ale unei comprehensiuni integratoare mai degrabă decât a uneia exclusiviste - ori, altfel spus, ale unei/unor ipoteze de hermeneutică culturală. În condițiile globalității culturale
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
recensământului 3, În invenția imagologică a unor părți a Europei 4 ori a unor „etno-peisaje”5. Am menționat doar câteva surse pentru a semnala că viziunea istoricilor nu mai este unica creditabilă (dacă după relevarea ficționalismului scrierilor istorice mai este creditabilă) și că În prezent există variante concurențiale ale unei comprehensiuni integratoare mai degrabă decât a uneia exclusiviste - ori, altfel spus, ale unei/unor ipoteze de hermeneutică culturală. În condițiile globalității culturale, se poate vorbi de un hegemonism cultural, dar, În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
G. Călinescu, Mircea Eliade, M. Blecher, E. Lovinescu, Paul Zarifopol ș.a. - din perspectiva edițiilor critice, al căror cronicar conștiincios este. Se verifică astfel altă idee programatică a lui R., potrivit căreia premisa sigură a exegezei o constituie numai o ediție creditabilă a operei. A treia secțiune a culegerii conține studii de tip micromonografic ale scrierilor unor poeți (de la Dimitrie Stelaru și Ștefan Aug. Doinaș la Nichita Stănescu, Ioan Alexandru și Gheorghe Pituț) și critici contemporani (Ovidiu Cotruș, Eugen Simion, Nicolae Manolescu
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
nu a avut discipoli reali. Cercetare de istorie a ideilor, cartea apelează la metoda studiului pe generații, fixând fizionomia unei traiectorii ideologice mai nuanțat decât a voit-o istoria literară politizată. În Scriitorii de la miezul nopții (1996), carte mai puțin creditabilă, ca și altele, se reia o suită de articole tipărite în presa postdecembristă despre atacul la valorile culturii române după 1989, despre victoria matadorilor dogmatici din anii ’50, petrecută în anii ’80 și ’90. Un război civil regizat? (1997), pornind
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
de Nerval, Paul Claudel, Maurice Maeterlinck, Emile Verhaeren), prozatori (Romain Rolland, Marcel Proust, André Gide ș.a.), moraliști (Joseph Joubert). Dramaturgia lui H. Ibsen îi incită, și ea, nervul hermeneutic. Cu ținuta-i integră, care îi face scrisul cu atât mai creditabil, B. s-a impus de la un an la altul ca un critic adevărat - nici mai mult, dar nici mai puțin decât atât. SCRIERI: Pe marginea cărților, Iași, 1923; Alexandru Xenopol, gânditor, Iași, 1925; Alexandru Xenopol, teoretician și filosof al istoriei
BOTEZ-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285833_a_287162]
-
Din nou dau știre despre concluziile neverosimile la care am ajuns cercetând cele câteva documente scrise sau orale ce mi-au stat la dispoziție sau mi le-am confecționat singur. În primul rând, n-am nici un semn cât de cât creditabil despre mine Însumi. Asta nu Înseamnă neapărat descalificarea mea. Nu prin asta trebuie să fiu eu declarat necreditabil. Rostul acestei lipse de semne despre mine Însumi nu este nici, cum s-ar crede, obiectivitatea. Nu. Pur și simplu trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
text-context-subtext psiho(și socio)logic în evaluarea unei cărți? Ce rol deține în judecata strict estetică deter minismul etnogeografic și istorico politic? Cum ne orientăm printre diferențele specifice marilor școli de roman - rușii, englezii, francezii, (sud) americanii... Vreo zece specialiști creditabili, care să-și dea, fiecare, în cincizeci sau o sută de pagini bine ilustrate decoctul pri ceperii acumulate într-o viață. Cărți de temelie pentru vreo două, trei generații! Patru. Cel mai mult am suferit când am înțeles că trebuie
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
avut în Urmuz un suprarealist (bineînțeles, ignorat) înainte de suprarealism” („Proiecte utopice”, în vol. Singura critică, Editura Cartea Românească, București, 1986, p. 55). Pe urmele lui Nicolae Balotă, în Arca lui Noe III (capitolul „Arghezi & Urmuz”), Nicolae Manolescu face o apropiere creditabilă între literatura urmuziană și plastica avangardistă, dadaistă sau suprarealistă: „aș lega hibrizii urmuzieni (zoomorfi și mecanomorfi) de întreaga plastică a epocii dadaiste sau suprarealiste. Ismail, Gayk și ceilalți seamănă izbitor cu atîtea din personajele tablourilor lui Picabia, Duchamp, Max Ernst
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]