165 matches
-
s-ar putea face din Transilvania, pentru a evita ieșirea și a acestor bani din țară, și ar fi favorabilă comerțului, de vreme ce aceasta este de aceeași calitate ca și cea din Moldova, chiar dacă aceasta ar urca cu 1 sau 2 creițari la desfacere, lucru cu privire la care m-am sfătuit pe rând cu negustorii. E. Contribuția anuală pentru vinul adus din Moldova ar putea fi redusă, dacă acesta s-ar aduce din Ungaria, spre folosul supușilor imperiali, în care caz însă interdicția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mult, pentru a duce pe drept o viață comodă, să ne aducem produsele necesare pentru a îmbunătăți condițiile noastre de hrană, deoarece principele Moldovei, de când a impus noul fel de dare boierilor, a ordonat și țăranilor să plătească 20 de creițari pentru fiecare stog de fân pe care-l strâng de pe moșiile proprii ale stăpânilor ce locuiesc în Bucovina, ca și pentru fiecare vită de asemenea câte 20 de creițari. În sfârșit, eu solicit Înălțimii Voastră de a nu interpreta greșit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
de dare boierilor, a ordonat și țăranilor să plătească 20 de creițari pentru fiecare stog de fân pe care-l strâng de pe moșiile proprii ale stăpânilor ce locuiesc în Bucovina, ca și pentru fiecare vită de asemenea câte 20 de creițari. În sfârșit, eu solicit Înălțimii Voastră de a nu interpreta greșit adevăratul sens al lucrării de față, pe care am cutezat, ca însărcinat cu afaceri al Bucovinei, să o spun Preaînaltelor Locuri, pentru binele în curs de încolțire al patriei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
știind că ursul trece chiar dacă dulăii latră, iar cum copiii trebuiau să meargă la școală, primăria ne având alte a face, a organizat fain-frumos o chetă, obligând pe fiecare număr de casă din sat să contribuie cu câte 40 de creițari, ceea ce ne dă nouă prilejul să aflăm din listele de subscripție, astăzi după 105 ani numele tuturor capilor de familie din anul 1897. Din tabelul cu contribuabili rezultă că satul are în evidență un număr de 202 familii, că fiecare
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
are în evidență un număr de 202 familii, că fiecare a participat în mod egal cu suma stabilită, adunându-se pentru salarizarea părintelui Vulcan în calitatea sa de învățător în cumul de funcții, suma de 80 florini și 80 de creițari, pentru întregul an 1897. Situația este semnată de Matei Grovu în calitate de Președinte al consiliului parohial, Iuon Budac notar comunal, Victor Vulcan paroch greco-oriental și membrii consilului: Nicolae Udriște, Tănase Coman, George Popa, George G. Bucurenciu, Pavel Blendea, Niculaiu Grovu, Canditu
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Scoală și-ți cată de drum Că-i soarele-n prânzu-ăl bun. Scoală și-ți cată de cale, Că-i soarele în prânzul mare! După această frumoasă cântare, nănașu le cheamă pe sucăcițe în casă și le cinstește cu oarece creițari, cu o gustărică formată de regulă din pită cu slană care merge de minune cu un păhăruț de rachiu, și mai apoi aduce și un blid cu ștucuri de hencleș. Sucăcițele se servesc cu bucurie și trec pe oarece chiuituri
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
căile să și-o construiască. Andrei abia de se săltase. Era un flăcăiandru, isteț și arătos, când intrând în bolta unui negustor de altă nație decât a oamenilor satului, dorind să cumpere de la acesta o brișcă, este păcălit, boltașul reținându-i creițarii, dar refuzând să-i dea marfa. De atunci lui Andrei Budac, străinii nu i-au mai intrat în voie. La vârsta de 18 ani, fără să ceară acordul sau părerea părinților sau a fraților mai mari, traversează munții trecând granița
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
de animale de povară sau 48 de zile de corvoadă manuală pentru fiecare gospodărie. Corvoada cu o pereche de animale de povară și cea manuală puteau fi plătite în anumite împrejurări în bani, la un curs standard de 20 de creițari pentru prima și de 10 creițari pentru cea din urmă pe zi. Dacă stăpînul domeniului avea nevoie de mai multă muncă, el îi plătea șerbului un salariu fix (24 și, respectiv, 12 creițari pe zi)... Muncitorii agricoli fără pămînt, dar
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
de zile de corvoadă manuală pentru fiecare gospodărie. Corvoada cu o pereche de animale de povară și cea manuală puteau fi plătite în anumite împrejurări în bani, la un curs standard de 20 de creițari pentru prima și de 10 creițari pentru cea din urmă pe zi. Dacă stăpînul domeniului avea nevoie de mai multă muncă, el îi plătea șerbului un salariu fix (24 și, respectiv, 12 creițari pe zi)... Muncitorii agricoli fără pămînt, dar care aveau o casă, plăteau un
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
la un curs standard de 20 de creițari pentru prima și de 10 creițari pentru cea din urmă pe zi. Dacă stăpînul domeniului avea nevoie de mai multă muncă, el îi plătea șerbului un salariu fix (24 și, respectiv, 12 creițari pe zi)... Muncitorii agricoli fără pămînt, dar care aveau o casă, plăteau un impozit de un florin pe an și efectuau 12 zile de corvoadă manuală.2 O gospodărie, adică un lot de pămînt de bază, însemna aproximativ treizeci și patru, patruzeci
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
catrință de muiere, să-l Întreb cum i-a plăcut și când mai venim altă dată, sau dacă e nevoie să-l mai aduc eu de mână. Iar fata, ca oricare fată cu minte, Își aduna În felul ei zestrea, creițar cu creițar, ca să se mărite cu flăcăul ei dus la cătănie, departe. La Paris, În lupanare de cinisme și de lene... Am fost o singură dată Într-un lupanar la Paris și cu un rezultat nul pentru buna faimă a
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
muiere, să-l Întreb cum i-a plăcut și când mai venim altă dată, sau dacă e nevoie să-l mai aduc eu de mână. Iar fata, ca oricare fată cu minte, Își aduna În felul ei zestrea, creițar cu creițar, ca să se mărite cu flăcăul ei dus la cătănie, departe. La Paris, În lupanare de cinisme și de lene... Am fost o singură dată Într-un lupanar la Paris și cu un rezultat nul pentru buna faimă a virilităților mele
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și În sfânta liniște a nopții, rumegatul boilor, În aromeala caldă a baligii abu rinde; și mai târziu, În adolescență, drum pe jos și peste munți de la București la Sibiu, de unde, după ce l-am așteptat pe taica mitropolitul cu ceva creițari, ne-am Întors, ca vai de picioa rele noastre, În zdrențe, spre casă, trimițând din bariera Griviței pe unul dintre noi să ne-aducă ghete de acasă În locul opincilor sparte. NATURA, CU FRUMUSEȚILE șI TAINELE EI, A FOST REVElată literaturii
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ieni, și [cu] lem nișoare de băcan, strânse la gură, ca o babă fără dinți, cu baiere Înflorate și petrecute apoi, cu cor delele lor lungi și Îm pletite, tot din piele de oaie, pe după gâtul rumânului cu grija la creițarii lui scumpi, ținuți astfel la brăcinar, În șerpar sau de-a dreptul la sânul lui cel flocos - [pungu lițele acestea] sunt opera mâinilor tăbăcite de lucru și de bătrâneți ale celui din urmă meșter cojocar din Ploiești. Iar ducipalii mei
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu ceea ce le prisosea din activitățile lor de tot felul. Tot Ștefan Meteș ne informează despre tarifele cu care se plătea ziua de lucru într-un sat făgărășean, Veneția de Sus în anul 1789. Dăm numai prețurile medii practicate, în creițari : - o zi de plug vara 36 - o zi de plug toamna 24 - o zi de secere cu mâncare 7½ - o zi de secere fără mâncare 9½ - o zi de coasă cu mâncare 12 - o zi de coasă fără mâncare 14
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
dela cele două mori cu trei roți, precum și crâșma și pescuitul și alte venituri sunt ale marelui grof Teleki. În acest moment (la data încheierii conscripției) cele două sate erau datoare contelui Teleki suma de 244 florini și 80 de creițari. Sătenii plătesc dijma în natură după numărul capetelor de persoane, a vitelor și a câblelor din fiecare jugăr de pământ arător. Legea îl obliga pe conscriptor să ia în evidență poartă cu poartă de casă, să specifice apoi de a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
6 clăi de cânepă, 3 câble semănături de toamnă, 76 Traian Cânduleț • Ilie Costache 6 câble semănături de primăvară, 2 câble semănături de cânepă, 5 câble teren arabil, 4 care teren fânaț, 8 care fân strâns, 5 florini și 40 creițari contribuție militară. Printre ioabagii mai înstăriți ai obștei se numără Stanciul Boieraș, Constantin Dan, Opre Porcar, Popa Halmach și Iuon Tritzul. Unsprezece iobagi sunt gazde, dețin singuri câte o întreagă sesiune, restul iobagilor dețin numnai câte o jumătate sau o
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
întreagă, ca și zilerul Opre Maior, amândoi având disponibilități materiale de apreciat pentru starea lor socială. Văduva are de exemplu, trei vaci, două juninci, doi porci și e pusă să plătească o contribuție militară de 1 florin și 50 de creițari. Iar zilerul e înregistrat ca dispunând de doi boi, trei vaci patru juninci, un cal, 26 oi, trei porci și e pus să plătească contribuții militare de 1 florin și 36 de creițari. Dar pentru cunoașterea numelor capilor de familie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
militară de 1 florin și 50 de creițari. Iar zilerul e înregistrat ca dispunând de doi boi, trei vaci patru juninci, un cal, 26 oi, trei porci și e pus să plătească contribuții militare de 1 florin și 36 de creițari. Dar pentru cunoașterea numelor capilor de familie din Oprea Cârțișoara de acum aproape trei sute de ani, dăm în continuare lista completă a tuturor acestora. Ținem să menționăm că nu au fost trecuți în listă toți cei ce se pribegiseră, părăsind
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
clăi de grâu și de secară, douăzeci de clăi de ovăz, nouăsprezece clăi de mei, șaisprezece clăi de cânepă și terenurile necesare producției vegetale pentru întreținerea tuturor viețuitoarelor din sesiune. Este impus la contribuția militară la 2 florini și 52 creițari. Situație bună mai avea și Alde Timur și Toader Onea, dar nu ca Micloș Onea. Printre cei mai sărmani se numărau Oprea Olar și Opre Roman, deși chiar și aceștia aveau în sesiunile lor măcar două vaci și două juninci
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și porumb. Din fiece câblă se obținea 13 cupe de rachiu de prima calitate. În fiecare an se obțineau în felul acesta 162 ½ de găleți de rachiu. Omului care lucra la curte, la fierberea rachiului i se plătea câte un creițar pentru fiecare cupă de rachiu obținută. Tot pe acest teren se mai află: - răchieria, o clădire lungă așezată pe stâlpi groși de stejar, din bârne rotunde de fag și brad cu acoperiș de paie; în mijlocul clădirii se afla un cămin
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
culori, În acest sens mai scriind următoarele: „Oczkovschi neavând mijlocu de a se Întoarce earăși la Moldova, a amanetat la banca de credit de aici (Austro-Ungaria, n.n.) În aceeași lună mencionatul ceasu de bărbați pentru 90 fiorini și 95 de creițari iar acela de damă pentru 80 fiorini și 84 creițari”. Faptul că oamenii legii din imperiul vecin României de atunci nu se adresaseră degeaba confraților din sud reiese și din faptul că amanta asasinului și tâlharului Oczkovschi era din „...Ploeșci
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de a se Întoarce earăși la Moldova, a amanetat la banca de credit de aici (Austro-Ungaria, n.n.) În aceeași lună mencionatul ceasu de bărbați pentru 90 fiorini și 95 de creițari iar acela de damă pentru 80 fiorini și 84 creițari”. Faptul că oamenii legii din imperiul vecin României de atunci nu se adresaseră degeaba confraților din sud reiese și din faptul că amanta asasinului și tâlharului Oczkovschi era din „...Ploeșci (Ploiești, n.n.)” și se pare că „...În luna Decembre 1875
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
istoria! Nu-i venea să creadă că-n geamătul nostru scrâșneau Cloșca și Horia, Că-n sufletul nostru de nădejde orfan, Atârnau nojițele de la opincile lui Badea Crișan. Ah! Amintirea asta ca pe roată mă frânge: Pe jos erau risipiți creițarii de sânge Plata atâtor și-atâtor păcate... atât de cumplite au fost suferințele atât de satanică a fost urgia, Că mulți din noi în noaptea aceea, și-au pierdut Mințile, iar alții și-au pierdut veșnicia. Din cei ce au
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
etc. etc. că e lung pomelnicul tuturor banilor ce au avut curs la noi în țară" (Opinia, 12 decembrie 1906). Iar Vasile Plăcintă enumără și alte monede: sorcovățul, beșlicul, direcția, dodecar, filer, ioachim, iuzluc, leița, mariașul, menhudia, pătrașca, sestrețul, grivina, creițarul, pitacul, lețcaia, băncuța, mahmudea, rubia, acecea-acceaua etc. În „Letopisețul Moldovei de la Dabija vodă până la Ioan Vodă Mavrocordat" (1661-1743) aflăm de la I.N Neculce nu numai cu ce fel de bani achitau oamenii taxele pe animale, dar și critici pe care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]